Page 44 - 1957-10

Nr. 880
SLU JBA $1 ÎM POTRIVA OM ULUI
3cxjoooocoocxîoooooooooooooo(xxxxxxxxxxxwooooooooooooooooooocxxxxxkxx>oo€xkk>ooocxxxxxxxxîocxxxxx)oooooo<>x x x )0Lx >oooocxxxxxxxxx>xxxxxîcx>
Atom ul în slujba omului
Utilizarea paşnică a energiei ato­
mice nu este de domeniul unui viitor
îndepărtat, ci o realitate prezentă a
timpurilor noastre şi dacă progresul nu
este mai rapid, acest lucru se dato-
reşte faptului că în lumea capitalistă
capacitatea destructivă a acestei ener­
gii primează asupra exploatării ei în
'folosul omului.
Totuşi, ştiinţa şi tehnica actuală au
început aplicarea acestei energii şi noi­
le utilizări îşi vor face apariţia în
viaţa de toate zilele.
URANIUL ÎNLOCUIEŞTE
CĂRBUNELE
In electrocentralele viitorului, ca
cele existente actualmente în U.R.S.S.,
Anglia, Franţa, în loc de cărbune se
va arde uraniu. Va fi nevoie de mull
mai puţin uraniu decît cărbune. Con­
sumul de uraniu în 24 de ore, de către
o centrală electrică cu o putere de
00.000 kilovaţi — ceea ce este pe de­
plin suficient pentru alimentarea cu e-
nergie a unui mare oraş industrial —
va fi aproximativ de 500 gr.
In actualele condiţii tehnice, preţul
de cost al kilovatului produs de o cen­
trală nucleară apare, încă prea scump
faţă de cel furnizat de cărbune sau
de căderile de apă. Un reactor nu­
clear este o instalaţie mult mai com­
plicată decît un focar de căldare de
abur şi funcţionarea lui pune pro­
bleme tehnice pe care le complică ne­
cesitatea de a apăra personalul îm­
potriva accidentelor radioactivităţii.
Combustibilul nuclear nu este gratuit:
izotopul uraniului 235, care serveşte la
dezagregare este de 140 de ori mai
puţin abundent decît izotopul 238, ne-
dezagregabil. Separarea lor este cos­
tisitoare. De aceea, energia atomică,
nu va înlocui dintr-o dată celelalte forţe
de energie exploatate în prezent.
PROPULSOARE NUCLEARE
Motoarele atomice prezintă inconve­
nientul de a avea instalaţii foarte gre­
le : în schimb se poate lipsi de rea-
provizionarea cu combustibil pe un
timp, practic nelimitat. De aceea prima
tentativă s-a făcut în construcţiile na­
vale, şi astfel, Uniunea Sovietică, are
în construcţie un spărgător de gheaţă
cu reactor atomic, iar Statele Unite
au lansat submarinul Nautilus, care
este nu numai cel mai mare subma­
rin atomic din lume (f)l m lungime),
dar şi cel mai rapid (20 noduri în
submersiune). Cum motorul atomic nu
consumă oxigen, durata călătoriei în
submarine este nelimitată. Soluţiile gă­
site pentru submarine vor putea fi
utilizate în viitor pentru marile pache­
boturi.
OCHIUL ATOMIC
POATE VEDEA TOTUL
Metalurgia a devenit una din utili-
îtoarele cele mai constante ale ele­
mentelor radioactive. Instalaţiile radio-
logice nu pot radiografa piese a căror
grosime trece de 5 centimetri. Iată că
izotopii artificiali, care sînt produşi din
abundenţă în pilele atomice (printre
care cobalt — 60), permit radiografii
pieselor de 30 cm. grosime.
Graţie acestui procedeu pot fi des­
coperite defectele interne în masa me­
talului; acest ochi artificial, extrem de
sensibil, observă fisurile, cavităţile, bu­ conserve fără a altera gustul şi savoa­
lele de gaz.
ATOMUL
IN SERVICIUL TRECUTULUI..,
Gradul de radioactivitate al carbo­
nului permite determinarea cu precizie
a vîrstei exaote a vestigiilor istorice
cu o vechime de mai multe milenii.
Astfel, arheologii au stabilit că în gro-
s Lascaux din Franţa au trăit fiinţe
Publicăm cîteva fragmente din jur­
nalul unui medic japonez care, îna­
inte de a muri, a povestit suferinţele
pe care le-a împărtăşit împreună cu
alte zeci de mii de compatrioţi.
La 9 august 1945, orele 11 şi 2 mi­
nute, o bombă atomică exploada la
550 metri altitudine, deasupra centru­
lui Matsuyama Cho, in cartierul Ura-
kami, din oraşul japonez Nagasaki. O
adevărată furtună răsturna, pulverizat
dispersa tot ceea ce întllnea ; apoi vi­
dul creat în centrul exploziei a as­
pirat resturile, sus, departe, in înaltul
cerului, de unde, in sfirşit ele au re­
venit pe păinint.
Căldura de 9000 de grade produsă
de explozie ardea tot ceea ce întllnea
in cale, iar fragmentele bombei, a-
devărată ploaie de metale incandes­
cente, răspindeau pretutindeni focul.
Norul produs de explozie, a acoperit
razele soarelui şi asemenea unei e-
clipse solare, oraşul a fost învăluit
de întuneric; după trei minute norul
acesta a început să dispară încet lă-
slnd un soare palid să lumineze cîm-
pul dezastrului.
30.000 de morţi, 100.000 de răniţi,
la care trebuie adăugate zecile de
mii de oameni atinşi de boala ato­
mică, provocată de radioactivitate : iată
buletinul tragic al primei bombe ato­
mice.
CIND SOARELE A APĂRUT...
Şi cînd soarele a răsărit din nou,
¦la 10 august 1945, el n-a mai lumi­
omeneşti acum 15.000 de ani şi că vîrs-
ta pietrei din Stonehenge (Anglia) este
de 3.800 de ani. Carbonul natural con­
ţine carbon radioactiv în cantităţi care
variază după vîrsta sa.
...Şl IN VIAŢA
DE TOATE ZILELE...
Elementele artificiale beta, radioac­
tive vor fi folosite pe scara cea mai lar­
gă. Ventilatoarele nu vor mai fi folosi­
te : praful va fi adunat cu ajutorul
elementelor beta cu ajutorul unui apa­
rat numit „preciptron". Casele din era
atomică vor fi ultracurate; izotopii
beta care dau o lumină rece, plăcută,
vor lumina scările, pivniţele şl podu­
rile : unghere întunecoase nu vor mai
exista. Tot aceşti izotopi vor fi sursă
de energie pentru aparate de radio
de buzunar, televizoare, posturi de ra-
dio-emisie.
Foarte multe lucruri vor fi făcute
din materiale absolut noi create în
cuptoarele atomice. O mare parte a
veselei nu se va mai face din metal,
ci din grafit extradur, la fel de dur
ca diamantul şi tot aşa de bun con­
ducător de electricitate ca şi metalele.
Sticla colorată cu radiaţii atomice va
aduce renaşterea vitraliilor şi arta de­
corativă va lua un nou a v în t; masele
plastice iradiate, rezistente la căldură
şi la substanţe chimice, vor concura
argintul şi oţelul inoxidabil.
Textile noi vor concura nylonul, pre­
cum şi ţesăturile naturale.
ATOMII MARCAŢI
DEPISTEAZĂ BOLILE
Odată ou perfecţionarea accelera­
toarelor de particule şi mai ales odată
cu apariţia pilei atomice, fabricarea
radioelementelor artificiale a intrat în
faza industrială, în aşa fel încît as­
tăzi posedăm sute de elemente artffi-
cale, care au detronat radiumul, ele­
ment radioactiv natural, foarte rar şi
scump. Elementele radioactive artifi­
ciale sînt mult mai ieftine, mai puţin
toxice şi pot fi descoperite la distanţă,
chiar în cantităţi foarte mici.
Aceşti atomi marcaţi au provocat în
cercetările ştiinţifice o revoluţie la fel
de importantă ca şi apariţia microsco­
pului. In medicină atomii marcaţi au
permis măsurarea duratei vieţii glo­
bulelor roşii din sîngele transfuzat;
s-a putut stabili cu precizie viteza de
circulaţie a sîn g elu i; deoarece celulele
tumorilor celebrale absorb de 10 pînă
la o sută de ori mai mult
fosfor decît ţesăturile sănă­
toase. Este deajuns să se administreze
o mică cantitate de fosfor radioactiv
pentru a putea localiza cu exactitate
tumoarea. Iodul se acumulează în ti­
roidă, acumulare care se află sub in­
fluenţa hlpofiziei: introducerea iodului
radioactiv permite un diagnostic rapid
al afecţiunilor acestor două glande.
...ŞI IN INDUSTRIA ALIMENTARA...
O bandă rulantă face să treacă bu­
căţi de carne sub un aparat care con­
ţine puţin cobalt: carnea se va con­
serva timp de 3 săptămîni fără să su­
fere cea mai mică alterare.
Sterilizînd la rece alimentele cu a-
jutorul razelor gama, se pot fabrica
rea produselor proaspete. Expuşi ra­
diaţiilor, cartofii se pot păstra nealte­
raţi cîteva luni, în timp ce stocarea
în condiţii obişnuite produce pierderi
mari.
ŞI ULTIMA NOUTATE:
Savanţii au anunţat că în urma cer­
cetărilor făcute cu ajutorul radioele­
mentelor au reuşit să fabrice părti­
cele de diamant.
nat magnifica privelişte a unui oraş ţit g a z? Mă simt aşa de slab, de obo­
splendid îmbrăcat în verdeaţă, ci tra­ sit...
gicul tablou al unei cetăţi sfărîma-
te şi incendiate. Coline moarte, uzine
cu coşurile sfărîmate, străzi blocate
de acoperişurile caselor distruse; din
cartierele de locuit au rămas numai
pietrele.; grădinile erau pustiite, bos­
chetele mai ardeau încă, în timp ce
arborii uriaşi zăceau asvîriiţi ca nişte
beţe de chibrit.
CEI IN CARE RĂMĂSESE
O SCINTEIE DE VIAŢA...
Pe neaşteptate m-am văzut încon­
jurat de o mulţime stranie şi fantoma­
tică, fiinţe pe jumătate goale, care
strigau : „Salvează-mă doctore; un
pansament pentru rană.... mi-e frig,
daţi-mi haine...".
Deoarece explozia avusese loc la ora puteau mişca. Eu însumi, în vizitele
la care sălile de aşteptare ale spita­ mele simţeam simptome asemănătoare,
lului erau aglomerate, pe coridoare, un fel de „rău de m are": oboseală,
în laboratoare, era o îngrămădire de dureri de cap, greţuri, vomismente...
trupuri goale cu răni deschise, de tru­
puri goale cu pielea sfîşiată, de tru­ radium, simţisem acelaşi lucru. Deci
puri goale care toate păreau cenuşii
din cauza prafului şi dărâmăturilor.
Din această înspăimîntătoare masă datora razelor X, care traversează nu
de carne se Urau cei în care mai e-
xista o scînieie de via ţă ; se apropiau,
se agăţau de glesnele mele. O fetiţă fel de boală a fost creată de om în­
alerga de colo pînă colo urlind: „Ma-!
mă, mamă". Un băietan, cu un a er; suşi...".
rătăcit, cu faţa in sînge, năucit, stri­
g a : „Eşireaf Unde este eşirea?". Stu­
denţii rătăceau. în căutarea tărgilor.
SUFERINŢA VENEA DE LA
RAZELE X...
— Doctore, nu crezi că am înghi- tragică experienţă de ravagiile bom-
DRUMUL SOCIALISMULUI
Omenirea întîmpină energia atomică, această
forţă nouă, cu speranţă şi... totuşi cu teamă.
înmulţirea exploziilor atomice a provocat in
opinia publică din întreaga lume o deosebită
nelinişte asupra consecinţelor posibile — ime­
diate şi îndepărtate — ale creşterii radioactivi­
tăţii.
Folosită în scopuri paşnice puterea micului
atom poate contribui din plin la eliberarea omu­
lui; dar ea îi poate aduce şi suferinţe nemai­
văzute, dacă forţele agresiunii o vor utiliza pen­
tru distrugere.
Deaceea, în faţa fiecărui om de bună credin­
ţă, se ridică o problemă de conştiinţă, pe care
nu o poate înlătura.
M IC D IC Ţ IO N A R A T O M IC
ATO.vl: Este cea mai mică parte a
materiei, constituit dintr-un nucleu cen­
tral încărcat pozitiv, în jurul căruia
gravitează electroni negativi. Dimensiu­
nile şi greutatea atomilor sînt atît de
mici încît exprimate în unităţile obiş­
nuite de măsură (centimetri şi gra­
me) dau cifre greu de manipulat. Astfel
greutatea unui atom de oxigen este egală
cu: 0,000.000.000.000.000.000.000.026 gra­
me. Atomul hidrogen este de 16 ori mai u-
şor decît cel de oxigen. Un gram de
fier conţine atîţi atomi încît dacă ar
fi aşezaţi pe o singură linie ar consti­
tui un drum pentru a cărui parcurgere,
un avion cit reacţie ar trebui să mear­
gă 300 de ani.
BOMBA ATOMICA: primul tip de
bombă (A), care a fost aruncată la
Nagasaki, este alcătuită din două blo­
curi de uraniu 235 sau plutoniu 239,
separate unul de altul printr-un spaţiu
liber de 1,50 metri. Un detunător a-
prinde o substanţă explosivă obişnuită
apropiind cele două blocuri care, în
urma acestui contact brusc, explodea­
ză eliminînd o cantitate uriaşă de căl­
dură, de radiaţii asemănătoare celor
ultraviolete, razelor X, şi razelor gama,
precum şi elemente radioactive extrem
de primejdioase.
Perete de FOCOS Oexapblsotzainvfee',
siguranţă
Heţlector top al hidrogenului. Se găseşte în can­
(.ufreaLnOiGyzIfr.
da neutroni
plutoniu H V )J
"•« Orificiu pentru
-* *¦ ex p lu zg rea
aerului
BL'OCÎ. Qeflector .
(uraniu215'sau de n eu tro n i
plutoniuIV))
(Scheletul unei bombe atomice cu
dezintegrare).
BOMBA CU HIDROGEN: donstă în
general din 2 izotopi rari ai hidro­
genului. La temperaturi obişnuite a-
ceste două elemente rămîn inerte. Dar
dacă ele sînt încălzite la cîteva zeci de
milioane de grade centigrade, are loc
o explozie violentă însoţită de dega­
jarea unei cantităţi enorme de energie.
Un mare rezervor (E) este umplut
cu hidrogen lichid 2H şi 3H. Tempera­
tura necesară poate fi obţinută prin
explozia prealabilă a unei bombe ato­
mice (A). La o greutate egală, o bom­
bă cu hidrogen pro­
duce de două ori
mai multă energie
-C decît o bombă ato-
,N mică, dar spre deo­
sebire de bomba a-
tomică, bombele cu
hidrogen pot atin­
ge orice mărimi.
(Aşa arată interiorul unei bombe cu
hidrogen).
— Doctore, trebuie să fie din cauza
suflului; mă simt bolnav şi nu mă
pot scula din pat.
— Doctore, am fost îngropat, dar
nu sînt rănit. Totuşi, astăzi am im­
presia că voi muri.
Aşa îmi vorbeau victim ele; refugiaţi
în umbra zidurilor de piatră, în col-
ţurile caselor dărîmate, bolnavii nu se
Cînd odinioară făceam experienţe cu
boala mea şi a celorlalţi nu avea nimic
de a face cu suflul sau ca g a ze le: se
numai lemnul dar şi. betonul caselor.
„Iată deci, — îmi ziceam — un nou
LA 700 DE METRI,
CAPETE SMULSE...
Am îngropat nenumăraţi morţi, am
îngrijit un număr şi mai mare de ră­
niţi şi tie-am dat seama, după această
S A V A N f 11
o<xx>ooooo<o o o o o o o o o o c o o o o o
Pentru a ne da seama atît de binefacerile cît L UMII
şi de primejdiile care pîndesc omenirea, publi­
căm în această pagină ăteva din datele tehnice '/OVVCOOOOOOO o o o o o o o o Schema unui reactor nuclear
ale problemelor legate de energia atomică.
cer interzicerea
Conştienţi de primejdia la care dintem expuşi, armelor atomice
cunoscînd şi roadele pe care utilizarea atomului N. DO UB lNINE
în scopuri paşnice ni. le poate aduce, sîntem da­ membru al Academiei de ştiinţe al U .R.S.S.:
tori să luptăm cu dîrzenie, pentru pace, pentru
interzicerea experienţelor cu armele atomice. © „Sînt primejdioase experienţele cu bombe termonucleare ?
S Răspunsul este c la r: Marea Britanie face aceste experienţe
Consecventă politicii sale, dornică de a vedea ® Ia zeci de mii de kilometri de teritoriul ei. Dacă aceste expe-
instaurată o pace durabilă, Uniunea Sovietică
este promotoarea luptei pentru încetarea fabri­ rienţe nu sînt primejdioase atunci de ce lord Cherwell nu in-
caţiei de arme atomice şi pentru folosirea aces­ sistă ca aceste încercări să se facă pe teritoriul Marii Britanii?"
tei inepuizabile energii în scopuri paşnice.
LINUS PAULING şi 2.000 de savanţi americani:
D. S.
„Fiecare nouă cantitate de radiaţii cauzează neajunsuri
sănătăţii fiinţelor umane din toată lumea. In calitatea noastră
de savanţi ştim ce reprezintă această primejdie şi avem obli­
BOMBA F F F : acest al treilea tip un nucleu de heliu. Fuziunea gaţia de a face cunoscută această primejdie".
de bombă ar face apel la cele 3 ope­ degajează o 'energie considerabilă dar
raţii : fisiune, fuziune, apoi fisiune. nu se produce decît la temperaturi Dr. SCHWEITZER, premiul Nobel:
Este construită dintr-o bombă H încon­ foarte înalte (mai multe milioane de
jurată de un înveliş de uraniu. întreg grade). Controlul reacţiunilor de fuziu­ „Sîntem siliţi să considerăm fiecare creştere a primejdiei
acest uraniu ar fi disponibil pentru a ne în vederea utilizării paşnice a aces­ existente prin crearea a noi elemente radioactive din cauza ex­
mări energia exploziei şi s-ar obţine tui tip de energie atomică este în perienţelor cu bombe atomice ca o catastrofă pentru rasa uma­
astfel o putere echivalentă cu 10 mi­ studiu fără a fi fost încă realizat. nă, catastrofă care trebuie împiedicată prin orice mijloace".
lioane de tone de trinitrotoluen (TNT):
GE1GER : Aparat cu ajutorul căruia 18 savanţi din R. F. Germană:
CENTRALA ATOMICA: instalaţie sînt depistate elementele radioactive şi
industrială care produce electricitate sînt nîăsurate cantităţile de iradiaţie „ „Noi afirmăm că nici unul dintre noi nu va participa Ia
plecînd de la căldura degajată de o produse de o sursă de raze. | construirea, experimentarea sau utilizarea armelor atomice. In
pilă atomică.
IONIZARE: Modificarea mediului acelaşi timp subliniem că este de cea mai mare importanţă să
COBALT: Metal analog cu fierul şi traversat de o particulă încărcată elec­ încurajăm, cu toate mijloacele, utilizarea paşnică a energiei
nichelul care, supus unui bombarda­ tric şi care constă în ruperea legătu­ nucleare".
ment cu neutronii unei pile atomice, rilor dintre electronii şi atomul sau
produce cobalt 60, radioactiv, utilizat molecula de care aparţin. Profesor NISHIVAKI, Institutul de biofizică, Japonia:
ca sursă de iradiaţie în locul radiumu-
lui, în special pentru aplicaţii medi­ IZOTOPI: Atomii unui element chi­ „Primejdia creşte odată cu înmulţirea experienţelor. Efec­
cale. tele radioactivităţii sînt de lungă durată. Ele se pot extinde
mic al căror nucleu conţine pentru un de-a lungul lunilor şi anilor, putînd să se repercuteze asupra
CESIUM: Metal din familia sodiu- acelaşi număr de protoni, un număr © mai multor generaţii. Ar fi prea tîrziu dacă am aştepta pînă ce
lui, puţin utilizat în mod curent; ato­ diferit de neutroni. Aşa avem uraniu © oamenii vor începe să moară. Lucrul cel mai important, este
mii de cesium se formează în mo­ 233, 234, 235, 238. Proprietăţile fizice ca toate ţările — din vest sau din est — să se înţeleagă asu­
mentul în care se produce ruptura ato­ şi chimice ale izotopilor unui aceluiaşi pra acestor experienţe".
milor de uraniu, adică în timpul explo­ element sînt foarte apropiate, unii izo­
ziilor atomice, topi fiind stabili, alţii radioactivi. Zona ic alarma a îm i fîSa
CyCLOTRON: Aparat care permite NEUTRON : Particulă elementară ca­ 1 ză mai des, deci sînt mai sen­
transmiterea unei energii considera­ re intră în constituirea nucleului ato­ sibile la iradiaţii.
bile unor particule electrizate ce se mic, fără sarcină electrică. Explozia unei bombe atomice
învîrtesc cu mare viteză pe traectorie. sau a unei bombe cu hidrogen Radioactivitatea atmosferei nu
PARTICULE ALFA : sau radiaţii al­ produce o cantitate enormă de e- creşte decît puţin prin prezen­
DEUTERIUM: Hidrogen greu, iso- fa, sînt constituite dintr-un nucleu de lemente radioactive ; unele din­ ţa elementelor radioactive. Dar
heliu emis în cursul dezintegrării anu­ tre ele degenerează foarte repede dacă nu se interzic exploziile a-
tităţi mici în apă, sub formă de apă mitor atomi radioactivi. Particulele în timp ce altele rămîn radioac­
grea. alfa pot fi oprite de o placă de cî­ tive ani de zile, chiar secole. A- tomice cantitatea de radiostron-
teva sutimi de milimetru grosime (ori­ ceste pulberi radioactive, ajunse ţiu va atinge valori suficiente
ELECTRON: Particulă elementară ce material). în striaturile superioare ale at­ pentru a provoca numeroase ca­
de electricitate încărcată negativ. mosferei se deplasează, purtate zuri de cancer ale oaselor şi ale
PARTICULE BETA: Electronii po­ de curenţii aerului, sub forma sîngelui.
ELEMENT: Corp a cărui atomi sînt unor nori de cenuşă radioacti­
identici. zitivi sau negativi emişi în cursul de­ vă. Odată cu ploaia şi zăpada, Savanţii care se ocupă cu pro­
cenuşa revine pe pămînt, răspîn- blemele eredităţii sînt neliniştiţi
FISIUN E: Reacţie nucleară provo­ zintegrării anumitor atom i; sînt, ca şi dindu-se pe toată suprafaţa glo­ de radioactivitatea unui alt ele
cată de neutroni în cursul căreia un bului. ment apărut în cursul dezinte
nucleu .atom ic se sparge pentru a da particulele alfa, oprite chiar de o foa­ grării atom ului: Cesium 137
-naşteie la doi nudei cu o masă mult S-a demonstrat că stronţiu!' şi Radiaţiile acestui element pot
mai slabă şi cu eliberare de energie. ie de hîrtie, dar pot totuşi distruge ma­ cesiul sînt, dintre elementele păgubi celulele ovarelor şi tes
radioactive produse de dezinte­ ticolelor. Deşi nu omoară, radia
NEUTD0H teria vie. •> grarea uraniului, în mod parti­ ţiile cestului sînt suficiente pen
* cular primejdioase. Avînd pro­
prietăţi vecine cu cele ale cal­ tru a provoca tranformări numi
ţ ţ 0 (barlurn PROTON : Nucleu de hidrogen, par­ ciului el poate fi reţinut în oa­ te „mutaţii" ale proprietăţilor
ticulă elementară purtînd o sarcină e- se timp de 7 ani. Efectele lui ereditare ale cromosomilor. Şi
Strantmm lectrică pozitivă — egală cu cea a e- nocive sînt îndeosebi grave pen­ generaţiile viitoare vor culege
lectronului dar de semn contrar. tru copii, deoarece: recolta acestei iradieri sub for­
'—^PuhidUim ma unui număr mare de copiî
RADIOACTIVITATE : Dezintegrarea — copiii mănîncă mult lap­ născuţi-morţi, debili mintali sau
(Schema divizării unui nucleu de spontană a anumitor nudei, denumiţi te, bogat în calciu, aliment care cu mari infirmităţi.
uraniu). radioactivi, în cursul căreia pot fi e- poate fi uşor contaminat cu
mise particule alfa, beta sau raze ga­ stronţiu radioactiv (vacile se pot Un grup de atomişti britanici
FUZIUNE : Reacţie nucleară în cursul ma. Anumite elemente naturale foarte alimenta cu iarbă contaminată afirmă că o singură explozie a-
căreia doi nudei foarte uşori fuzio­ rare (uraniu, thoriu, radium) emit spon­ tomică experimentală poate pro­
nează pentru a constitui un nucleu mai tan particule şi raze. cu cenuşă radioactivă). duce cancere ale oaselor la
greu cu liberare de energie. Aşa avem — oasele copiilor, în perioada 30.000 de indivizi, din întreaga
fuzionarea a doi nudei de hidrogen Aceasta este radioactivitatea natura­ lume. Iar doctorul Brock Chis-
(sau denterium), pentru a constitui lă. Cea artificială este provocată de de creştere, absorb mai mult holm, din Columbia, crede că în
om în cursul reacţiilor nucleare şi a- calciu, şi odată cu el şi stron- urma fiecărei explozii atomice
parţine izotopilor radioactivi, fabricaţi ţiul. vor muri 50.000 de persoane, în
în special în pilele atomice. Produşii special în urma afecţiunilor san­
exploziilor bombelor atomice sînt ra­ — celulele copiilor se divizea- guine.
dioactivi.
RADIAŢIE GAMA : radiaţie electro­
magnetică de aceeaşi natură cu lu­
mina şi razele X, cu lungime de undă
foarte scurtă şi foarte penetrantă: poa­
te traversa mai mulţi centimetri de
plumb.
ROENTGEN: unitate de măsură
pentru energia eliberată de un ele­
ment radioactiv.
STRONŢIU: Produs radiactiv cu
durată foarte lungă (20 de ani) năs-
zut din fisiunea uraniului 235.
bei atomice, Rănile directe veneau de cunoscute. La un kilometru arsurile a-
la explozie: suflu, căldura, raze ga­ tomice sfîşiaseră pielea care spînzura
100.000m*de (jaz
sau
ma, neutroni, fragmente incandescen­ în fâşii lăsînd descoperită carnea sîn-
dOOm3de huila
te ale bombei. Suferinţele indirecte e- gerîndă. Prima impresie nu a fost a- Diferenţa combus­
rau cauzate de prăbuşirea caselor, pro­ ceea de căldură, ci o durere intensă a sau tibilelor citate (Să
iectarea obiectelor, jocul şi radioactivi­ urmată de un frig extrem. Pielea era atîta energie, cît
410'/n5depetrol — 14 centimetri cubi
tatea lucrurilor şi oamenilor; în a- fragilă şi se jupuia cu uşurinţă. de uraniu, în con­
sau diţiile cînd toţi nu-
ceastă categorie trebuie trecută şi ne­ Cele mai multe dintre victime mu­ cleil acestuia se de­
W tm N m a n iu zintegrează.
bunia temporară. reau repede.
CESIUMUL 137
In cazul bombei atomice ravagiile La o distanţă de 1—3 kilometri, nu
influenţează
ereditatea
Urmările nefaste ale radioac­
tiv ită ţii asupra noilor născuţi.
produse de explozia propriu zisă sînt mat întilneam decît arsuri obişnuite;
neînsemnate în comparaţie cu efectele senzaţia de căldură şi durere nu apă­
radioactivităţii: acestea se prelungesc rea decît mai tîrziu, cînd, după cîteva
din cauza fenomenului de remanenţă. ore, pielea se înroşea şi se acoperea Dar apăruseră şi simptome neaşteptate
Presiunea în primul rînd a fost aşa de băşici. pe care nu ştiam cum să le tratăm.
de mare încît pe a rază de un kilo­ Fragmentele bombei care erau de La 20 septembrie starea mea s-a
metru orice fiinţă umană care se găsea mărimi variabile: de la o bilă pînă agravat şi mi-am pierdut orice spe­
afară sau într-un local deschis a mu­ ta capul unui copil, răspîndeau o lu­ ranţă într-o vindecare. Mai multe săp­
rit imediat sau în cîteva minute. La mină verzuie şi cădeau şuerînd, pro- tămîni am prezentat semnele bolii a-
500 metri de la explozie o mamă a vocind răni extrem de serioase. tomice însoţite de febră; fiind in a-
fost găsită cu abdomenul deschis iar ceastă stare am fost rugat să văd de
viitorul copil mort alături • multe ca­ AU APĂRUT INSA
davre îşi pierduseră organele interne. SEMNE NEAŞTEPTATE... un bolnav, pe vîrful unei coline la o
La 700 de metri capetele au fost smul­ Progresiv, teribila boală atomică a oarecare distanţă. Acest drum putea
se, în : vreme ce, uneori, ochii au ţîş- apărut la pacienţii noştri, la refugia­ grăbi moartea mea, dar gîndeam că
nit din orbite; din cauza hemoragiilor ţii care pînă atunci păreau perfect să­ a-ţi da viaţa pentru un necunoscut era
interne, cadavrele erau albe ca 6 foaie nătoşi şi printre noi, medicii. Anu­ o jertfă frumoasă. Şi am plecat... Cînd
de hîrtie. mite simptome le cunoşteam din ex­ m-am întors, tîrziu, pe inserat m-am
perienţele noastre anterioare şi aproa­
Căldura a fost înspăimîntătoare": la
500 de metri de explozie, feţele erau pe ne mîndream cu confirmarea teorii­ întins jn pat fără a-l mai părăsi vreo­
atît de distruse încît nu puteau fi re- lor noastre asupra efectelor razelor X. dată". ‘
__ -x-.