Page 5 - 1957-10
P. 5
) 3ib;,rl.c;:a C entrală |
Regională 1 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VĂ!
2 Octombrie — Ziua Forţelor Armate ale R. P.R. Hune^oara-Deva- \
Adunare festivă Conferi n|e
In după-amiaza zilei de ieri, a avut de eliberare a patriei, de zdrobire a Intîmpinînd ziua de 2 Octom Anul IX. Nr. 870 Miercuri 2 octombrie 1957 4 pagini 20 bani
loc în sala cinematografului „Filimon hoardelor fasfciste cotropitoare. brie, oamenii muncii din regiu
Sîrbu" din oraşul Deva o adunare fes nea noastră au participat în nu .
tivă cu ocazia zilei de 2 Octombrie, Vorbind despre armata populară măr însemnat la conferinţele ce
ziua Forţelor Armate ale R.P.R. Su creată după războiul antihitlerist, tov. au avut loc în întreprinderi, in /V ^
tele de participanţi, care au umphit Marin Constantin a arătat că ea a stituţii, cămine culturale şi
sala pînă la ultimul loc au ascultat fost organizată pe baze noi. Astăzi, şcoli. IN IN T IM P IN A R E A ZILEI DE 7 N O IE M B R IE Recoltarea porumbului şi cartofilor
conferinţa ţov. Marin Constantin, care armata este formată din muncitori,
a vorbit de condiţiile în care la 2 ţărani muncitori şi intelectuali, devo Conferenţiarii au scos în evi Zi de producţie mărită trebuie grăbită
Octombrie 1943 a luat fiinţă pe teri denţă rolul măreţ al Armatei
toriul Uniunii Sovietice, divizia de taţi patriei, oare este gata oricînd să noastre populare, ca scut al cu In lupta pentru obţinerea de s-a recoltat porumbul de pe o
panduri „Tudor Vladimirescu" — nu apere cuceririle poporului nostru. In ceririlor revoluţionare din pa recolte bogate, colectiviştii, în- suprafaţă de 13.564 ha. şi car
cleul viitoarei armate populare a anii regimului de democraţie populară, tria noastră. Frăţia de arme ro- tovărăşiţji, muncitorii din gos tofii de pe 5.378 ha. In raionul
R.P.R. De asemenea, vorbitorul a a- armata a fost înzestrată cu armament mîno-sovietică, faptele de eroism podăriile agricole de stat şi ţă Alba s-au recoltat 7.210 ha. de
rătat şi actele de eroism pe care os modem, ca expresie a tehnicii moder ale militarilor noştri în luptele ranii muncitori individuali din porumb şi numai 336 ha. car
taşii noştri le-au săvîrşit în lupta ne de luptă. împotriva cotropitorilor fascişti, regiunea noastră, îndrumaţi de tofi, în raionul Orăştie 2.528 ha
au fost oglindite prin nume organizaţiile de partid, tehni de porumb şi 1.040 ha cartofi,
După conferinţă a urmat filmul roase exemple aduse de confe cienii şi inginerii agronomi au Iar în raionul Ilia, 1.446 ha po
„Strajă ţării" şi „Muzeul militar a! renţiari. reuşit să realizeze ia culturile rumb şi 1.045 ha cartofi. In-
R.P.R.“. de păioase producţii medii care Ir-un ritm cu totul nesatisfăcă
La căminele culturale şi în depăşesc pe cele din anii tre tor se desfăşoară recoltările în
cluburi conferinţele au fost ur nizată cele trei schimburi ale cuţi. Acoio unde porumbul şi raioanele Brad, Haţeg, Hune
mate de programe artistice. acestui sector au extras peste cartofii au fost însămînţaţi la doara şi Sebeş. In raionul
planul zilei 405 tone de cărbune timp, în terenuri bine pregătite Brad, de exemplu, s-au recol
Apărătoare a patriei LUPENI (De ia subredacţia cocsificabil. Schimbul prim mai şi li s-au aplicat toate lucrările tat numai 59 ha de porumb şi
noastră voluntară) : strului Eugen Prohoşca a dat de întreţinere după regulile a- 151 ha de cartofi, iar în raionul
şi independentei poporului nostru peste plan în această zi 259 tone grotehniee, plantele s-au dez Sebeş unde s-au recoltat car
Colectivul sectorului II de la cărbune. S-au remarcat prin re voltat bine şi dau recolte mari. tofii de pe o suprafaţă de 1.194
Ziua de 2 octombrie a intrat în istoria patriei faptele de ar mate este profund popular. A- mina Lupeni vrea să-şi depă zultatele obţinute grupele mine ha, nu s-a recoltat nici măcar
cest lucru il oglindeşte în pri şească cu muit angajamentele rilor Ioan Popa, Mihai Dcrnian, Ne aflăm în perioada cînd oa un hectar de porumb.
în rîndul marilor sărbători ale me ale ofiţerilor şi ostaşilor ro mul rînd compoziţia de clasă a luate în cinstea zilei de 7 No Alexandru Muslzta, Martin Ada- menii muncii din agricultură fac
armatei. Atît soldaţii cit şi ofi iembrie şi pentru a-şi traduce moşi şi Dumitru Popa. ultimele pregătiri pentru înce Timpul fiind destui de înain
poporului romîn ca zi a Forţeloi mîni săvîrşite în crîncenele ba ţerii săi sînt fii de muncitori, ţă dorinţa în fapte, a organizat în perea masivă a însăinînţărilor tat. se impune ca unităţile a-
rani muncitori şi intelectuali le ziua de 25 septembrie o zi de Angajamentul luat în cinstea de toamnă. Ba unii au şi înce gricole socialiste — conduce
armate ale R.P.Re La 2 octom tălii din jurul localităţilor SI. gaţi de popor. Alianţa clasei producţie mărită. Odată hotărî- lui 7 Noiembrie a fost depăşit put. rile acestora — să ia toate mă
muncitoare cu ţărănimea munci rea luată, şeful sectorului, ing. cu 447 tone de cărbune. De la surile menite să ducă la grăbi
brie 1943, ta cererea prizonie Gheorghe, Odorhei, Arad, în îm toare, prietenia şi colaborarea Dumitru Opriş a elaborat măsu începutul anului şi pînă în pre Dat fiind faptul că mare rea recoltărilor de porumb şi
dintre poporul romîn şi minori rile necesare pentru ca în a- zent, harnicul colectiv al acestui parte din culturile de toamnă cartofi. Organizaţiile de partid
rilor romîni aflaţi pe teritoriul prejurimile Debreţinului, sub zi tăţile naţionale, unitatea moird- ceastă zi colectivul sectorului sector a extras peste prevederile se vor însămînţa după porumb şi organele agricole au datoria
politică a celor ce muncesc, îşi său să dea într-adevăr o pro planului de producţie 10.553 sau cartofi, este necesar să se să sprijine pe colectivişti şi în
Uniunii Sovietice, guvernul so durile Budapestei, pe înălţimile găsesc pe deplin expresia şi în ducţie record. tone de cărbune. acorde o mare atenţie recoltă tovărăşiţi, să-şi organizeze
armata noastră populară. rii — în primul rînd — a ace munca cît mai temeinic, pentru
vietic şi-a dat asentimentul la munţilor Tatra, pe ţărmurile Ti Plin mobilizarea întregului VAS1LE SALOM1A lor culturi de pe terenurile ce a efectua la timp şi în cele mai
Astăzi viaţa şi sănătatea os colectiv de mineri, tehnicieni şi se vor însămînţa. bune condiţiuni lucrările din a-
înfiinţarea Diviziei de panduri sei, Gronului şi Moraviei. taşilor, nevoile lor materiale şi ceastă toamnă. Inginerii şi teh
culturale sînt în centrul atenţiei ingineri şi o muncă bine orga Organizaţiile de partid, sfa nicienii agronomi trebuie să fie
„Tudor Vladimirescu" — nucleul Este un titlu de îndreptăţită partidului şi guvernului. Ei simt turile populare şi organele agri în permanenţă în mijlocul oa
în permanenţă dragostea şi gri cole, trebuie să lămurească pe menilor muncii de pe ogoare
armatei noastre populare. mîndrie pentru armata noastră, ja cu care-i înconjoară statul de ţăranii muncitori că este în in pentru a-i ajuta să aplice cele
teresul lor să-şi organizeze mun mai înaintate metode agroteh
înfiinţarea Diviziei „Tudor faptul că unităţile care au lup mocrat-popul ar şi masele largi ca în aşa fel încîl să elibereze nice. Odată cu aceasta, să popu
de oameni ai muncii. Astăzi e< fără întîrziere aceste terenuri. larizeze larg metodele de mun
Vladimirescu" a fost un rezultat tat împotriva hitleriştilor au fost participă la alegeri, se bucură In felul acesta ei vo; putea în că ale fruntaşilor din agricul
de toate drepturile şi libertăţile cepe imediat aratul şi semăna
al muncii intense de lămurire, citate prin ordine de zi de 7 ori cetăţeneşti. tul. Faţă de celelalte cereale, la tură, îndemnînd în acelaşi timp
porumb nu există pierderi prin
desfăşurată de P.C.R., în rîndu1 de către Comandamentul Suprem Conştienţi de înalta misiune pe ţăranii muncitori individuali
ce li s-a încredinţat — de ?. fi scuturare, deci culturile nor
prizonierilor romîni. In acea pe Sovietic şi de 78 de ori de că mal dezvoltate de ie terenurile să se înscrie în gospodării co
apărători ai patriei, aii muncii şi
rioadă în toate taberele de pri- tre comandamentele de trupe so libertăţii poporului — militarii
forţelor noastre armate, înlimpi-
fconieri se auzeau cuvintele: vietice. Iată, spre exemplu, ce nă Ziua armatei populai e, cu
„Virem arme, vrem să luptăm îm spune ordinul de zi nr. 0.374 al realizării importante în pregăti Secţia subterană de montaj
rea de luptă şi politică. însufle
potriva adevăratului duşman al Comandamentului Suprem al ar ţiţi de un înalt patriotism, oi
poporului romîn" ! îşi reafirmă şi de data aceasta
matei sovietice, care a fost dai hotărîrea de a depune toate e-
forturile pentru ridicarea la un
In urma acesilor manifestări special pentru Divizia „Tudoi înalt grad de cunoştinţe milita Secţia subterană de montaj a personalului cît şi pentru ali
cu adevărat patriotice, guvernul Vladimirescu". „Se conferă di re şi politice, conştienţi fiind din cadrul sectorului VII inves mentarea sectoarelor cu aer
sovietic a aprobat înfiinţarea de viziei I-a infanterie voluntari că numai aşa vor fi apărători tiţii de Ia mina Lupeni, execu comprimat şi apă potabilă. Co
unităţi militare din prizonierii romîni „Tudor Vladimirescu" destoinici ai patriei noastre li tă lucrări de montaj pentru lectivul sectorului 7 investiţii
bere şi indeperrderrirer care cerT-' conducte de aer comprimat, s-a angajat să termine aceste
romîni, care şi-au început pre care s-a distins în luptele pen struieşte cu succes socialismul. conducte de apă potabilă, a sta lucrări importante înainte 1de
ţiilor de pompare pentru eva termen, în cinstea zilei de 7
gătirea pentru luptă în tabăra tru cucerirea oraşului Debreţin, ŞTEFAN MESAROŞ cuarea apelor subterane, a sta Noiembrie. Echipa maistrului
ţiilor de transformare şi a ma Vasile Radu de exemplu, a exe
de instrucţie ce se afla în loca denumirea de „Divizia I-a in şinilor de extracţie. cutat deja 70 la sută din lucrările
de montaj încredinţate.
litatea Selţe în apropierea ora fanterie de voluntari romîni In prezent colectivul acestei
secţii lucrează Ia montarea a Lucrările ar înainta mult mai
şului Riazan, pe malul rîulu'i „Tudor Vladimirescu-Debr&ţin". două maşini de extracţie, una repede dacă Direcţia comercia
la puţul nr. 8 şi una la puţul lă a Combinatului carbonifer
Oka. Crearea armatei populare a nr. 7. Sînt în curs de execu Petroşani, ar asigura la timp şi
tare lucrările de montaj a con în întregime materialele nece
Nu mult după înfiinţarea sa, fost o necesitate obiectivă. Pro ductelor de aer comprimat pen sare efectuării lor.
tru alimentarea sectoarelor pro
Divizia „Tudor Vladimirescu", cesul făuririi ei fiind strîns le ductive I B, III şi IV B şi in Muncitorii, inginerii şi teh
nicienii din cadrul secţiei sub
alături de glorioasa armată so gat de transformările radicale stalaţiile de iluminat pe tra
seele principale, cu trafic in terane de montaj, se străduiesc
vietică şi împreună cu ostaşii ce ce au avut loc în. viaţa politico- tens de transport şi conductele ni de zi să creeze condiţii cît
de alimentare a sectoarelor cu mai bune de muncă minerilor
lorlalte mari unităţi ale armatei economică, culturală şi socială apă potabilă. din sectoarele productive ale mi
nei, pentru ca aceştia la rîndul
romîne, au luptat cu eroism şi . a ţării. Pornind de la această Terminarea acestor lucrări are lor, să trimită la lumina zilei
o mare importanţă pentru tran zeci şi sute de tone de cărbune
abnegaţie pentru eliberarea Ar stare de fapt, primul Congres al sportul materialului, utilajului şi peste plan. care se însămînţează numai Ia lective, cooperative agricole de
dealului, Ungariei' şi Cehoslova P.M.R., a pus ca sarcină ime GABRIELA BUCUR priniăva'i, se pot recolta şi mai producţie, sau întovărăşiri a-
ciei. Luptele purtate de cele 15 diată crearea unor astfel de for-
divizii iromîniaşti reprezintă a- ţe armate care să corespundă iîrziu.. gricole, care s-au dovedit a fi
pocrtul pe oare ţiara noastră l-a scopului şi intereselor noii orîn- Pînă îa data de 27 septem superioare din toate punctele de
dat la zdrobirea fascismului. duiri sociale şi de stat. brie a. c., în regiunea noastră vedere gospodăriilor individuale.
Cu litere de aur sînt înscrise Caracterul forţelor noastre ar •OOOOOOOOOOOOOOOOSOOOOOOOO'Joooooooooooooc >o©ooooooo
..ntîmplare pe mare Creşte sectorul socialist
Ţărmul scump al patriei, a din agricultură
rămas demult în urmă — cine forţa 8-a, ¦raportează cartnicul pentru tragere. Nu mai era ne O nouă întovărăşire şire, oare au adus o suprafaţă
ştie pentru ătă vreme. Odată cu major Gelu Popescu, voie ; cartnicul Gheorghe Mun- de 8,14 ha. Printre cei înscrişi
el. au rămas pe pămîntul drag, teanu, matrozul Bucur Ioan, ma ORĂŞTIE (de la subredacţia amintim pe Sirnion Chirilă şi
ogoarele întinse pline de rod b'o- — Numai de forţa 8-a ? — trozul major Filaret Nicolae, e- Romulus Coţolan ce au înscris
gat, fabricile ce-şi trimit fumul, glumi comandantul — atunci rau deja cu mîinile încleştate pe noastră voluntară). !a un loc două hectare pămînt,
rotocoale, rotocoale spre înaltul tot e bine. trăgaciul mitralierei grele, iar Siaveta Luţ cu 1,16 ha, Gheor
cerului, căsuţele liniştite, susu ceilalţi marinari care aveau ît] La Beriu, raionul Orăştie, a ghe Beljoni cu 2,03 ha şi alţii.
rul molcom al apei, fetiţa ce Toţi aşteptam cu încordare să primire alte aparate ale arma
flutură cu dor batista în prag, vedem ce hotărîre va lua. De o- mentului de la bord erau pre luat fiinţă întovărăşirea agri Iu ultimul timp, perimetrul
dar dragostea faţă de ţară, ma bicei, pe o asemenea furtună gătiţi pentru luptă. întovărăşirii ia crescut cu alte
rinarii, veşnic pribegi ai drumu niciodată nu rămîneam în mare, Din activitatea fabricii de var din Va{a colă „Spre socialism". noi suprafeţe însorise de înto-
ne îndreptam în grabă spre port, — Foc, ordonă scurt coman vărăşiţii mai vechi. In aceeaşi
rilor fără de capăt ale mării, o dar acum... Radiograma primită dantul. Bubuituri scurte şi pre Un număr de 23 familii, prin adunare au fost dezbătute şi a-
poartă în inima lor, acolo, pe de la nava comandant, suna lungi au tulburat liniştea apă probate cererile întovărăşiţilor
navă, pe care flutură mîndru la clar: nici un obstacol, nici sătoare a mării. Focul precis al Planul lunar a fost depăşit tre care cea a lui Gheorghe An- Aladar Horvath, Alexandru Bu-
baston, pavilionul de luptă al stihiile mării nu trebuie să ne mitralierelor şi cel produs de diu, Vasile Ghargan şi Gheor
navei împiedice, să ne îndeplinim mi ceilalţi marinari care au tras cu drâşoi, Iosif Nistorescu, Gheor ghe Ştefan ce au mai adus in
siunea ordonată. Nava inamică toată precizia cu armamentul de întovărăşire suprafaţa de 2,29
Vedeta „M" spintecă în plină trebuie să fie pe aproape. Punc prim rang din dotare, au făcut Acum cîteva zile, colectivul de ghe Rob, Samoilă Lăzâroi şi ha.
viteză valurile care se sparg ne tul de reper îl constituie baluza ca „nava inamică" să fie nimi muncitori, ingineri şi tehnicieni
putincioase de bordajul navei. de la raionul de pregătire X. cită din primele salve. Pe cer e de Ia fabrica de var din Vaţa care a clădit în cuptoarele de ar alţii, au adus 15 ha teren pe ca- Acum, întovărăşirea „Ţara
Sub apăsătoarea atmosferă a a- iarăşi linişte. Aceeaşi linişte a- au raportat cu mîndrie că planul dere 300 tone piatră de var peste Haţegului" numără 94 de fami
Cînd o priveşti cum aleargă propiatei furtuni, timpul se dîncâ, apăsătoare, dar echipajul de producţie pe ultima lună a prevederile planului. De aseme re-l vor lucra în comun. lii cu o suprafaţă de 67 ha.
ca un pescăruş zburdalnic, crezi scurgea încet. Aşteptam cu ne Vedetei „M" e mulţumit că şi-a fost depăşit cu 25 Ia sută. nea s-au mai evidenţiat şi cocâ-
că se ia la întrecere cu vîntul, răbdare ca să intrăm în „luptă". îndeplinit misiunea; misiunea torii C. Nicolae, B. Petrii, pre In timpul inaugurării întovă In vederea însămînţărilor de
care a început să bată cu pu Au trecut două ore de cînd pa nobilă de apărător al graniţelor Un aport preţios la obţinerea cum şi clăditorii de piaţră de toamnă s-a hotărî t executarea
tere din direcţia nprd-est. Pes trulăm litoralul mării şi nici un pe apă ale frumoasei noastre acestui succes l-a adus echipa var Tănase Bulz, Gheorghe Toc răşirii, încă trei familii şi-au arăturilor pe o suprafaţă de 25
căruşii, care - ne urmăreau cu fel de urmă, nici. un fel de indi patrii. Cînd se vor întoarce în şl alţii. ha cu tractoarele S.M.T. Pînă
zborul lor lin şi plin de elegan ciu care să ne arate că sîntera port vor avea multe de povestit de sub conducerea lui Ioan Lup, depus cereri pentru înscriere, ele acum a fost strînsă şi depozita
ţă, s-au adunat în stoluri şi fac pe urmele navei pe care o cău tă cantitatea de 3.861 kg grîu
calea întoarsă spre apropierea tovarăşilor. Ziua de astăzi a fiind confirmate de către înto •sămânţă, iar porumbul a fost
ţărmului; presimţeam ca şi ma tăm. Dar iată, din direcţia nord-
rinarii că se apropie furtuna. In fost o zi cînd a fost verificată vărăşiţi. recoltat de pe 16 ha.
aer, plutea o linişte tainică, ca vest apare o navă cu un singur
re o prevestea. prin succesul repurtat, pregăti Adunarea generală a întovă PETRE FARCAŞ1U
catarg. E nava pe care o cău
— Tovarăşe comandant, sta rea de luptă şi politică a între răşirii a ales pe tov. Ioan Şte- Creşte numărul
ţia METEO anunţă furtună de tăm. Comandantul care a ob întovărăşiţilor
gului echipaj. fănie tui Ilie ca preşedinte şi
servat-o şi el odată cu noi, or De curînd, adunarea generată
matroz major ILIE ROŞIANU S-a deschis un nou front de lucru pe tov. Gheorghe Andriş se
donă pregătirea armamentului
cretar. EUGENIA MARCU
Pe zi ce trece muncitorii de Ia pentru uşurarea transportului întovărăşirea se dezvolţi
cariera de piatră din Vaţa ob pietrei de var de la carieră la
ţin noi succese în cadrul anga fabrică s-a construit şi o c^fe HAŢEG (de Ia subredacţia
jamentelor luate în cinstea zilei ferată îngustă. Un aport pre noastră voluntară).
de 7 Noiembrie. De curînd, echi ţios Ia terminarea lucrărilor căii
pa condusă de tovarăşul Samson ferate l-au adus înşişi muncitorii Duminică 29 septembrie a. c.
Ciur a deschis un nou front de de la carieră, care au efectuat ia avut loc adunarea generală a
un mare număr de ore de mun întovărăşirii „Ţara Haţegului"
lucru care oferă posibilitatea ex că voluntară. dijp Haţeg. Cu această ooazie,
îrjitovărăşiţii au discutat încă 12
tragerii unor cantităţi însemna cereri de înscriere în întovără
te de piatră de var. Tot aici,
a întovărăşiţilor din Băcia, ra
ionul Hunedoara, s-a întrunit
pentru a discuta despre diferite
treburi gospodăreşti. Au discu
tat despre lucrările ce trebuie
să le execute la cîmp în peri
metrul întovărăşirii lor, despre
primirea de noi membri în în
tovărăşire. De curînd, celor 23
întovărăşiţi, li s-au alăturat în
că 9 familii. Printre noii în
scrişi se află Nicolae Melha,
Victor Nădăştean, Petru Fili
mon, Anton Nagy şi alţii. Su
prafaţa pentru care noii întovă
răşiţi au făcut cereri de înscriere
este de 8 ha.
Adunarea generală a întovă
răşirii „Ogorul nou", a aprobat
înscrierea. în întovărăşire a celor
8 familii. Numărul familiilor de
întovărăşiţi s-a ridicat în pre
zent, la 32, iar suprafaţa întovă
Echipajul a terminat lucrările de întreţinere; comandantul verifică cu exigenţă felul cm» este curăţit tancul. răşirii cuprinde 47 ha.
(FOTO AGERPRES) DUMITRU ONCIULESCU
...... 7