Page 45 - 1957-10

Pag. 4
Vizita mareşalului Jukov
în Iugoslavia
ZAGREB 12 (Agerpres) Ta-
niug anunţă: La 11 octombrie,
mareşalul Jukov a părăsit Za­
grebul îndreptîndu-se spre Rje-
ka şi Opatija. Ministrul Apă­
rării al U.R.S.S. a vizitat re­
giunea pitorească Gorski Ko-
tar, a inspectat o unitate de
infanterie a armatei iugoslave
şi a vizitat lacul hidrocentralei
Novi Vinodol.
Mareşalul Jukov este însoţit
în călătoria sa prin Croaţia
de generalul Ljubo Vucikovici,
şefuf statului major al armatei
populare iugoslave, şi de gene­
ralul Rade Hamovici, coman­
dantul militar al districtului
Zagreb. Mareşalul Jukov este
aşteptat să sosească Ia Opatija
Profesorii universităţii din Damasc
felicită pe oamenii de ştiinţă sovietici
DAMASC 12 (Agerpres). —
Consiliul profesorilor de la Uni­
versitatea din Damasc a trimis
următorul mesaj oamenilor de
ştiinţă sovietici: „Felicităm cu
căldură pe oamenii de ştiinţă
sovietici pentru lansarea cu suc­
ces a satelitului artificial al
fie pt*esă
ele la Ministerul de Externe
ai Iugoslaviei
BELGRAD 12 (Agerpres)
La 11 octombrie a avult loc o
conferinţă de presă la secreta­
riatul de stat pentru Afacerile
Externe ale R.P.F. Iugoslavia.
Răspunzând la o întrebare refe­
ritoare la vizita în Iugoslavia a
mareşalului G. K. Jukov, mi­
nistrul Apărării al U.R.S.S.,
B. Dnaşkovici, secretar ui de sta t este o -expresie a îngrijorării,
pentru Afacerile Externe şi-a ex­
primat convingerea că această
vizită va contribui la adâncirea
şi lărgirea legăturilor dintre ce­
le două ţări. Vizita ministrului
Apărării al U.R.S.S. în Iugosla­
via, a subliniat Draşkovici, de­
curge într-o atmosferă extrem
de prietenească şi cordială.
Răspunzând în continuare la o
întrebare referitoare la situaţia
de la frontiera siriano-turcă şi
la concentrarea de trupe tur­
ceşti la frontiera cu Siria, B.
Evenimentele internaţionale
curente care founau, deobicei,
SA P TAMINA; INTERNA ŢIONa Laagenda noastră săptămânală au
trecut în prezent pe pianul al
doilea. Probleme atît de impor­
tante ca dezbaterile de la Or­
ganizaţia Naţiunilor Unite, lu­
crările primei conferinţe a A-
genţiei internaţionale pentru
energia atomică, criza de gu­
vern din Franţa şi altele, au
în prezent o importanţă se­
cundară în raport cu epocala
izbîndă a ştiinţei şi tehnicii so­
vietice.
Intr-adevăr, în centrul aten­
ţiei opiniei publice mondiale,
şi implicit a presei internaţio­
nale, se află şi continuă să fie
discutată cu mult interes —
problema lansării primului sa­
telit artificial al pămîntului —
rod a numeroase strădanii şi
eforturi a oamenilor de ştiinţă
şi tehnicienilor din Uniunea So­
vietică. Este bine să privim pu­
ţin în urmă. De pe crucişătorul
„Aurora", acum 40 de ani au
fost trase salvele care au ves­
tit lumii începutul unei ere nci
în istorie. Şi satelitul sovietic
lansează astăzi semnale, ca­
re vestesc începutul unei ere
noi în lume — era cînd natura
necunoscută a planetelor va de­
veni accesibilă cercetărilor sa­
vanţilor şi oamenilor de ştiin­
ţă. Această măreaţă şi strălu­
cită realizare a ştiinţei sovie­
tice e un dar minunat închinat
măreţei sărbători pentru ani­
versarea căreia se pregăteşte în
aceste zile întreaga omenire
şi ea, mai mult decît oricare
alta, vorbeşte destul de con­
vingător despre realizările a
40 de ani de Putere Sovietică.
Oameni de ştiinţă din în-
—-''Y/w
Redacţia şi adminişlraţia ziarului sjr, 6 Martie, nr. 9, Tejeţqn: 188 -189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Djrjc[iunu Generale P.T.UIi. nrffî.Ş20 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul întreprinderea PM&'QijSA z1-
în seara zilei de 11 octombrie.
OPATIJA 12 (Agerpres)
TASS anunţă: La II octombrie,
mareşalul Uniunii Sovietice,
G. K. Jukov, ministrul Apărării
al U.R.S.S., a făcut o călătorie
prin Croaţia. Ca şi în celelalte
regiuni ale Iugoslaviei, popu­
laţia şi ostaşii din armata popu­
lară iugoslavă au întîmpinat pe
solul poporului sovietic cu o
deosebită bucurie, ca pe un prie­
ten drag.
In aceeaşi zi mareşalul G. K.
Jukov a participat la exerciţiile
tactice aie unei unităţi militare
a armatei populare iugoslave.
La sfîrşitu! zilei, mareşalul
G. K. Jukov şi persoanele care
îl însoţesc au sosit la Opatija.
pămîntului. Acest suoces stâr­
neşte entuziasmul general. Vă
urăm ca această nouă descope­
rire ştiinţifică să constituie un
mijloc eficient oare să contri­
buie la progresul omului, la în­
tărirea prieteniei între popoare
şi la pacea generală".
Dnaşkovici ia arătat că orice con­
centrare de trupe, cu atît mai
mult în condiţiile actuale, nu
poale decât să complice şi să
îngreuneze situaţia din Orientul
apropiat. Consider, a subliniat
el, că scrisoarea trimisă de gu­
vernul sirian secretarului-gene­
ral al O.N.U., Hamma-rskjoeld,
lesne -de înţeles ,a guvernului si­
rian.
Un corespondent al agenţiei
C-eteka l-a rugat pe B. Draşko­
vici să-şi expună punctul de ve­
dere asupra iniţiativei Poloniei
şi Cehoslovaciei, de a renunţa
la înarmarea atomică. B. Draş­
kovici a arătat că Iugoslavia -are
o atitudine favorabilă faţă de
orice iniţiativă care d-uc-e la nor­ nate în Coreea de sud a recu­
malizare şi contribuie la rezol­
varea problemelor litigioase şi
la îmbunătăţirea situaţiei.
sV La ©rdssses! z ile i i s a t e lit u l a r tific ia l a 8 p s m în iu lu i
* FRANŢA CONTINUĂ SĂ RĂM1NĂ FĂRĂ GUVERN
treaga lume, comentatori po­
litici (chiar şi aceia sceptici,
care întotdeauna negau veridi­
citatea comunicatelor şi decla­
raţiilor sovietice), recunosc în
unanimitate importanţa istorică
a succesului ştiinţei sovietice,
declarînd că visul de veacuri
a omenirii devine pe zi ce tre­
ce tot mai mult o realitate. De
la zborul în jurul pămîntului
a satelitului creat în Uniunea
Sovietică şi pînă la zborurile
interplanetare nu mai e decît
un pas. Iar generaţia noastră
trebuie să fie mîndră că nu
peste mult timp ea va fi mar­
tora unor asemenea realizări,
care, chiar cu zeci de ani în
urmă, aparţineau total dome­
niului fantasticului. Cît pri­
veşte oamenii muncii din ţara
noastră şi din celelalte ţări de
democraţie populară, ca şi oa­
menii cinstiţi din întreaga lu­
me ei au un motiv în plus de
a fi mîndri. Realizarea epoca­
lă a secolului nostru (aşa au
numit numeroase ziare occi­
dentale lansarea satelitului ar­
tificial al pămîntului) a fost
făcută de către Uniunea Sovie­
tică, mare putere care se pro­
nunţă consecvent pentru apă­
rarea păcii şi securităţii popoa­
relor.
Şi nu sînt puţini aceia, chiar
dintre duşmanii Uniunii So­
vietice, care văd în satelitul ar­
tificial o realizare tehnico-ştiin-
Semnarea declaraţiei comune
PEKIN 12 (Agerpres). —-
După cum transmite China No­
uă, Ciu En-liai, premierul Con­
siliului de Stat al R. P. Chineze
şi Anton Iugov preşedintele Con­
siliului de Miniştri al R. P. Bul­
garia iau semnat la 11 octom­
Lucrările conferinţei internaţionale
pentru energia atomică
V1ENA 12 (Agerpres). Co­
respondenţă specială. — In şe­
dinţa plenarei din dimineaţa zi­
lei de 11 octombrie a sesiunii
extraordinare s-au încheiat dis­
cuţiile generale. Au luat cuvân­
tul delegaţii Franţei, Cehoslova­
ciei, Tunisiei, Republicii Sovie­
tice Socialiste Uanainiene, Norve­
giei, Guatemalei, Bielorusiei,
Statelor Unite şi Angliei.
liWIIIi contribuţiilor membrilor.
In S. U. A. oamenii trecuţi de 4 0 de ani
nu sînt angajaţi în întreprinderi şi instituţii
NEW YORK 12 (Agerpres).—
TASS anunţă : In ultimul tlm-p
presa americană publică tot mai
multe -articole şi ştiri cu privire
la situaţia muncitorilor şi func­
ţionarilor în vî-rstă din S.U.A.
Faptele publica te de ziare dez­
văluie una din laturile mai pu­
ţin atrăgătoare ale realităţii ia-
mericane — atitudinea nemiloa­
să a patronilor faţă de soarta
muncitorilor trecuţi de 40 de ani.
Ei sânt concediaţi din întreprin­
deri şi instituţii, fără nici o spe­
ranţă de a găsi de lucru. Re­
vista „American Weekly" a pu­
blicat un articol în care descrie
soarta unei funcţionare america­
ne, Madelei-ne R. Ea a lucrat
m-ulţi ani la o întreprindere. A-
nul trecut întreprinderea a fost
închisă şi ea a rămas fără lu­
cru. La în-cepuj: .MadNeine a
Generalul american Decker
recunoaşte că soldafii americani
ucid civili coreeni
SEUL 12 (Agerpres). — In­
tr-un interviu acordat corespon­
denţilor de presă americani din
Seul, generalul Decker, coman­
dantul forţelor americane staţio­
noscut că „în unele cazuri" sol­
daţii americani au făcut uz de
arme „în mod nejustifioat" îm­
potriva civililor sud-coreeni.
După cum arată corespondentul
agenţiei Associated Press, ge-
'n A'V-
-A
ţifică de o covîrşitoare impor­
tanţă pentru studierea unor
probleme paşnice, necunoscute
pînă în prezent. In ce priveşte
pe acel comentatori care fac
reflecţii politice pe marginea
lansării satelitului sovietic, şi
dintre aceştia numeroşi sînt
aceia care privesc lucrurile lu­
cid, declarînd public că „răz­
boiul rece“ şi politica de pe
„poziţii de forţă" încep să nu
mai fie la modă de-acum îna­
inte, ba mai mult chiar, că nu
valorează nimic. Ei recunosc
de fapt în felul acesta gigan­
tica forţă industrială a Uniunii
Sovietice, măreţele ei realizări,
capacitatea de a face faţă cu
succes oricăror provocări. Cît
despre mitul superiorităţii
ştiinţei şi tehnicii americane,
nici să nu mai vorbim. Au de­
clarat-o — cu destulă amără­
ciune, desigur — înşişi ame­
ricanii că „ruşii ne-au iuat-o
înainte".
Nu trebuie omis însă faptul
că pe lîngă părerile lucide ex­
primate de diferiţi specialişti
şi oameni de stat — arătate
mai sus —• mai sînt şi din a-
ceia care privesc totul prin
prizma continuă a cursei înar­
mărilor. Aceştia folosesc orice
prilej pentru ă lansa o nouă
campanie a... înarmărilor. In
telul acesta procedează, de pil­
dă, ziarul american „Daily
News" care cere Congresului
DRUMUL SOCIALISMULUI
brie declaraţia comună ia guver
nelor Republicii Populare Chi
neze şi Republicii Populare Bul
gări a asupra rezultatelor vizite
făcute în China de delegaţia gu
vermamentală bulgară.
In cursul discuţiei generale au
rostit cuvântări delegaţi din 39
de ţări. După amiază au avut
loc şedinţele comisiei programu­
lui, prdilemelor tehnice şi buge­
tului şi consiliului guvernatori­
lor asupra programului şi buge­
tului agenţiei pentru primul an
de activitate, asupra finanţării
iniţiale a agenţiei şi limitele
sperat să găsească repede de
lucru. Avea doar 36 de ani. De
6 luni ea bate fără rezultat la
porţile diferitelor instituţii şi bi­
rouri pentru angajări, unde i se
spune că este prea „în vârstă"
pentru a pretinde de lucru.
Soarta lui Madeleine R., sub­
liniază „American Weekly", nu
constituie o excepţie. Acelaşi lu­
cru se întâmplă anual ou 2—3
milioane de bărbaţi şi femei ca­
re îşi pierd serviciul pentru că
sînt prea în vîrstă.
Peste jumătate din locurile
vacante din întreprinderi şi in­
stituţii sînt în prezent închise
pentru bărbaţii trecuţi de 45 de
-ani şi pentru femeile trecute de
40 de ani. In reţeaua comercia­
lă vî-rsta limită . pentru bărbaţi
este d-e 35 de ani. Aceeaşi limi­
tă, de vî-rstă a fost introdusă la
nenalul Decker s-a referit la ca­
zurile tot miai numeroase cînd
soldaţii americani iau împuşcat
pe cetăţenii sud-coreeni, sub pre­
textul că aceştia „s-ar fi apro­
piat" de depozitele de armament
americane. Numai de la începu­
tul lunii acesteia, adaugă cores­
pondentul, au fost ucişi doi ci­
vili coreeni de către sentinelele
americane..
şi guvernului S.U.A. să tradu­
că cît mai curînd în viaţă pla­
nurile (războinice) Ministeru­
lui de Război al S.U.A. şi unii
senatori americani, care cer a-
locarea de noi fonduri pentru
problemele militare.
Din felul cum gîndesc şi cum
privesc lucrurile creatorii lui,
oamenii de ştiînţă cu renume
mondial, personalităţi politice
de vază din întreaga lume, sîn-
tem convinşi că satelitul arti­
ficial va duce la întărirea păcii
şi progresului întregii omeniri.
Strălucirea argintie a satelitu­
lui, mesajele sale de pace nu
pot îi umbrite de nici o decla­
raţie războinică.
Criza de guvern din Franţa
— declanşată prin căderea ca­
binetului condus de Bourges
Maunoury — continuă să se
afle pe ordinea de zi a vieţii
politice a Franţei. Atît Guy
Mollet cît şi următorul preten­
dent la şefia guvernului, Rene
Pleven — care şi-au încercat
şansele la formarea unor noi
cabinete — au eşuat. Rene Co-
ty, preşedintele Franţei, este
pus în mare încurcătură. U-
nele cercuri politice din capi­
tala Franţei emit părerea că
liderul grupării „independenţi­
lor", Antoine Pinay, va fi ur­
mătorul candidat la postul de
preşedinte al Consiliului de
Miniştri, care să formeze uti
O colaborare deosebită
între fărlle balcanice este necesară
—răspunsurile reprezentanţilor ţărilor balcanice
a t e z i a r u l u i r P o l i 1 1 k ae<
BELGRAD 12 (Agerpres). — Răsăritului şi Apusului, ci Academicianul Iorgii Iordan,
Recent a avut iqc la Dubrovnik şi pentru dezvoltarea colabo­ preşedintele Comisiei naţionale
conferinfa Comisiilor naţionale rării paşnice intre Est şi Vest, romîne, a declarat: „După pă­
europene pentru U.N.E.S.C.O.
După terminarea lucrărilor, re­
dactori ai ziarului iugoslav „Po-
litika" au rugat pe reprezentan­
ţii Bulgariei, României, Turciei
şi Greciei să-şi spună părerile
în legătură cu această conferin­
ţă.
La întrebarea generală : „Ce
ar putea să întreprindă în co­
mun ţările balcanice pentru e-
fectuarea unor studii speciale
despre aceste ţări, pornind de la
faptul că în ţările balcanice e-
xistâ o interpătrundere a cultu­
rilor răsăritene şi occidentale“,
reprezentantul Bulgariei, acade­
micianul. Sava Ganovski, preşe­
dintele Comisiei naţionale Bul­
gare, a răspuns: „Discuţiile
despre cunoaşterea culturii reci­
proce şi despre colaborarea din­
tre Est şi Vest, purtate la cea
de-a doua conferinţă a Comi­
siilor naţionale europene pentru
U.N.E.S.C.O. vor avea fără în­
doială un mare rol nu numai
pentru dezvoltarea culturii
bă-nci, în transporturi, în între­
prinderile comunale şi de comu­
nicaţii.
Numeroase societăţi d-e asigu­
rare nici nu dau femeii să com-
plecteze declaraţia de angajare
c.a funcţionară sau stenografă,
dacă are -mai mult de 26 de ani.
In 1948, Comisia legislativă a
statului New York a organizat
o anchetă cu privire la. condiţiile
de angajare la lucru în între­
prinderile din acest stat. In ur­
ma anchetei s-a constatat că
39 la sută din firme au refuzat
categoric să angajeze la lucru
bărbaţii şi femeile trecuţi de 40
de ani.
ooooo(x>oc»ooococxxxjooocx)<x>ooo(xkîco<xxxxx»ooooc»'n^x>o(xxîoooooooooQoooocct3C!«3cooţ>
Presiuni americane pentru a împiedica desfăşurarea cu s
a tratativelor dintre Anglia, Franţa şi Egipt
CAIRO 12 (Agerpres). —
Ziarul „Al Ahriam" a publicat
un articol în legătură ou trata­
tivele financiare care au loc în­
tre Egipt, pe- de o parte, şi Fran­ dica deblocarea fondurilor egip­
ţa şi Anglia pe de altă parte.
După cum se ştie, o delegaţie
egipteană şi una franceză tratea­
ză la Geneva problemele finan­
ciare litigioase între Franţa şi
Egipt, între o altă delegaţie e-
gipteană şi una engleză se duc
tratative similare la Roma. „Ai
Abnam" dezvăluie că Departa­
mentul de Stat tal S.U.A. a exer­
citat presiuni politice asupra An-
cabinet cu sprijinul deputaţi­
lor de dreapta din parlamen­
tul francez.
Manevrele la care se dedau
în ultimul timp cercurile de
dreapta din Franţa — care de­
clară că numai o reformă con­
stituţională va putea duce la
formarea unui guvern stabil —
sînt prea evident cusute cu aţă
albă. Principalul lor scop e sa
abată atenţia opiniei publice de
la principalele probleme care
stau in prezent în faţa Franţei,
dintre care cea mai importan­
tă e, fără îndoială, problema
Algeriei. Numai un guvern ca­
re va rezolva echitabil această
problemă spinoasă a Franţei
ca şi altele care frămîntă o-
pinia publică din această ţară
se va bucura de asentimentul
maselor largi ale poporului
francez.
¦Ar
După cum s-a mai anunţat,
N. S. Hruşciov, prim-secretar
al C.C. al P.C.U.S., a primii
la 7 octombrie, la rugămintea
acestuia, pe J. Reston, cores­
pondent diplomatic principal al
ziarului american „New York
Times" a avut cu el o convor­
bire. Dai fiind importanţa răs­
punsurilor lui N. S. Hruşciov
pentru actuala situaţie interna­
ţională, vom reveni săptămîna
viitoare cu un material special
în această problemă
CONSTANTIN MACOVE!
pentru victoria păcii. Explicarea
şi rezolvarea acestei probleme
impune ţârilor balcanice obliga­
ţia să cunoască culturi milenare
care s-au împletit şi s-au influ­
enţat reciproc şi care în diferite
perioade istorice au fost supuse
influenţei atît ..a Răsăritului cit
şi a Apusului. Colaborarea co­
mună pentru dezvoltarea culturii
ţărilor noastre va contribui în­
tr-o mare măsură şi la rezolva­
rea unor probleme generale ca­
re interesează Apusul şi Răsă­
ritul.
Prin grmare, ţările balcanice
au datoria să elaboreze un plan
concret pentru realizarea aces­
tei sarcini atît de importante,
actuale şi folositoare pentru toa­
te ţările balcanice, sarcină care
corespunde intereselor ţărilor
noastre, indiferent de sistemul
lor social. Din fericire această
părere este împărtăşită nu nu­
mai de delegaţia bulgară. După
cum ne este cunoscut, această
dorinţă a fost exprimată şi de
reprezentanţii altor ţări balca­
nice.
Cheorghes Curnutos şi Gheor-
ghes Panzaris, membrii delega­
ţiei greceşti, au răspuns urmă­
toarele : „Comisia noastră este
de părere că în prezent este de
dorit să se stabilească contacte
bilaterale numai între una din
ţările balcanice şi ţara noastră :
Aci ne referim în primul tind la
Iugoslavia. După părerea noa­
stră, o asemenea colaborare ar
da rezultate mult mai folositoa­
re pentru realizarea scopurilor
generale ale marelui proiect Est-
Vest decît o colaborare mai lar­
gă, deoarece aceasta este greu
de realizat avînd în vedere po­
ziţiile noastre. Abia după obţine­
rea unor rezultate concrete, de
pe urma unor contacte bilaterale,
am putea ajunge 1,a concluzii cu
privire la ce trebuie făcut pe
viitor".
gliei şi Franţei pentru a împie­
dica desfăşurarea cu sucoes a
tratativelor financiare economi­
ce, în special pentru a împie­
tene aflate în Anglia şi Franţa.
„Al Ahram" scrie că această in­
formaţie o deţine din partea u-
r,ui ministru englez ial cărui nu­
me nu-l dezvăluie, şi oare a sub­
liniat că presiunile americane au
contribuit la stagnarea tratati­
velor dintre cele două puteri oc­
cidentale şi reprezentanţii gu­
vernului egiptean. Ministrul en­
glez citat de ziar ar fi declarat
că secretarul de sfat DuiIes şi-a
exprimat părerea că Anglia şi suspendarea de ajutoare alimen­
Franţa nu trebuie să deblocheze tare sau financiare.
ma g i z im
LUNI 14 şi MARŢI 15 OCTOMBRIE 1957
SPECTACOLE
CINEMATOGRAFICE
DEVA : înşelat pînă la moarte ;
ALBA IULIA: Omul din umbră;
BR A D : Noapte de carnaval ; BARU
MARE : Comedianţi; HAŢEG : In
calea trăznetului ; APOLDU DE SUS :
Papa dolar; SIAAERIA : Cazul pilotu­
lui iMaresz ; 1L1A : Capete de cîini ;
ORAŞTIE : Jan Jiska : SEBEŞ : Boul
din Kulm ; TE1UŞ: Ţar şi dulgher:
PETROŞANI : Richard al 111-lea ; LO-
NEA : Jertfa supremă ; ZLATNA: Bri­
gada de tanchişti.
SELECŢI UNI DIN
PROGRAMUL DE RADIO
LUNI 14 OCTOMBRIE 1957
PROGRAMUL 1 : 6,30 Jocuri popu­
lare romîneşti; 7,05 AAuzică distracti­
vă : 7,40 AAelodii populare, romîneşti ; nească (continuare) ; 15,30 Muzică
8,10 Din cîntecele popoarelor ; 8,36
Muzică simfonică: 9.15 Muzică popu­
lară romîneasci interpretată la vioară
de Constantin Aîirea ; 9,30 Colegi de
şcoală"; 10,00 Muzică uşoară; 12,15
Concert de estradă; 13,05 Cîntă or­
chestra de muzică populară a Sfatului
popular al Capitalei; 13,45 „Frumoasă
eşti patria mea"; 14,00 Muzică de
estradă ; 14,45 Muzică populară romî-
nească ; 15,05 Muzică populară corală ;
15,45 Atuzică uşoară; 17,25 „Un tă­
ciune şi-un cărbune"; 18,20 Din viaţa
de concert a Capitalei; 19,55 „Noap­
te bună, copii": „Motanul descălţat
poveste de Titel Constantinescu ; 20,15
Muzică romînească de estradă; 21,00
Cîntece şi jocuri populare romîneşti;
21,50 Din operetele lui Paul Lincke
şi Zeller; 22,30 Concert simfonic de
muzică romînească ; 23,15 Concert de
noapte.
PROGRAMUL II: 14,03 Jocuri popu­
lare romîneşti: 14,30 „Cîntece revolu­
ţionare înflăcărează popoarele lumii";
15,00 Muzică uşoară; 15,30 Aăuzică
populară roriiîhească : 16,20 Sfaturi
gospodăreşti; 16,25 Muzică; 18.05 20,00; 21,00; 23,00 (programul II).
Nr 880
rerea mea, o colaborare deose­
bită între comisiile ţărilor balca­
nice este absolut necesară deoa­
rece studierea diferitelor proble­
me va contribui la o cunoaştere
mai adîncă şi mai bună a ele­
mentelor culturale comune tutu­
ror ţărilor balcanice. Este cu­
noscut — dar trebuie din nou
repetat — faptul că în decursul
secolelor Intre popoarele balca­
nice au existat legături foarte
strinse care au dus la formarea
unor puncte de vedere mai mult
sau mai puţin identice atît în
privinţa felului lor de gândire,
ă t şi în privinţa sentimentelor
şi realizărilor lor.
Toate popoarele balcanice,
dbnform evoluţiei lor istorice, au
în cultura lor atît elemente dir
cultura răsăriteană ăt. şi ele­
mente din cultura apuseană, a-
dică prin cultura lor ei fac par­
te atît din Răsărit, ă t şi din
Apus. Pornind de la acest fapt
se poate afirma ca popoarele
balcanice reprezintă o legătură
permanentă între Est şi Vest"...
Reprezentantul. Turciei, Zeki
Karabu.ia, secretarul generat al
Comisiei naţionale turce, fost
ministru, a declarat intre altele :
¦Nu există nici o îndoială că
Turcia care reprezintă un pod
între occident şi răsărit şi ca­
re cu oraşul ei Istambul este
punctul cel mai îndepărtat al
peninsulei balcanice, este pe
deplin conştientă de necesitatea
apropierii dintre culturile răsă­
ritene şi apusene. Personal con­
sider foarte folositoare ideea
conIade tor regionale care pot
să ducă la rezultate mai bune
şi mai fructuoase. Faptul că ţă­
rile balcanice au avut o înde­
lungată istorie comună impune
necesitatea stabilirii unor astfel
de contacte".
fondurile egiptene tocmai în mo­
mentul în oare Statele Unite
pregătesc să înăsprească măsu­
rile ostile împotriva Egiptului.
Astfel, Departamentul de Stat
al S.U.A. a adus l-a cunoştinţă
ambasadorului egiptean la Wa­
shington. Ahmed Husei-n, că
S.U.A. au hotărât să suspende
programul de ajutor alimentar
acordat Egiptului de către Fun­
daţia Kenr. „Al Alinam" scrie
că ambasadorul Egiptului a de­
clarat că Departamentul de Stat
greşeşte socotelile dacă crede
că politica Egiptului poate fi in­
fluenţată prin acordarea sau
Concert de estradă; 18,55 Sfatul me­
dicului : Febra în diferite afecţiuni
pulmonare; 19,00 Teatru la microfon:
„Caleaşca de aur" de Leonid Leonov;
20.45 Cînfă Eugenia Frunză; 22,30
Concert de estradă; 23,15 Concert.
MARŢI 15 OCTOMBRIE 1957
PROGRAAîUL I; 5,10 Muzică dis­
tractivă : 6,25 Muzică populară romî­
nească ; 6,45 Bună dimineaţa, copii ;
7,30 AAuzică de estradă: 9,00 Muzică
din operete ; 10,00 Piese pentru acor­
deon şi xilofon; 11,03 Cîntece sl
jocuri populare romîneşti; 11,30 Valsul
„Povestiri din -pădurea vieneză" de
Johann Strauss; 11,45 „Radio Pri­
chindel" ; 12,45 Muzică populară ro­
m înească; 13,05 Concert de prînz ;
14.45 Muzică populară romînească;
15,05 Muzică populară romî­
de estradă: 16,00 Muzica corală de
Gh. Soim a; 17,30 Cîntă corul Filar­
monicii de Stat „George Enescu" ; 18,25
Muzică distractivă; 18,45 Cîntă la a-
cordeon Sile Ungureanu; 19,20 Mu­
zică uşoară; 19,55 „Noapte bună, co­
pii" : „Legenda insulelor polineziene"
de Catinca M uscan; 20,15 Muzică
populară: 20,35 Muzică uşoară; 21,00
Muzică, de cameră; 21,30 „Părinţi şi
copii" ; 22,30 Concert de noapte.
PROGRAMUL II : 14,03 Muzică
populară romînească ; 14,40 Muzică u-
şoară; 17,00 Din muzica popoarelor;
1?,30 „Concert pentru copii": „Meda­
lion muzical": Edward G rieg; 18,55
Sfatul medicului : Cum ne pregătim
pentru urografie; 19,05 Aîuzică; 20,29
Program de lieduri; 21,15 Cîntă An­
gola Moldo’van ; 21,45 Muzică din o-
perete; 23,15 Concert de noapte.
BULETINE DE ŞTIRI :
5,00: 6,00; 7,00: 11,00; 13,00;
15,00; 17,00: 19,00 ; 22,00; 23,52
(programul I ): 14,00: 16,00 j 18,00;
“ DMA