Page 49 - 1957-10
P. 49
t’ag. d r u m u l ş f t m m m m K'x 8 8 j
încheierea lucrărilor celui de a! 4 -lea
Congres mondial al sindicalelor
LEIPZIG 14 (Agerpres). — lumea întreagă. Noi am dovedit — să se organizeze demonstra
că tribuna congresului nostru ţii, de masă pentru pace şi in
Corespondentul special Agerpres este o tribună liberă. De la a- dependenţa Algeriei.
ceastă tribună au vorbit atît re
anunţă: In şedinţa din seara prezentanţi ai sindicatelor afi Vorbind despre rolul clasei
liate la F.S.M., olt şi ai sindi muncitoare internaţionale în
zilei de 12 octombrie a celui de lupta pentru pace şi dezarmare,
catelor care fac parte din Con pentru interzicerea armei nu-
ial 4-lea Congres, mondial al sin federaţia internaţională a sindi oleare,.Sailiant a ,a ră ta t că, cen
catelor libere, precum şi repre trele sindicale naţionale afiliate
dicatelor a-u continuat discuţiile, zentanţi ai sindicatelor inde la F.S.M. cît şi cele oare nu
pendente. Astăzi în şedinţa noa fac parte. d.in F.S.M. trebuie să
Pliâ Ia 13 octombrie în cadrul cărora iau luat cuvîn stră a luat cuvîntul un vorbitor desfăşoare o largă mişcare pen
cu totul neobişnuit. Delegaţii au tru atingerea acestor ţeluri. El
Vizita mareşalului Jukov tul reprezentanţii sindicatelor ascultat semnalele satelitului ar a propus să se organizeze ia
tificial — această creaţie genia Hlroşima o înţîlnire a reprezen
satelitul a înconjurat de 130 de ori ¦din Argentina, Anglia, Liban, lă a gîndirii omeneşti. Tovarăşe tanţilor tuturor sindicatelor, in
G-rişin, tovarăşi delegaţi sovie diferent din ce uniune sindioa*
în Slovenia Siria şi Kuweit. lă fac parte.
tici — a spus în continua,re vor
După discuţii, la oare au par bitorul adresîndu-se delegaţilor Salt liant a vorbit de aseme
sovietici la Congres — ne bucu nea despre lupta împotriva remi-
pâmînfnl parcarglnd 3.700.00$ hm LIUBLIANA 14 (Agerpres). ticipat în total, .peste 120 de de răm că această realizare apar litarlzării Germaniei occiden
ţine oamenilor ai căror părinţi tale.
După ce au vizitat şantierul, legaţi, Oaspeţi şi observatori, au pus acum 40 de ani bazele
transformării lumii. In aplau El a încredinţat clasa munci-,
MOSCOVA 14 (Agerpres). TASS anunţă: La 13 octom — TASS anunţă: Mareşalul Ju mareşalul G. K. Jukov şi per S. . A. Dange, vicepreşedinte al zele furtunoase ale delegaţilor, toate germană că milioane de
brie, ora 18 (ora Moscovei) satelitul artificial al pămîntului kov ministrul Apărării al URSS, soanele care îl însoţesc au par Sailiant a propus ca în numele membri ai F.S.M. vor acorda
şi racheta purtătoare au făcut aproximativ a 130-a rotaţie în care se află în Iugoslavia la in ticipat la exerciţiile de tragere F.S.M., a rostit cuvîntul de în Congresului să se adreseze o te oamenilor muncii din Germania
rjurul globului pămîntesc. Satelitul artificial a parcurs 5.700.000 vitaţia guvernului R. P. F. Iu ale unei unităţi de artilerie a legramă de felioitare poporului cel mai activ sprijin în aceas
kilometri. goslavia, şi persoanele care îl armatei populare iugoslave. '¦ chidere cu privire ia cel de al sovietic. tă luptă. In încheierea ouvîntă»
însoţesc, au vizitat î-:i dimineaţa ir-ii sale Louis Sailiant a vorbit
Continuă cu succes lucrările observaţiei asupra rotaţiei sate zilei de 12 octombrie şantierul Pe drum spre Liubliana oas doilea punct de pe ordinea de zi. Sailiant a subliniat că oel de despre întărirea şi lărgirea u-
litului şi a rachetei purtătoare. De la punctele astronomice şi naval „3 Mai" din Rijeka, cel peţii au vizitat vestita peşteră al 4-lea Congres mondial a-1 sin nităţii de acţiune a mişcării
radio tehnice sosesc tot mai multe informaţii. Măsurătorile mai mare şantier naval din ţa de stalactite „Postoinska Iama". Colonialismul — ia spus vor dicatelor a spulberat toate spe sindicale internaţionale.
permit să se precizeze necontenit principalele elemente ale orbi ră. ranţele acelor reprezentanţi ai
tei satelitului şi să se prevadă cu precizia necesară rotaţia sa In seara zilei de 12 octombrie, bitorul — dă înapoi — aceas cercurilor capitaliste care aş Sailiant a propus să se adre
pe cîteva zile înainte. Mareşalul G. K. Jukov s a in mareşalul G. K. Jukov şi. per teptau ca în, sî-n-ul F.S.M. 'vor seze o sori soare desohisă Con
teresat îndeaproape de diferite soanele care îl însoţesc au sosit ta este concluzia la dare a a- avea loc divergenţe. federaţiei internaţionale a sindi
Se prelucrează rezultatele măsurătorilor în vederea preci le secţii ale şantierului, de pro în capitala Republicii Populare catelor . libere, Federaţiei inter
zării parametrilor rotaţiei rachetei purtătoare. In dimineaţa zi blemele aprovizionării şantie Slovene — Liubliana. Aici oas juns cel de al 4-lea Congres „Putem declara cu ouraj — naţionale ia sindicatelor creştine,
lei de 13 octombrie racheta purtătoare a depăşit satelitul cu rului cu materialele necesare, peţii s-au întîinit cu generalul a spus Sailiant — că Congresul tuturor centrelor sindicale nea
aproximativ 5 minute sau cu 2.500 km. Se aşteaptă creşterea de volumul producţiei, de sala de armată I. Goşniak, secretar mondial al sindicatelor. Sarci nostru nii a fost un congres o- filiate la F.S.M., în care să li
continuă a acestei distanţe. riile muncitorilor. Directorul şan de stat pentru problemele Apă bişnuit la care se adoptă rezolu se-propună să desfăşoare con
rării Naţionale al R. P. F. Iu na constă acum în aceea, că ţii, ci un congres al acţiunii. sultări asupra întocmirii unui
In continuarea ştirii se arată principalele puncte ale glo El trebuie să promoveze idei program minimal al- unităţii de
bului pămîntesc deasupra cărora poate fi observat satelitul în ' dînd dovadă' de -vigilenţa nece- noi, să însufleţească la o luptă acţiune ia oamenilor muncii şi oa
zilele de 14 şi 15 octombrie. nouă, el va contribui ţa o şi ele să-şi aducă contribuţia la
t işarăv să se menţină libertatea mai mare intensificare, a luptei întocmirea acestui dooument.
clasei muncitoare pentru reven-'
. dob’îndită, "să se respingă orice' dicările ei juste. Chem la întărirea acestei fră
ţii de clasă, a acestei prietenii
încercări ale colonialismului de Analizînd propunerile făcute minunate oare a devenit şi mai
în cadrul discuţiilor, Sailiant a trainică în zilele Congresului.
a înrobi popoare. O dovadă pen sprijinit propunerea ca în iulie Vă chem la noi victorii ale miş
1958 să se convoace o confe cării sindicale internaţionale —
tru necesitatea vigilenţei, pen rinţă sindicală mondiala a ti a spus în încheiere Sailiant.
nerilor oameni ai muncii. El a
tru necesitatea hotărîrii de a propus apoi oa la 15 octombrie întreaga sală a răspuns prin
— cînd va începe în O.N.U. ovaţii furtunoase. Delegaţii s-au
respinge orice atac, o consti discutarea problemei algeriene ridicat în picioare şi au oînfcat
internaţionala.
tuie exemplul Egiptului oare,
fiind o ţară liberă, a fost ata
cată de imperialism. In ce pri
Preşedintele Tito la prim it pe G. K. Jakov tierului, I. Vukasovici, i-a răs goslavia, Kraiger, preşedintele veşte popoarele 'din colonii, este
puns la toate întrebările. Vecei Executive a Solveniei şi
I. Macek, membru al Vecei E- necesar ca clasa muncitoare din
Constructorii de vase au în- xecutive Federative a Iugosla
BLED 14 (Agerpres). — TASS a- preşedintele Iosif Broz Tito, şi . mare tîmpinat cu căldură pe G. K. viei. toate statele să manifeste o so
nunţă: la 13 octombrie, mareşalul lo- şalul G. K. Jukov au participat la o Jukov.
sif Broz Tito, preşedintele R.P.F. Iugo vînătoare organizată în regiunea Kam- lidaritate concretă cu aceste po
slavia şl comandant suprem al Forţe nik — Bistrica (Slovenia). După vînă
lor armate ale Iugoslaviei, a primit toare mareşalul Iosif Broz Tito, pre poare în lupta lor pentru liber
la reşedinţa sa de lingă Kranj, pe ma şedintele R.P.F. Iugoslavia, cu soţia,
reşalul G. K. Jukov, ministrul Apără tate.
rii al U.R.S.S., care se află într-o vi au oferit un prînz în cinstea mareşa
zită oficială în Iugoslavia. A avut loc lului G. K. Jukov, ministrul Apărării Ca principală sarcină S. A.
o convorbire la care au luat parte al U.R.S.S.
general de armată I. Goşniak, secre Dange a subliniat necesitatea
tar de stat pentru problemele Apără In timpul dejunului mareşalul losip
rii Naţionale al R.P.F. Iugoslavia şi Broz Tito şi mareşalul G. K. Jukov Mareşalul G. K. Jukov realizării, unităţii în apărarea
general colonel M. Sumonja. au rostit cuvîntări. va vizita R. P. Albania
intereselor, oamenilor muncii şi
In dimineaţa zilei de 13 octombrie Dejunul s-a desfăşurat intr-o at
a libertăţii naţionale. Unitatea
mosferă caldă, prietenească.
este în mîinile clasei muncitoa
re o armă pentru apărarea ni
TIRANA 14 (Agerpres). — brie în Albania Ia invitaţia gu velului ei.de trai, a principalelor
Mareşalul Uniunii Sovietice G. vernului Republicii Populare Al
K. Jukov ministrul Apă ării al bania. ei drepturi democratice şi a li
U.R.S.S., va sosi la 17 octom-
In timpul vizitei sale, mare bertăţii ei, a păcii în întreaga
lume. ,
Apoi secretarul general al
aoooocxxxxKx>ocxxxxxx50cec ^soooooi^xxx>oocxxxxxx<«>oocxxxxxxxx3ooooc3bGodociooooK;t şalul Jukov va fi însoţit de cîţi- F.S.M., Louis Sailiant a rostit
va generali, amirali >1 ofiţeri su
cuvîntul de închidere. Congre
Presa din S U A. despre convorbirea periori ai armatei şi flotei mari sul nostru, a spus el, constituie
time militare sovietice.
o dovadă a spiritului dfe orga
nizare a oamenilor muncii din
dintre N. S. Hruşciov şi J. Reston O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C O O O O O O O O O O O O O C O 00-00 O O O O O O O O O O O C C;> Q O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O 0 0 - 0 0 0 0 0 0 O O 0 0 0 0 o o o o
Crearea comitetului pe întreaga Polonie „Ofensiva de toam nă"
NEW YORK 14 (Agerpres). pentru a începe înfăptuirea unor Remia-rpa lui N. S. Hruşciov pentru sărbătorirea celei de a 40-a aniversări a cla sei m uncitoare din Japonia
Comentariile din 12 octombrie proiecte economice". că senatul S.U.A. ar trebui să
ale presei americane lia răspun a Revoluţiei din Octombrie TOKIO 14 (Agerpres). — giuni ale ţării au avut loc mi
surile lui N. S. Hruşciov date Tonul general al ziarelor a- cunoască instrucţiunile pe oare TASS anunţă : Sute de mii de tinguri şi demonstraţii ale mun
lui J. Reston, arată că 'avertis merioane oglindesc însă linia o- le-a primit Henderson de la Dul- VARŞOVIA 14 (Agerpres). Muncitoresc Unit Polonez, oameni ai muncii din Japonia citorilor şi funcţionarilor care
mentele serioase referitoare la ficlală -trasată'' în-•declaraţia din les' 'înainte''dc-ă'vizita' ţările O- RAP anunţă : La' Varşovia a membrii Biroului Politic al -au ieşit la 12' octombrie în a- s-ia-U desfăşurat -sub lozincile u-
primejdia politicii dusă de sta 1-1 octomb-rie -a ¦Departamen tului rienltilui--apropiat -şi -mijlociu — junul aşa zisei „ofensive de nităţii continue a oamenilor
tele imperialiste şi-au atins în- de Stat. scrie ziarul „New York Times" fost creat un comitet *pe întrea C .C r ăl P.M.U.P., conducători toamnă" a clasei muncitoare, muncii din Japonia în lupta pen
tr-o anumită măsură ţinta. — -a' provocat derută' în-TÎ-ndul ga Polonie pentru sărbătorirea ai celorlalte partide politice, pe străzile oraşelor pentru a tru îmbunătăţirea situaţiei ma
In această declaraţie este con conducătorilor senatului ame celei de-a 40-a aniversări'- ;a oameni de ştiinţă, scriitori, ac demonstra -voinţa, lor. de luptă teriale' în apărarea./ drepturilor
Ziarul „Washington Post and firmată intenţia diplomaţiei a- rican. în apărarea drepturilor lor, pen vitale ale-muncitorilor. La aces
Times Herald" de exemplu, a- mericane de a se conduce şi pe Marij Revoluţii Socialiste din tivişti sindicali, ziarişti, repre tru pace şi- democraţie. După
rată că personalităţi americane viitor după doctrina agresivă Temîndu-se de noi demascări Octombrie. Din comitet fac par zentanţi ai ' organizaţiilor de cum transmite agenţia Kiddo te mitinguri şi demonstraţii au
sus puse analizează în grabă „Dulles-Eisenhower", de a duce ale rolului aţîţalor »! diploma te Wladislaw Gomulka, prim Tzusin, în peste o sută de re participat aproximativ 3 milioa
convorbirea lui N. S. Hruşciov politica de aţîtare a ostilităţilor ţiei ' americane, conducătorii se tineret, participanţi la revolu- ne de oameni.
cu J. Reston. Ziarul arată că şi Ciocnirilor dintre ţările Orien secretar al CC. al Partidului ţia din Octombrie.
„principala temă a declaraţii tului apropiat şi mijlociu, poli- natului s-au grăbit să declare că
lor lui N. S. Hruşciov" este că AneurinBenan despre vizita In R. D. G erm ană a fost înlocuită
S.U.A. ar trebui să renunţe la tică care implica prirpej-dia unui congresul nu intenţionează să vechea monedă cu o marcă nouă
încercările de a se situa pe o confr.l1i1c/¦»t(• tmnSîillîil-t’ra>rr1.‘' rC* <e-\1le ""•maiî tr-rn.iAâ¦r<i* sa în U. R. S. S.
poziţie de dictat faţă de monopoluri de presă repetă pe examineze această problemă,
U.R.S.S. toate tonurile motivele acestei d estu l de importantă, solidari- LONDRA 14 (Agerpres). — şi divergenţele nu vor fi regle BERLIN 14 (Agerpres). — tombrie O. Grotewohl, primul
declaraţii, ignorî-nd în acelaşi zAind*u¦-se astifrel1 cu po«li, t.,ic,a, jD-. e- TASS -anunţă : La 11 octom mentate pe cale paşnică, orica După cum anunţă agenţia ADN ministru al R. D. Germane, a
Acelaşi ziar subliniază în ar timp avertismentele din răspun brie postul de televiziurle Lon re din ele poate provoca un in şi postul de radio Berlin, ve rostit o cuvîntare prin radio în
ticolul său redacţional primej surile lui N. S. Hruşciov împo parta meritul ui de Stat de aţîţare dra a transmis interviul; acor cendiu general". chea monedă din R. D. Germa care a explicat populaţiei nece
dia serioasă care ar rep-rezen- dat de Aneurin Bevan, cunos nă a fost înlocuită cu o noua sitatea schimbării bancnotelor
ta-o pentru omenire un nou răz triva primejdiei acestei politici. a unui conflict în Orientul a- cut activist al partidului labu Bevan a subliniat de aseme marcă în proporţie de 1 la 1. în interesele dezvoltării conti-
boi cu folosirea celor mai mo rist, care a vizitat recent Uni nea că după părerea conducăto nuie a economiei Republicii.
derne tipuri de arme. In aceas propiat şi mijlociu şi de pregă unea Sovietică. Aceste măsuri, se spune în Ştiţi cu toţii, a spus O. Grote
tă ordine de ' idei ziarul expri rilor , Uniurjii Sovietice, „în hotă'rire, se . iau datorită fap wohl, că elementele necinstite,
mă, deşi pe ocolite, părerea că tire a. pnor atacuri. militare ale Bevan a declarat că asupra ultimul timp au avut loc unele tului c ă . monoipoliştii şi mi- folosind cursul speculativ arti
„pe viitor", „se pot dovedi a fi unor ţări din această regiune sa a produs o impresie puter evenimente, care provoacă o litariştii din Germania occiden ficial al valutei, au scos de cî-
folositoare, de exemplu, tratative tală au la dispoziţia lor o can ţiva ani mărfuri din Republica
între U.R.S.S. şi S.U.A. în pro împotriva altora. titate oarecare de bancnote, pe
blemele Orientului apropiat". care le folosesc pentru a spe Democrată Germană şi s-au
Acord pe termen lung cu privire la ivrari cula, pentru a. împiedica dez
Ziarul „New York Herald voltarea economiei noastre na îmbogăţit pe seama oamenilor
Tribune" arată destul de vag în tre U . R. S, S. şi A u s tria nică „giganticul progres teh mare nelinişte, de pildă, eveni ţionale şi pentru finanţarea or
că S.U.A. „trebuie să tindă să nic" şi „uriaşul dinamism in mentele din Orientul mijlociu". ganizaţiilor de spionaj". muncii din R. D. Germană.
contribuie prin mijloace cinsti MOSCOVA 14 (Agerpres).— pe o perioadă'de 3 ani ( 1958— dustrial" din Uniunea Sovie „Şi cred — a spus în continuare
te la contactele dintre oamenii TASS- anunţă : După cum se 1960).' tică. Bevan — că doctrina Eisenho- In dimineaţa zilei de 13 oc Vrem să punem capăt acestor
de ştiinţă, sportivi, reprezentanţi ştie în timpul vizitei în Aus wer poate să provoace în Orien
oficiali, cetăţeni de frunte so tria în aprilie a. c. a lui A, I. Tratativele comerciale, care Referindu-se la convorbirea tul' mijlociu un incident, care specul aţiuni.
vietici şi americani, ceea ce poa Mikoian,- vicepreşedinte al .Con s-au desfăşurat într-o atmos sa cu N. , S . . Hruşciov,. Bevan să fie o seînteie. Convorbirea
te crea la timpul său o atmos siliului de Miniştri al U.R.S.S., feră de prietenie, s-au încheiat a spus că, după părerea sa, cu-dl. Hruşciov mi-a produs în illlillllilllillillli ..i,ili-‘-
feră de indulgenţă şi conciliere s-a ajuns la înţelegerea că în la 10 octombrie a. c. prin sem să impresia că el doreşte foar
reciprocă" ca un pas .spre în narea unui acord pe termen principala preocupare a lui te sincer îmbunătăţirea relaţiilor M A G A ZIN
cursul acestui an reprezentanţii lung, cu privire la livrările re cu Statele Unite.
făptuirea coexistenţei paşnice. competenţi ai celor două părţi ciproce de mărfuri între Hruşciov „trebuie să fie princi
Printre altele, ziarul se pronun să ducă tratative asupra lărgi U.R.S.S. şi Austria pe perioada
ţă de fapt împotriva unor -ase rii comerţului dintre ¦ U.R.S.S. I958-1960. pala preocupare a tuturor oame
menea contacte,- pretinzînd că şi Austria. ' nilor de stat din întreaga lume
„cei mai primejdioşi agresori"
din Siria... sînt „specialiştii so şi anume aceea că dacă certurile
vietici în construirea de şose
Iri conformitate ' cu această Conferinţa Partidului conservator a demonstrat impasul . MIERCURI 16 OCTOMBRIE 1957
înţelegere, în ultimul timp la
SPECTACOLE La microfon Rod ic a ; 17,25 „Roza
Viena au iavut loc' tratative co în care se află politica externă şi internă CINEMATOGRAFICE vînturilor"; 18,30 Cîntece de dragos
merciale în cadrul cărora- s-a te şi jocuri populare romîneşti; 19,05
DEVA: înşelat pînă la m oarte: Din viaţa muzicală a oraşelor şi re-,
recunoscut că este util să se a guvernului britanic ALBA IULIA: Omul din umbră: giunilor patriei; 19,45 Răspundem as
încheie un acord cu privire la BRAD: Noapte de carnaval; BARU cultătorilor ; 19,55 „Noapte bună, co
MARE : Comedianţii; HAŢEG : In pii": „Floarea vieţii", povestire de
le şi baraje care au venit acolo livrările reciproce de mărfuri BRIGHTON 14 (Agerpres). program economic nou, a decep laţii muncitoare din Marea Bri calea trăznetului; APOLDU DE SUS : Maria Sireteanu ; 21,25 Muzică uşoa
Papa dolar; SIMERIA : Cazul pilotu ră de compozitori rom îni; 22,30 „Pa
PE • ^'iiiiiiiiiiiiiiiwmiiwiiiiHiiii Conferinţa anuală a Partidului ţionat pe toţi acei care îşi dau tanic". lui Maresz ; 1LIA : Capete de c lin i; gini din muzica contemporană" ; 23,15
conservator ale cărei lucrări au seama că continuarea actualei In ce priveşte politica externă ORAŞTIE : Jan Ziska ; SEBEŞ : Boul Concert de noapte: Programul 11:
SCURT avut loc. între 10—12 octombrie politici economice nu poate du din Kulm ; TE1UŞ: Ţar şi dulgher; 14,03 Concert de prînz : • 15,00 Prelu
a.c. a oglindit, după părerea ob ce ' la însănătoşirea finanţelor a par ridului, conferinţa a adop PETROŞANI: Richard al lll-lea : LO- crări de folclor ale compozitorilor noş-
tat o atitudine potrivnică inte NEA : Jertfa supremă ; ZLATNA : Bri tr i: 15,30 Muzică uşoară: 16,30 Cărţi
gada de tanchişti. care vă,aşteaptă; 16,40 Cîntece revo
servatorilor politici occidentali, ţării"'. '• reselor majorităţii poporului luţionare; 17,00 „Eroismul poporului
impasul în care se află politica SELECŢIUNI DIN sovietic oglindit, în muzică"; 17,30
TOKIO. La 13 octombrie, 60 de mii. ta numără în prezent 31.280 de mem externă şi internă promovată de De asemenea, Merii- conser englez' în probleme de cea mai PROGRAMUL DE RADIO Program de, muzică populară romî
muncitori de la cele mai importante bri ai Uniunii Tineretului Comunist acest partid. vatori nu şi-au definit atitudi mare importanţă. Astfel ea a nească ; 18,05 Concert de estradă;
societăţi navale din Japonia au decla din Ungaria şi 26.000 de candidaţi. nea în legătură cu importanta aprobat actuala politică a g-u- Programul 1 : 5,10 Jocuri populare 18,55 Sfatpi medicului : Igiena în ac
rat o grevă de 43 de ore în sprijinul Pe plan pol'tic intern, confe problemă a poziţiei guvernului . vernulutde înarmare atomică şi omîneşti; 6,25 Muzică uşoară; 7,10 tivitatea .extraşcolară; 19,30 Opera
revendicărilor cu privire la sporirea PRAGA. La Institutul de fizică a- rinţa a constatat gravitatea' cri faţă de revendicările muncito s-a pronunţat pentru continua Muzică populară romînească ; .7,40 Mu „Fata de, zăpadă" (Snogurocica) de
salariilor. In afară de muncitorii na tomică din apropiere de Praga a luat zei economice şi financiare prin rea experienţelor nuoleăre. O zică distractivă executată de fanfară; Rimski-Korsakov; 22,15 Muzică popu
vali, în Japonia sînt în prezent în gre sfîrşit experimentarea primului reactor care trece ţara» fără a indica reşti. serie de probleme importante, oa 8,30 Muzică : 9,00 V alsuri; 10,00 Cîn- lară romînească: 23.15 Melodii popu
vă peste 1300 de oameni — ofelari, fe atomic cehoslovac, care a fost condus însă căi, noi pentru rezolvarea ... de pildă problema relaţiilor cu tă orchestra de muzică populară „Doi lare. romîneşţi.
roviari, mineri. Greviştii cer spori de specialişti sovietici. Reactorul, ato acestei- crize. „Nici ministrul de După cum se ştie mişcarea , U.R.S.S., problema admiterii na Argeşului" din Piteşti; 11,03 Tea
rea salariilor, reducerea zilei de lucru, mic cehoslovac, construit cu ajutorul Finanţelşi nici primul ministru,' revendicativă a luat o amploa . R. P. Chineză la O.N.U., pro tru la .microfon: „Preludiu",, scena BULETINE DE ŞTIRI :
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. .Uniunii Sovietice, va contribui la dez subliniază agenţia.France Pres- re uriaşă în întreaga Anglie şi blema comerţului cu răsăritul riu radiofonic de Ana N ovac; 13,05
voltarea ştiinţei şi a economiei naţio se, nu.au reuşit să insufle par după ' cum.Rsubliniază ziarul 5,00;- 6.001 7,00; H.OOt 13,001
BUDAPESTA. La 12 octombrie s-a ticipanţilor la conferinţă opti Să: cunoaştem folclorul popoarelor- so
deschis la Budapesta conferinţa or nale cehoslovace. mism în ce•priveşte eficacitatea ' „Tribune"’.Rpiteblema salariilor nici nu au fost discutate măcar 15,00: 17,001 19,00 : 22,00 : 23.52
ganizaţiei din Budapesta a Uniunii ultimelor' măsuri' financiare ale nu este'o problemă -a unei anu !a conferinţa uariidului conser vietice : 13,35 Muzică simfonică; 14,00
Tineretului Comunist din Ungaria. Ti- CAIRO. Se anunţă că regele Yeme guvernului. Faptul că lideri’ (programul I ) : 14,00: 16,001 I8,00|
bor Nagy, secretarul Comitetului or nului, Imamul Ahmed a n,umit pe tri mite categorii- de muncitori sau vator. conchide France Presse. Program de .melodii populare; 15,05
20,00 : 21,00-: 23,00 '(programul ti).
misul Yemenului în Egipt Abd’el Rah- funcţionar.'.; mai -prost plătiţi, întrebarea pe care şi-au pus-o Milzică ; 16,00 Muzică uşoară ; 16,20
dintr-o:, anumită ramură econo mulţi delegaţi şi 'anume : cum
ganizatoric din Budapzsta al Uniunii man Abu Tăleb, ca primul ambasa conservatori s-au prezentat la a- mică ; sau v dintr-o anumită re să se evite o înfringe-re la vii-
Tineretului Comunist, din. Ungaria, a . dor al. Yemenului în Uniunea Sovie ceaştă. conferinţă fără nici o giune a ţării, ci ea a devenit taorele alegeri 'parlamentare .a
anunţat că organizaţia din Budapes tică. propunere nouă, fără nici un problema 'vitală a întregii popu rămas fără răspuns'»
Heducfia şi administrufta ziarului str. 6 Nurlie ni. v ,' / c'rIo n : 138- 189, Taxa plătită in numerar' b'dnjonn agr'obărli Direcţiunii- Generale, p,T;t nr,23p 120 din 5 noiembrie -19.19, - hpuiul hflnpiriflerea 'Poligraţică „1 Mm'' r - D.EjAt ^
i ' ‘ • '-/f ""V- ¦ .... - - -*¦- ‘V - ' ¦' •' • • • •