Page 46 - 1957-10

Ritmul însămînţărilor de toamnă PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ / OCXXX><>0<w> OOCK>CxX>«<XXX><5^

CITIŢI IN PAG. 4-a

tre b u ie g r ă b it! • Vizita mareşalului Jukov
în Slovenia.

• In R. D. Germană a fost L

4tI Condiţiile optime de lucru în că ţăranii muncitori nu au fo st4 înlocuită vechea monedă cu o
cîmp. din săptămîna trecută au mobilizaţi să pornească cu toa- ¦
.4 o marcă nouă. ^

4 dat posibilitate oamenilor mun- te forţele la însămînţări. ¦ • Presa din S.U.A. despre g

¦ o convorbirea dintre N. S. Hruş- g

¦¦¦¦ cii din agricultură să grăbeas- Insămînţările se desfăşoară J ciov şi J . . Reston. •
că într-o oarecare măsură re- neîngăduit de încet şi în gos-J
coltarea culturilor tîrzii şi însă- podăriile colective şi întovără- X • Acord pe termen lung cu

S f T O R G A N A L COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI A L SFATULUI POPULAR REGIONAL privire-la livrări între U.R.S.S.

$ mînţarea cerealelor de toamnă, şirile agricole. Deşi aceste u-* şi Austria. ¦

¦¦4 Ca urmare a acestui fapt, nu- nităţi au în majoritate terenu-J . x * aneuTin Devan despre vi-
>¦¦4 mai în ultimele 5 zile, (respec- rile pregătite, totuşi neglijează*
tiv pînă la data de 12 octom- însămînţările. Numai aşa se ex -ţ Anul IX. Nr. 881 Marţi 15 octombrie 1957 f,•, ' 4 pagini 20 bani x zita sia în U.R.S.S.
v o o o o o o cx ><><xxx>c-oo<xx>oo<x>
1
44444 brie a. c.,) în regiunea noastră plică că gospodăriile colective %
s-a recoltat porumbul de pe o din raionul Sebeş au însăm în-ţ ¦ ¦ • .............
4 suprafaţă de peste 10.000 hec- ţat abia 386 ha din 1.733 ha,*
CINSTEI) ZILEI DE 7 Â fen fle d e o s e b ită
4 tare, cartofii de pe 792 hectare întovărăşirile agricole 16 h a j
4

(ajungîndu-se să se realizeze din 162 ha, iar cele din ralo-J

74,34 la sută şi res- nul Haţeg n-au însă-* p rod ucfiei
t pectiv 80, 99 la sută mînţat nimic pînă la$

tt din planul de recol- Ştiri din VALEA JIULUI. ora actuală. X Dorinţa unuia din
5 ţări la porumb şi cei mai bătrîni
5 cartofi), iar sfecla Faţă de situaţia e - ¦ Adine încetăţenită în vocabularul e- La secţia furnale noi, situaţia e i-

xistentă în gospodă­ conomic, datorită situaţiei (triste dar dentică. Cumulat pe cîte 10 zile, si­

de zahăr de pe o su­ riile colective şi in- * oameni de pe reale) existente încă în economia mul­ tuaţia îndeplinirii pianului prezintă ur­
tor întreprinderi, expresia „asalt de mătorul aspect: 96,4 la sută, 95,6 la
prafaţă ce reprezin­ tovărăşirile agrico- • S ectoru l V în frun te planeta noastră sfîrşit de lună" se impune la analiza sută şi 100,10 la sută. In decada lll-a,
tă 90,56 la sută din le este necesar ca t producţiei, a ritmicităţii- acesteia, la Incepind tot cu data de 23 şl excep-
BAKU 14 (Agerpres). — secţiile de furnale din Combinatul si­ tînd zilele de 24 şi 25, în care pla­
planul total. Pe lîngă aceste organizaţiile de bază din a-* Dacă despre unele sectoare „ziuă!1, cu 12,5 la sută mai mult .771SS anunţă: „La 7 Noiem­ derurgic Hunedoara. nul a fost depăşit „doar” cu 7 procente,
brie, cu prilejul celei de-a 40-a zilnic s-au înregistrat depăşiri ce trec
lucrări s-au mai însămînţat în ceste unităţi să sprijine consi- ¦ ale Minei Lonea nu se pot spune cărbune decît prevedeau -sarci­ aniversări a puterii sovietice, a Lăslnd la= o parte consideraţiunile de 10 la sută, lucru neînregistrat în
spus Mahmud Eivazov — umil generale asupra efectului negativ al celelalte zile ale lunii. Pe septembrie,
plus 10.463 hectare cu grîu, liile de conducere şi respectiv* prea multe lucruri bune în pri­ nile de plan. Membrii brigăzii, din cei mai bătrini oameni'de neritmicităţii producţiei, neritmicitate la secţia furnale vechi s-a înregistrat
pe planeta noastră — voi bea care cauzează printre altele uzarea o sensibilă tendinţă de îmbunătăţire
4 secară şi orz de toamnă şi comitetele de conducere, să or- * ma deoadă a lunii octombrie, condusă de Ştefan Urlich, sînt pentru prima dată în / viaţa prematură a factorului om, a utilaje­ a situaţiei în ce priveşte decalajul din­
4 sectorul V merită toată lauda cei mai buni din sector, întru- mea 'un pahar cu vin". lor, care influenţează In rău preţul de tre plan şi neîndeplinirea în primele
4 s-au făcut arături pentru însă- ganizeze munca în aşa fel încît ¦ pentru felul cum s-a comportat cît ei au dat peste plan în pri­ 1cost, şi trecînd la analiza situaţiei în­ decade comparativ cu lunile prece­
4 în această perioadă. Din adîncu- ma decadă, circa 100 tone de ¦Eivazor, . locuitor al statului deplinirii planului pe zile şi decade, dente. Diferenţa nu mai ede 2,1 procen­
4 mînţări pe o suprafaţă de peste în zilele ce urmează să se fo*o-* rile sectorului s-au - scos la cărbune. Pirassur din Azerbaidjan,;ă in­ "'se constată la secţiile amintite, lucruri te, ci doar de 1,56 şi respectiv 1,4 pro­
4 trat în al 150-lea an de viaţă. care sînt de. natură-.să îngrijoreze. cente. Cu toate acestea, de la 98,44
•4 ;2.500 hectare. sească la maximum toate ate-2 Privirea clară, mersul: .sigur, şl respectiv 98,6 Ia sută, la 100,70 la
4 strîngerea de mină ‘energică, Lunile trimestrului de curînd înche­ sută e o oarecare diferenţă, cu atît
4 Raioanele Alba, Orăştie, Ilia lajele şi maşinile de c a -* constituie cea mai bună dovadă iat; -oferă tabloul cel mai veridic al mai mult cu cît graficele de descăr­
4 pentru starea sănătăţii bătrînu- problemei amintite. In luna Iulie, sec­ cări pe zile nu prevăd elaborarea unei
4 şi Sebeş, au însămînţat şi arat re dispun. Natural că pentru * lui, care şi azi mai merge la ţia l-a furnale nu şi-a îndeplinit pla­ cantităţi mai mari In zilele ultimei de­
4 Mai multe fire peste plan cosit. ' nul decîţ în proporţie de 97,80 la su­ cade. Asaltul, deşi mal moderat oare­
¦ - cele mai mari suprafeţe de te- aceasta se cere ca toţi mem- o tă. La secţia ll-a furnale, situaţia pe cum, s-a făcut totuşi simţit.
Cind corespondentul . 27ÎSS decade a fost următoarea : fn prima,
• * - ren. Intr-un ritm cu totul ne- brii colectivişti şi întovărăşiţi * Dînd patriei cit mai multe fire lor şi a timpului de muncă. Ca Pa.vizitai pe Eivazov în casa planul îndeplinit în proporţie de 98,70 Furnalele 5 şi 6 în schimb, mai mult
şi de bună calitate, colectivul rezultat in prima decadă a lu­ sa, bătrînul l-a copleşit cu în­ la sută ; după două decade, 95,30 la decît în lunile precedente, au vădii
¦ satisfăcător se desfăşoară însă- să participe regulat la lucru.? filaturii Lupeni, contribuie im­ nii au fost date peste plan 591 trebările,. Totul îl interesează sută, pentru ca ziua de 31 a lunii tendinţa accentuării muncii In' asalt.
plicit la sporirea şi ieftinirea kg fire mătase. Pe primul loc în pe Mahmud: . Cind se închide s-o afle cu planul îndeplinit şi chiar De la 94,26 la sută în prima decadă,
- mînţările de toamnă în raioane- Acum este perioada cînd tre-> bunurilor de larg consum. In anul acesta Expoziţia 'agricolă depăşit cu 0,05 procente. s-a ajuns la 100,02 la sută, la. data de
vederea traducerii în viaţă a a- întrecerese află secţia depănat, unională, ce filme.:noi-,rulează 30 a lunii. In prima decadă s-au lu­
* le Haţeg, Brad şi Hunedoara, buie făcute o mulţime de Iu-¦ cestui lucru, încă de la începu­ secţie de tineret, care şi-a'de­ la Baku,, cind vp avea loc. fi­ Pentru a vedea şi mai clar modul crat doar patru zile peste plan 1 în a
tul acestei luni s-au luat cele nala., pentru cupa U .R .S .S la . în care' conducerea secţiei respective doua, 7 z ile ; în ultima, tot 7, dar de
De fapt, în raioanele Haţeg şi crări care nu suferă întîrziere. ? mai bune măsuri pentru respec­ păşit sarcinile de plan pe a- fotbal şi, desigur, ce s-a mai data aceasta depăşirile au fost de pes­
tarea indicilor de consum, pen­ ceastă perioadă cu 19 la sută. auzit nou despre satelitul ar­ a luat în centrul atenţiei sale proble­ te 16 procente.
; Brad şi recoltarea porumbului De aceea, participarea tuturor la * tru folosirea din plin a maşini­ tificial al pămîntuluL' ma ritmicităţii, amintim că din cele 10
S. BALOl zile ale primei decade, planul zilnic a Cauzele acestui asalt de sfîrşit de
* şi a cartofilor este întîrziată. In muncă este absolut necesară. ¦ Mahmud Eivazov îşi amin­ fost îndeplinit doar în 4 zile (2, 3, 4 lună se află în încălcarea procesului
corespondent teşte cu însufleţire despre, vizi­ şi 0). In a doua decadă, n-a fost zi tehnologic, în schimbarea repetată,
X raionul Brad s-au recoltat nu- In ceea ce priveşte grăbirea ¦ ta sa la Moscova la Expoziţia în care planul zilnic să fie îndeplinit. chiar în aceeaşi zl de muncă, a re­
agricolă unională în 1955. Zîm- In decada a II l-a, situaţia se schimbă. ţetei de încărcare. Insuficienţa mijloa­
* mai 1.848 ha porumb, din 4.900 ritmului de însămînţări în în-* bind, el povesteşţe cum -un Din celt II zile, in 9 planul a fost
depăşit şi încă-cu-muit.-4n ziua de 22
* ha şi numai 562 ha cartofi din treaga regiune, inginerilor şi* neobosit amator de amintiri l-a

* 1.016 ha, iar în raionul Haţeg, tehnicienilor agronomi, le revi-* rugat sâ-i dăruiască cîteva. fi­

* din 5.950 ha porumb, s-au re- ne sarcina de a fi în permanen-¦ re din barbă.
4
* coltat abia 3.793 ha şi numai ţă în mijlocul ţăranilor munci 4 Noi blocuri vor fi date în folosinţă Numeroşi sânt urmaşii Iui

* 1678 ha cartofi din 2636 ha. tori pentru a le arăta necesi- ¦ Pe şantierul I incinta III Pe­ oare va fi terminat peste puţin Mahmud Eivazov — aproxima­
4 troşani, din oadrul Trustului 7 timp.
Desiwg.ur ,că rămînerea în ur- tatea însămînţ,ării în perioada*r ----------------------4 tiv 200 persoane. . Fiica lui
<¦

4 mă cu recoltările a atras după optimă, popularizînd4 tnt» r ii roPAlfarlI/a a o i r a c rlnncj nnb’niîi n rtnul o rîn-în/4 totOCÎst»! 4

* sine şi întîrzierea însămînţări- şi metodele fruntaşilor din a-* construcţii, zilele trecute a fost De remarcat că în urm a'cri­
finisat complet blocul D, care ticilor aduse, prin coloanele zia­
* lor de toamnă. In raionul Ha- gricultură. * va fi dat în ourînd în folosinţa rului nostru, colectivul şantie-,
minerilor. Avansate sînt lucră­ rului şi-a organizat mai bine
ţeg, de exemplu, pînă la data Comitetele raionale de partid ¦ rile de finisaj şi la blocul- A, lucrările de finisaj, fapt care a.
dus la urgentarea lor.
de 12 octombrie a.c., s-au în- şi sfaturile populare laionale, *

sămînţat numai 102 ha, iar în să controleze şi să îndrume mai*

raionul Brad, numai 245 ha. Şi temeinic în această perioadă*

nu s-ar putea spune că în a- activitatea organizaţiilor de ba-*

ceste raioane nu au existat po- ză şi a sfaturilor populaie co-* 22 CONSTRUCŢII TERMINATE, 43 ÎN CURS
sibilităţi să se însămînţeze mai munale, care trebuie să desfă- >

mult. In raionul Haţeg s-au e- şoare o susţinută muncă poli-* In raionul Ilia, se înalţă, din su­ curs de executare sînt încă 42 con­
xecutat doar arături pentru în- tică şl organizatorică în rîndul* mele încasate din autoimpunere, tot strucţii, dintre care 18 cămine cultu­
sămînţări pe 3.095 ha şi s-a re- oamenilor muncii din agricul-* mai multe construcţii. Pînă acum au rale cum este cel din Burjuc şi Şoi­

coltat porumbul şi cartofii de tură pentru a pune baze soli- > fost terminate 22 de construcţii din­ muş, 14 şcoli (Gurasada şi Văr.ma-

pe 5.471 ha. Dar ia ce bun da- de recoltei viitoare de cereale.* tre care un cămin cultural lă Gotha- ga), două lucrări de electrificare în sa­

:***«¦¦¦».«**•«****•**********;*«»¦¦¦«¦***»**********'««*« tea şi altul la Almăşel — Zam. In tele Barbara şi Abucea, un dispen­

i!l!i!ti!!ti!il!!j!llllllllllllllllllll{llllil!!!!l!li|l!!ll!||||||||||||!l|!|{|||i|||||!|||||j||li|||||||!|{init||{!!||||||||!||||||||||||{|||||||||||l|||||||||{jgjj|{|||||||{{||||||||) sar în Almăş-Sălişte şi altele. In sa­
tul Uleş, se iac ultimele lucrări' de

DE DULGHERI radioficare. cea ihăl mare, mulgătoare la cu 7,5 la su tă ; în 26 cu 8,0 la sută; celor de evacuare a producţiei şl mai
un colhoz, are 110 ani, iar ne­ jn. 28 gr U,5 la sută ; in 30 cu 12,6 ales funcţionarea defectuoasă a staţiei
O contribuţie în aceste acţiuni şi-au poata strănepotului — 2 luni. la sută, iar în ultima zi. a lunii cu de granulare şi lipsa frontului la halda
adus-o deputaţi ca Ioan Jula, loan 33,5 procepte. Asaltul din ultima de­ de zgură, care au dus ia dese Intîr-
tordache şi alţii. zieri în evacuarea producţiei şl la per­
turbaţii în circuitul feroviar, au con­
In fiecare lună se măreşte nu­ la cele .171 . apartamente date Angajamentul luat cadă şi mai aleş din ultimele zile ale tribuit In bună măsură Ia aceste asal­
mărul de apartamente ce se în folosinţă şi la blocurile oare în cinstea zilei turi. Mai apoi, orientarea conducerii
dau în folosinţa muncitorilor sînt în construcţie. de 7 Noiembrie acestei decade, e evident. secţiilor respective spre Îndeplinirea cu
din Hunedoara. Noul oraş mun­ orice preţ a planurilor lunare, impune,
citoresc este în plină construc­ In această brigadă s-au cali- In zilele acestea, muncitorii C e din c o m u n a In luna august, secţia furnale vechi motivat din acest punct de vedere, a-
ţie. Nu se termină bine un bloc ¦ficat, începînd din 1953 pînă a- şi-a îndeplinit planul. PreţuL acestei cea atitudine după care prin 19—20
işi altul începe să se ridice. Nu­ oum, 227 muncitori. In rîndul a lunii face să se audă tot mai des
mai anul acesta, au fost date celor 38 de membri ai brigăzii, din brigada de dulgheri lucrea­ Şoimuş îndepliniri este asaltul din Ultima de­ prin secţii: „hai băieţi, că vine trei­
în folosinţă 171 de apartamente. mulţi au fost calificaţi în bri­ cadă. Aşa spun cifrele-: 1—10 august, zeci şi ne mai trebuie atîtea tone de
In curînd se vor da în folosin­ gadă, devenind oameni de ba­ ză cu însufleţire continuînd să fontă".
ţa muncitorilor bunedoreni încă ză. Tinerii utemişti Matei Stan­ adauge noi realizări la cele ob­ In aceste zile de toamnă, gospo­ cut în satul Bîrsău din comuna Hărău, 97,9 la s u t ţ ; 1—20 august, 97,9 la
două1 blocuri, a cîte 20 apar­ ţinute pînă aoum. Ei vor cu tot darii din comuna Şoimuş, raionul Ilia, care aparţine de circumscripţia vete­ sută I-t-3,1 august, 100,01 la sută. Oare nu s-ar putea ca acest mod de
tamente fiecare, cu spălătorii şi ca, Ioan Marx, Marin Guzu, dinadinsul ca angajamentul luat sînt în plină activitate. Pînă în zilele rinară Şoimuş. De la dispensarul ve­ Se poate afirma că in prima decadă a munci, aceste îndemnuri să se facă
uscă-torii moderne. care au fost calificaţi în briga­ în cinstea zilei de 7 Noiembrie trecute, au lucrat Ia noile construcţii terinar, în afară de Sebastian Pascu, nu s-ar fi putut ajunge la acel 97,9 la auzite începînd cu data de 1 a lunii î
dă, astăzi sînt şefi de echipă. pentru sfatul popular şi căminul cul­ doctorul de circumscripţie, s-au evi­ sută, fără depăşirea de 25,8 la sută
Toate lucrările sînt făcute de Gu muncitori ca ei, brigada a să-l îndeplinească înainte de tural, pe care le-au început acum 2 denţiat agenţii veterinari Gheorghe Înregistrată chiar în ziua de 10. In
harnicii constructori ai şantie­ reuşit să realizeze în luna iulie termen. Lucrările de zidărie pen­ luni. Fundaţia acestor construcţii ce Vasiu şi Lazăr Nojogan. ultima decadă şi incepind din ziua de
rului de locuinţe muncitoreşti. un indice de 2,37, în august de se ridică prin autoimpunere şi mun­ .23, se constată depăşirea regulată a
De data aceasta, vom vorbi în­ 1,65 iar în septembrie de 1,92. tru cele 100 de apartamente pe că voluntară, este aproape gata. Deo­ Acestea sînt doar cîteva din multele planurilor zilnice.
să numai despre brigada de dul­ camdată, cetăţenii din Şoimuş au în­ lucruri frumoase petrecute în . ultimul
gheri care şi-a adus contribu­ Consfătuirile de producţie au care şantierul s-a angajat, să trerupt lucrările, şi au început de zor timp în comuna Şoimuş.
ţia la fiecare bloc construit în jucat un mare rol în mobilizarea le dea în folosinţă pînă la 7 însămînţările de toamnă. Tovarăşii de
O. M. membrilor brigăzii la îndeplini­ Noiembrie, 'învelitul blocurilor la sfat, au luat toate măsurile pentru
rea planului. A intrat în obice­ 50 B, 53, 56 B şi 64, plonjoul instalarea unui selector de seminţe în
Cifre care ilustrează iul brigăzii ca la fiecare sfîr- adăpostul construit din resurse1locale,
şit de lună să ţină. consfătuiri peste etajul I al blocului 63, etc., prin muncă voluntară.
activitatea brigăzii în care să analizeze munca din fac parte din angajamentul bri­
luna trecută şi sarcinile pentru găzii de dulgheri.
Brigada de dulgheri, de pe luna viitoare. La aceste şedinţe
şantierul A 1 O.M. a fost în­ Stadiul în care sînt lucrările
fiinţată în anul 1953. An de an muncitorii care nu-şi îndepli­
brigada a realizat mari depăşiri neau sarcinile ca şi cei oare în prezent şi ritmul muncii, pre­ O am en i
de plan. Indicele de realizare în făceau lucru de mîntuială, erau zintă garanţia că brigada de
cei. patru ani a fost de 1,81 şi aspru criticaţii. Aceste critici în
2,37. Făcînd o soooteală a rea­ faţa întregii brigăzi au avut ma­ dulgheri va îndeplini acest an ­ Pentru asigurarea hranei animale­ Pe o vreme ătuşi tea sint date deja în tre de către benefi­ Cu asemenea con­
lizărilor, s-a constatat că mem­ re efect. lor de lâ staţiunea de montă, pe tim­
brii acestei brigăzi lucrează as­ gajament. pul iernii, s-a construit o groapa din de puţin indicată pen­ folosinţa ¦ oamenilor ciari, să mergem la vingeri, am păşit pe .
tăzi în contul lunii februarie a La realizările obţinute, beton cu o capacitate de 18 tone, în tru inspiraţii, por­ spitalul ce l-am dat
anului 1962. Anul acesta, bri­ în afară de aceste consfătuiri, R. B. care s-a însilozat porumb furajer. neam să culeg datele muncii din Cugir, iar in folosinţă la 23 Au­ pragul spitalului nou ¦
gada a executat ,3.600 m.p. în- mult a oontribuit ridicarea cali­ ce urmau să forme­ unele clădiri sînt
velitori de acoperişuri şi a fă­ ficării muncitorilor din brigadă. \t—i/——i/—>/—'/—1j—•/—>/—»/—>/—>/—' / —1 j Acum, tovarăşii de la sfatul popu­ ze viitorul meu repor­ de natură cult'ural-e- gust. E aproape, şi din Cugir. Aici, după.
cut toate lucrările de dulgherie Majoritatea, au făcut cursul de lar împreună cu doctorul veterinar, taj. Mohorala zilei de după cum cred că
calificare gradul II, care a func­ ^ In acelaşi timp cu culesul stru- ^ sînt preocupaţi de construirea unui toamnă, mă făcea să ducativă'şi socială. ştiţi, doctorii sint oa­ o sumară vizită a
—/*—/ -J ' i_î -—t <—' >—t >—r>—/ <—<y—/ «—fw / ţionat în cadrul trustului. puţ sec. devin şl eu oarecum Muncitorii' şantierului meni mai pretenţioşi clădirii, dr. loan Do-
L gurilor a început şi vinijicaţia. A- ) posomorit şi prea pu­ nostru. Srau .străduit deăt alţii. Pretenţia bocan, directorul spi­
? să pună la dispoziţia talului, şi-a expri­
[ gregaiul a intrai in funcţiune. Mus- ] celor ce muncesc clă- lor e de altfel justi- mat deplina mulţu­
In satul Mintia, ţăranii muncitori mire faţă de noul-lo­
[ iul dulce curge şuvoi în căzile co- 1 din întovărăşirea „Progresul", ajutaţi cal, cît şi faţă de co­
de două tractoare ale S.M.T.-ului, au lectivul său, din care
C lecioare, apoi va intra în butoaiele ^ terminat de însămînţat o suprafaţă de cel mai în vîrstu me­
21 hectare. De asemenea, în satul dic (în afară de el),
C pregătite de harnicii lucrători' ai -j Bălata, locuitorii, care şi-au achitat diri în termenul pfe- ficată intrucit ei nu-şi n-are nici unul peste'-
încă din luna iunie sumele votate pen­ pot desfăşura munca 35 de ani. Ca dovadă
f Gostat Apoldu de Sus. j tru autoimpunere, au făcut deja fun­ ţin optimist. văzut îw contracte şi de însănătoşire a oa­ că personalul medical .
daţia unui local de cămin cultural. lntrebînd pe unul în măsura posibilită­ menilor dacă n-au de aici lucrează bine,.
p In clişeu: agregatul pentru vini- 1 ţilor,: chiar mai de­ condiţii corespunză­ stă faptul că nu se
ir şi pe altul unde se vreme. cheltuiesc nici jumă­
r ficafie de, la Gostat Apoldu, în ] ' găseşte şantierul de toare de lucru. tate din fondurile
Printre alte acţiuni care se desfă­ — Dar in ultimul La spital, persona­ destinate transportă­
L plin lucru. şoară în prezent în comuna Şoimuş, construcţii, pînă la timp, ce clădiri au rii bolnavilor la alte
cea mai- de seamă, căreia sfatul popu­ urmă l-am aflat. Dar, fost ‘terminate,¦ sau lul medical şi sanitar unităţi medicale, cu
lar îi acordă o atenţie deosebită, este parcă ghinionul sînt în perspective de îşi continua munca condiţii speciale de
acţiunea de contractări de cartofi. In voise tovarăş. Nu gă terminare? sa cotidiană. Activi­ muncă.
cîteva zile, în comună s-au contractat seam pe şeful şan­ tatea medicilor şi su­
peste 11.000 kg cartofi. Desigur aceas­ tierului.- Plecase un­ — In afară de une­ rorilor nu poate fi o- Deşi nu avusesem,
tă .cantitate este mică faţă de planul deva din localitate şi le lucrări speciale, in glindită prin procen­ după părerea mea de
comunei, însă ritmul în care au în­ abia după o investi-' momentul de faţă- se la început, timp de
ceput să se desfăşoare contractările, ¦gaţie. în lege, găsii lucrează la un bloc te de depăşire a nor­ cine ştie ce inspira- ,
este promiţător: • pe cel care-i ţinea lo-' format din 36 garso­ melor de producţie ţie, m-am convins în­
cui, inginerul Dumi­ niere. In folosinţă: a că odată de un lu­
t\ . . . .) ' ? tru Moga, şeful'lotu­ fost dat, în cinstea sau a recoltei prevă­ cru :
lui de la şantier. zilei de 23 August, zute la hectar. To­
Dacă vorbim despre realizările din spitalul cel nou: De- tuşi, cifrele cu care Activitatea oame­
această' comună,- în. afară de cele ară- ¦ La una din între­ cseotgmciîinvderesfcl/<? diMferriete nilor noştri e în aşa
tate, amintim că dispensarul veterinar bările mele ce se re­ fel dirijată, încît fie­
are o; activitate bogată. Astfel, în. pre- care părticică a ei e
' venirea rujetului la porci, în.; loc-d e ferea la activitatea asemenea, se vor ter- prinderilor sînt ?i r0. pusă în slujba socie­
' 2.200 vaccinări planificate, au fost fă-
- cute 4.418, iar pentru prevenirea pes­ şantierului şi în spe­ mina lucrările de la dul activităţii orga­ tăţii. nemijlocit, spre
etei porcine, au fost făcute 3.944 vac­ cial la construcţia de îngrâşăloria l.C.I.A. nelor medicale,, care,
cinări în loc' de 1.290. locuinţe, răspunsul. a şi de la crescătoria prin controalele ce le folosul său.
fost edificator: de pbrei din G-elmar. fac, previn îmbolnă­
virea oamenilor mun­
— Blocurile noi ri­ — Ce ne puteţi cii, iar celor suferinzi
dicate . formează,. ¦un. ¦ spune despre calita­

mic orăşelul sînt con­ tea luârăr.ilor execu- le prescriu cele mai
struite de şantierul Hate? : - indicate tratamente,

nostru, respectiv şan- V— Pentru ua -vă ca astfel, ei să se în-

tierul de ' construcţii . -‘'c'onvUge singur ¦de toarcă în producţie,

nr. 1, aparţinnăăttoorr. de fefelulull ccuumm ssîninti' ’aauprree-­ ssăănnăătotoşşi,i, cu puteri

In prezent, au început vaccinările Trustul 9 Cluj. Aces- ciate lucrările noas- refăcute. AURELIU CIBIAN

în masă la păsări. începutul s-a fă­ X\ w - -W'-* V'.'