Page 50 - 1957-10

O-e 0 * + -0 + -+ -+ -9 -4 -4 .+ .i PROLETAR! DLN TOATE TARILE, UNIŢI-VA I V izitele delegaţie! sovietice
în ţara noastră
Duminică 13 octombrie: !
Membrii delegaţiei sovietice în frunte cu G. I. Zelenko,
a

in r a i @ r î u S l l i a

*s - a u i n a u g u r a t î n c ă conducătorul delegaţiei, care se află în ţara noastră cu prilejul
sărbătoririi Lunii prieteniei romîno-sovietice, şi-au petrecut
l 5 întovărăşiri t ziua de duminică pe Valea Prahovei.

| încă 5 întovărăşiri agricole au fost ţ Alembrii delegaţiei au vizitat Casa de cultură din oraşul
inaugurate intr-o singură zi în raionul L
llia. in cinci sate a fost sărbătoare L Sinaia, castelul Peleş şi casa de odihnă C.C.S. — Cota 1.400.
pentru 17U de familii de ţărani mun- î
Oaspeţii sînt însoţiţi de 1. Aloraru, secretar adjunct al con­
J citori. Au sărbătorit oamenii din Ră- ţ
duleşti, Lăsău, Vorţa, Uleş, Căinel, f siliului General A.R.L.U.S. şi de I. S. lllin, secretar al ambasa­

dei Uniunii Sovietice. j

'(Agerpres).

bucuria izbînzii, a ţelului atins. In ? Anul IX. Nr. 882 Miercuri 16 octombrie 1957 4 pagini 20 bani
cinci sate parcelele de pămînt fărîmi- î

ţaţe au fost strînse la un loc şi oa- 1 g g g g g Ş g g g S A R C IN I A C T U A L E
i menii încep de acum munca pe o- L
In cinstea zilei de 7 NOIEMBRIE* S-au sfătuit vecinii, au stat de vor- \ ale muncii câ tim ile la sate
j goarele întinse. |

l S-au frămîntat oamenii zile şi nopţi, ţ

* bă soţi şi soţii, copii cu părinţi. Au ţ Ne găsim în perioada cînd oame­ aproviziona căminele cu lemne de foc

$ fost îndrumaţi în permanenţă de partid î Prcdiieţie ie cărbune sporită O A M E N I Al ZILELOR NOASTRE nii muncii de pe ogoare dau bătălia şl petrol. Acolo unde mai sînt cămine
" şi oamenii au ascultat îndrumă- ţ pentru strîngerea ultimei recolte şi culturale neaprovizionate, sfaturile
* rile. S-a deschis cale spre viitor lumi-1 pentru efectuarea însămînţărilor de populare sînt obligate să ia măsuri

, nos, spre trai mai bun şi rod îmbel- * Măreaţa sărbătoare de 7 No­ toamnă. Ne găsim în perioada cînd de urgenţă pentru a nu împiedica ac­
tot mai mulţi ţărani muncitori, văzînd tivitatea cultural-artistică pe care că­
. şugal. bune. Ca o dovadă a acestui lu­ succesele obţinute de gospodăriile a- minele culturale trebuie s-o desfăşoare
Nu este lucru puţin această reali iembrie se apropie cu paşi re- cru sînt cifrele noi pe grafice. gricole colective şi întovărăşirile a- în această perioadă.
zare pentru activiştii de partid şi pen ţpezi. Minerii Văii Jiului se stră­ Să facem dar o mică incursiune gricole, sporesc numărul familiilor
tru comiteiele de iniţiativă care s-au duiesc în aceste zile să scoată pe la cîteva mine. care păşesc cu încredere pe drumul Activiştii culturali trebuie să-şi în­
drepte atenţia spre conţinutul muncii
| străduit să lămurească oamenii. Mulţi jjdin adipcuri tot mai mult căr­

I n-au cunoscut odihna, dar acum, se La mina Vulcan agriculturii socialiste, pe drumul bel­ culturale, în sensul ca ea să trateze
I bucură de rezultatele muncii. şugului şi buneistări. probleme actuale, care frămîntă şi preo­
I La Vorţa, loan Hedrea, loan Cos- cupă viaţa satelor noastre.
Unităţilor culturale de la sate —

ma, Simion Trifan, Partenie Jurca, Ia După cum se ştie, colectivul rezultat este cel mai bun pe căminelor culturale, caselor de citit, De curînd au avut loc la raioane
Lăsău, losif Popa, Viorel Bujoran, Ro­ minei Vulcan conduce cu auto­ Valea Jiului. bibliotecilor, colţurilor roşii din G.A.C. consfătuiri cu directorii de cămine,
man Bujoran. La Uleş, loan Bulgăr, rita te în întrecere încă din — le revin sarcini deosebit de impor­ lectorii de la cercurile agrozootehnice
Gheorghe Cercea, Dragomir Cărmă- ''cursul lunii trecute. Pe graficul Bunele realizări obţinute de tante în mobilizarea maselor, la în­ din iarna anului trecut, preşedinţii
zan, Alexandru Dehelean, loan Co- ;'din faţa exploatării, normatorul colectivul minei, se datoresc ju­ făptuirea obiectivelor măreţe puse în de G.A.C. şi întovărăşiri. Cu acest pri­
jan, Ia Căinel loan Gropeanu, Petru 'a consemnat cu cifre mari de-o dicioasei organizări a muncii în faţa oamenilor muncii de căire orga­ lej, s-au stabilit măsurile ce trebuie
* Badea şi lîngă familiile lor încă 170 şchioapă în a 14-a zi a lunii OC- abataje şi a bunei organizări a nele de partid şi de sta i luate pentru o cît mai bună organi­
transporturilor în subterane.

* de alte familii s-au hotărit să termine ţ tombrie următoarele : „realiza - Brigăzile conduse de Gheorghe Acum, colectivele de muncă ale că­ zare a învăţămîntului agricol de ma­
minelor culturale trebuie să ia grab­ să din iarna anului acesta. Dacă în
* cu lucrul pămîntului pe bucăţele, lucru j-ea planului de producţie pe în- Danciu, Gheorghe Ivăşcan, E- nice măsuri pentru întărirea muncii anul trecut am avut cercuri agroteh­
culturale, oarecum în unele locuri slă­ nice care au funcţionat în condiţiuni
î fără nici un spor. Cu plugul tras de 1 treaga exploatare esteînmeripcroC- siki sînt fruntaşe în lup­ bită în timpul verii. bune, apoi trebuie să recunoaştem că
am avut lipsuri serioase, mai ales
L două vite slabe arau din zori şi pînă în porţie de 102,1 la sută". Acest ta pentru mai mult cărbune. Sub îndrumarea comitetelor executi­
ve ale sfaturilor populare, în colec­
* noapte şi sporul pulea fi măsurat cu !

^ pasul. In familia întovărăşiţiior pe pă

Sectorul II în frunte ta mina LureniJ mînturile unite vor începe să lucreze

L tractoarele- | La m| na Lupeni a apărut în buie scoase în evidenţă brigă­ tivele de muncă ale căminelor cultu­ în ceea ce priveşte frecvenţa la
zile conduse de Andrei Nagy, şi rale, trebuie mobilizaţi toţi intelec­ cursuri. Încă de pe acum, directorii
î La Răduleşti cînd s-a inaugurat în- * p rim ele 14 zjle ,ale lunii aces- loan Popa care au extras din tualii satelor, repartizîndu-se pentru fie­ de cămine împreună cu tehnicienii a-
abatajele lor cele mai multe to­ care sarcini concrete în activitatea gronomi, organizaţiile de tineret şi
| tovărăşirea, membrii noii întovărăşiri j tei,a un nou fruntaş. Este vorba ne cărbune cocsificabi 1 peste căminului cultural. comisiile de femei, trebuie să treacă
plan. la popularizarea învăţămîntului agricol,
j au che,nat ,a întrecere membrii vechii {despre sectorul II al minei din In clişeu : GHEORGHE NEGRU, prim încărcător furnalist de la Com­ Secţiile de învăţămînt şi cultură ra­ în aşa fel ca data începerii cursu­
L întovărăşiri, pentru a munci mai bine. | adîncul căruia s-au SCOS la ziuă Se poate spune deci, despre binatul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ dif Hunedoara. Prin conduita ionale, trebuie să urmărească atent rilor (1 decembrie 1957), să ne gă­
acest sector că şi-a achitat cu şi conştiinciozitatea sa faţă de muncă, el serveşte drept o hună pildă şi cu răspundere ca la toate căminele sească cu lectorii fixaţi, cu numărul
i Oamenii sînt hotărîţi să muncească în această perioadă, nu mai pu­ cinste sarcina de a trimite uzi­ pentru tovarăşii săi. culturale şi bibliotecile săteşti să fie de cel puţin 20 cursanţi înscrişi pen­
L în colectiv şi să obţină rezultate bo- ţin de 1.800 tone cărbune peste nei cocso-chimice din Hunedoa­ numiţi directori de cămine şi biblio­ tru fiecare cerc, cu programa stabi­
ra cît mai mult cărbune cocsifi- La cenaclul literar tecari, cu dragoste de muncă şi cu
* gate. De partea cui va fi izbînda nu cabil.
un nivel corespunzător de cunoştinţe.
se ştie încă. Se ştie însă că viaţa plan.
Ţăranii muncitori vin cu drag la
şi-a schimbat cursul şi ca rezultatele j> In general toate brigăzile din

care vor fi obţinute de acum înainte jacest sector au muncit CU elan

vor fi din cele mai bune. sporit dar în mod deosebit tre- Activitatea membrilor cenaclului li­ crări ale sale putem cita poeziile:
terar ' „Gheorghe Coşbuc" din Brad, „Din ziua aceea", „Aprirtse-s făclii" şi
Noii întovărăşiţi au strîns sămînţa

> la un loc şi unii au început deja în- I La Aninoasa sectorul î!I-Piscu este rodnică şi variată în special prin „Timonierul revoluţiei", prezentate ce­ căminul cultural, cînd manifestările lită pentru întreaga perioadă de stu­
tematica şi forma lucrărilor ce se pre­ naclului în cadrul concursului organi­ culturale sînt bine organizate — inte­ diu.
| sărnînfatul în perimetrul nou al înto- zintă şi se discută în cadrul şedin­ zat cu ocazia zilei de 7 Noiembrie. resante şi atrăgătoare — şi dacă con­
ţelor de lucru. Se poate scoate în evi­ diţiile materiale ale unităţilor cultu­ Acum e timpul cînd în toate unită­
i vărăşirilor. continuă succesele denţă munca organizatorică şi de crea­ De asemenea, nici activitatea lite­ rale sînt asigurate. In multe sate cum ţile culturale trebuie să se desfăşoare
ţie literară a tovarăşului loan Du­ rară a tînărului poet, (are 16 ani) sîn t: Lăsău, Gothatea, Cărmăzineşti, manifestări de masă închinate celei
| Pe drumul cel nou al vieţii fericite, Sectorul III-Piscu de la mina 14 zile ale lunii octombrie. Că mitru Zărăndean, secretarul cenaclu­ Mircea Vaida, nu poate fi trecută cu Almăşel, Strei Plopi, Gărpiniş etc., ţă­ de a 40-a aniversări a Marii Revo­
L oamenii se vor bucura în curînd de vederea. El a reuşit să cuprindă în ranii muncitori au reuşit ca în acest luţii Socialiste din Octombrie.
lui. Acesta, pe lîngă rolul organiza­ poeziile sale importante episoade din an să inaugureze noi cămine culturale,
î roadele muncii unite. Aninoasa continuă succesele* ob­ este aşa e suficient să aruncăm Marea Revoluţie Socialistă din Octom­ In alte comune şi sate ca : Stremţ, Pia- La căminele culturale şi în colţu­
ţinute pînă acum, şi în primele o privire în scriptele sectorului toric -în buna funcţionare a cenaclu­ brie. Cea mai valoroasă poezie a sa, nu de Sus, Glodghiieşti, Almaşu Sec. rile roşii ale gospodăriilor colective,
prezentată în cadrul cenaclului, este Nădăştia de Jos etc., comitetele de ce­ e necesar să se ţină o serie de con­
şi ne vom convinge pe deplin. lui, se ocupă intens şi de munca de intitulată : „Steagul revoluţiei". ferinţe cu conţinut axat pe populariza­
rea măreţelor realizări ale Uniunii
1.238 tone peste plan s-au scos le. Dintre cfele. mai valoroase lu­ Sovietice, în cei 40 de ani de existen­
ţă a Puteri» Sovietice. Trebuie apoi să se
Mersul M m în fâ r llo r ic toamnA din adînc, din abatajele sectoru­ dea o atenţie deosebită desfăşurării în
lui, fapt care-i situează în frun­ cadrul Lunii prieteniei romîno-sovieti­
ce — a Festivalului cîntecului şi dan­
. I i tis fs iă rtilc flL sfii tea întrecerii pe mină. O contri­ N ic i artiştii amafori nu se lasă mai prejos sului sovietic, săptămînii teatrului so­
buţie de seamă în obţinerea a- vietic. In ceea ce priveşte bibliotecile,
acestea trebuie să organizeze mani­
P în ă ‘ La diata de 14 octom­ mă cu însămînţările sînt gospo­ cestor succese şi-au dat brigă­ festări de masă cu cartea, în scopul
popularizării scriitorilor sovietici şi a
brie .a. c. gospodăriile agricole dăriile agricole de stat din Ha­ zile conduse de Mihai'l Tucaciuc, In cadrul Lunii prieteniei romîno- un bogat program artistic. Dintre for­ tăţeni, sub îndrumarea organizaţiilor operelor ior.

de stat din regiunea noastră (cu ţeg, Simeria şi ftpoldu de Sus. Alexandru Cerchezan şi Valeriu sovietice şi a festivalului prieteniei maţiile cele mai bine pregătite s-a de partid şl a comitetelor executive Casa regională a creaţiei populare,
excepţia celei din Haţeg) şi-au La data amintită mai sus, gos­ Liciu. romîno-sovietice în cîntec şi dans, ar­ dovedit cea instrumentală, de sub ale sfaturilor populare, muncesc cu are datoria să urmărească şi să îndru­
realizat planul ţa însămînţări de podăria din Haţeg mai avea de tiştii amatori de pe lîngă căminele conducerea -tov. Iulian Nedelea, corul, rîvnă pentru a da în folosinţă alte că­ me îndeaproape aceste acţiuni şi în
toamnă la culturile de secară însămînţat 48 hectare (12 hec­ CITIŢI IN PAG. 4-a culturale şi cluburile sindicale din ra­ precum şi solistele vocale Maria Bol- mine noi. special pregătirea repertoriilor artis­
pentru boabe, orz şi secară fu­ tare cu grîu, 29 ha cu secară ion se pregătesc intens îmbogăţindn-şi dura şi L. Dorica. tice.
rajeră şi au însămînţat peste 77 şi 7 ha cu orz), cea din Sime­ o „Trebuie să fim de acord cu în acelaşi timp repertoriul. La Vaţa In multe localităţi, sfaturile popu­
la sută din suprafaţa planificată ria 57 ha cu grîu, iar cea din propunerea lui Hruşciov privind în- şi Baia de Criş, ca şi la Blăjeni şi IONEL RACEANU lare s-au îngrijit din iimp pentru a Coleciivele de muncă ale cămine­
cu grîu. Privită în general si­ Apoldu de Sus 40 ha cu grîu. | trecerea paşnică" — un articol al Ţebea sau Gurabarza, festivitatea des­ corespondent lor culturale sînt chemate să organi­
lui J. Reston. chiderii Lunii prieteniei a fost urmată zeze seri de discuţii, convorbiri în cer­
tuaţia însămînţărilor de toamnă Gospodăriile de stat dispun de frumoase programe artistice prezen­ S-a pus prim a piatră îa fu n d a ţie curile de citit, asupra realizărilor ob­
din gospodăriile de stat, se poa­ de suficiente atelaje, maşini şi o Vizita mareşalului Jukov In tate de artiştii amatori. Astfel, la Gu
te spune că ea este destul de tractoare necesare lucrărilor a- Iugoslavia. rabarza, deschiderea Lunii prieteniei ILIA (de la sub redacţia noa­ resc, dorinţa cetăţenilor din I-
bună. Dar, gîndindu-ne la faptul gricole de toamnă. Trebuie însă romîno-sovietice a fost făcută în pre­ stră voluntară). lia a început să se realizeze. S-a
că gospodăriile de stat au avut ca ele să fie folosite la maxi­ » Pentru încetarea experienţelor zenţa a sute de oameni ai muncii. Cu pus prima piatră la fundaţia
planificat să termine însămînţă- mum, zi de zi, pentru ca însă- cu arma nucleară. această ocazie clubul muncitoresc al De mai mult timp, pe locuito­ noii şcoli. Peste 120 de cetăţeni
rile de toamnă pînă la data de mînţările să se termine în cel sindicatului minier Barza a prezentat rii comunei llia îi frămîntă o din llia şi satele aparţinătoare
5 octombrie, ne dăm seama că mai scurt timp. Trustul regional e Note si comentarii. problemă : oon&trucţia unei şcoli au început săparea fundaţiei.
nu s-a făcut totul pentru res­ Gostat, precum şi conducerile de 11 ani. Prin contribuţia în muncă s-au
pectarea planului de însămînţări. gospodăriilor de stat, oare n-au Cînd activitatea creatoare adus pînă acum mari cantităţi
Doar o singură gospodărie de este la înălţime De cîtva timp însă această de pietriş necesar construcţiei.
stat — cea din Petreşti, direc­ terminat încă însămînţările, au problemă a pornit ne calea rea­ Astfel, locuitorii comunei llia au
tor Avram Cazan — a reuşit lizării. Intr-o adunare cetăţe­
să termine la timp însămînţările datoria să asigure toate condi­ nească s-a votat ca din sumele

ţiile necesare bunei desfăşurări

de toamnă. Mult rămase în ur­ a campaniei de toamnă. realizate din autoimpunere să adus 198 m. c., cei din satele ţinute de colhoznicii sovietici.
se înceapă construcţia localului Baoea 40 m. c., cei din Bretea Atragerea ţăranilor muncitori în gos­
Primele succese La cabinetul tehnic al minei Lonea, zentate aici circa 40 de inovaţii, din­ şcolii de 11 ani. Cu toţii au ho- Mureşană 150 m. c. şi cei din
condus de inginerul Gheorghe Marko, tre care 31 au şi fost aplicate în pro­ tărî't atunci ca suma de autoim­ Săcămaş 30 m. c. podăriile colective şi în întovărăşirile
activitatea creatoare se desfăşoară la cesul de producţie. Inginerul Marko punere ce revine fiecărei familii agricole, să fie susţinută prin toate
înălţime. In cursul anului au fost pre­ mi-a descris cîteva din ele. să fie mărită cu sută la sută. Printre cei mai harnici s-au formele de activitate ale căminelor
dovedit a fi cetăţenii Constan­ culturale. Secţiile raionale de învăţă-
Mecanicul Silviu Sîrbu de la ei. Aparat indicator de terestru Ca preşedinte al comitetului de tin Florea, Traian Crişan, Ilie
depoul C.F.R. Teiuş, e tînăr şi In ultimele trei luni, tînărul Profeanu, Constantin Moîsiuc, (Continuare in pag. III-a)
în meserie şi în etate, dar a pă­ Folosirea curentului electric în mi­ tre conductori are contact cu pămîntul, cetăţeni a fost ales tov. Traian loan Păcurar şi alţii.
truns repede tainele meseriei mecanic a înscris în contul de nă, pe lîngă multiplele avantaje ce becul la care este legat firul respectiv, Cursuri
sale. economii al depoului, cele 94,9 le oferă, are şi unele neajunsuri. se stinge, iar celelalte două becuri ard Giuna, învăţător. MARIA LAZAROVIC1
tone combustibil convenţional şi Scurt-circuitele, arderea motoarelor, e- cu ' o lumină mai intensă. Aparatul Şi, iată că duminică, 13 oc­ de conductori auto
încă din primele zile tînărul a redus norma tehnică de con­ lectrocutarea, sînt trei din acestea. fiind anexat la tgbloul de .distribuţie,
mecanic s-a situat printre frun­ sum cu 20 la sută. indică în felul acesta cu precizie, lo­ tombrie, într-un oabru sărbăto­ dăinuiOrganizaţia de bază A.V.S.A.P. din
Pentru evitarea lor. inovatorii I. cul unde curentul electric are contact
taşii depoului prin priceperea, Sînt primele sale succese pe Kotva şi Fr. Orotzinger, au construit DEFECŢIUNI
conştiinciozitatea şi disciplina de care le-a obţinut în cinstea mă­ un interesant aparat indicator de te­ cu pămîntul. Neajunsurile de care
care a dat dovadă. El conduce reţei sărbători. restru. In principiu, aparatul se com­ ce nu maipot
cu drag acum locomotiva 50.573 pune din trei transformatori mono­ vorbeam, scurt-circuitele, arderea mo­
şi se îngrijeşte de întreţinerea E. SVAICOVSCH1 fazaţi şi un tablou de semnalizare
toarelor şi electrocutarea, cu ajuto­
corespondent

cu trei becuri. In momentul cînd rul acestui aparat pot fi complet I.C.S.H. este considerată ca organizaţie

unul dintre cele trei fire dispuse în­ evitate. Ar fi greşit să se creadă că au luat notă, însă cînd a fost fruntaşă.
organele competente din cadrui vorba , să se treacă la măsuri
U N B ILA N J R O D N IC Mecanizarea reglării debitului sectorului transporturi al Com­ practice, s-iau împotmolit. Acum cîteva zile s-a făcut deschi­
de la ventilatorul de aeraj binatului siderurgic Hunedoara, derea cursului de conductori care va
întreprinderea de industrie locală vişli 200 la sută. După cum se vede. nu-şi fac datoria, sau că nu iau In cadrul sectorului transpor­ fi urmat în acest an de 30 de munci­
„Crişan" din oraşul Brad, a realizat muncitorii din secţiile amintite s au Mecanizarea reglării debitului de la latorului în timpul reglării debitului. măsuri de îndreptare acolo unde turi se află un atelier de va- tori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari,
planul pe luna septembrie în propor­ străduit ca angajamentul luat în cin­ ventilatorul de aeraj aparţine inovato­ Vechiul sistem prezenta deficienţe se ivesc anumite deficienţe. Dar, gonaj cu meseriaşi de speciali­ din cadrul întreprinderii amintite. La
ţie de 132 la sută. Cît priveşte con­ stea zilei de 7 Noiembrie să fie în­ rului I. Ardeleanu. Ea constă dintr-un există şi cazuri cînd acestea au tate, dar, ce folos... n-au cu ce deschiderea cursului care a avut loc
tribuţia adusă de fiecare secţie în car­ deplinit şi chiar depăşit. fus cu filet stîng şi drept, cu două serioase, în sensul că manevrarea se o totală indiferenţă faţă de une­ repara. Lipsesc arcuri, şuruburi în sala auto de la sediul organizaţiei
te, se poate spune de pildă că secţia piuliţe şi un volan de manipulare. A- făcea cu multă greutate, iar defectuoa­ le măsuri oare, luate la timp, de toate d imenşiliniile, arcuri amintite au luat parte în afară de
fierărie a realizat planul în proporţie Printre muncitorii care au contribuit vantajele acestei inovaţii sînt demne sa reglare a debitului ventilatorului ar duce la mari economii în ca­ de suspensie ou foi etc. cursanţi şi tovarăşi din partea comi­
de 237 la sută, secţia rotărie 1<30 la efectiv la obţinerea acestor succese se de luat în seamă, întmcît reglarea drul combinatului. Pe linia în­ tetului regional A.V.S.A.P. preeum şi
sută. secţia tîmplărie 126 la sută, sec­ numără tov. Gheorghe Iga, Octavian debitului de aer se face cu multă uşu­ ducea după sine la decuplări frecven­ gustă, oare porneşte de la gara Tot din neglijenţă, atelierul membri ai comitetelor orăşeneşti şi
ţia croitorie 104 la sută, iar secţia Pop, Moise Mihoc, I. Susan, Ştefan rinţă, pornirea se poate face treptat, te în timpul pornirii ventilatorului. Ca de vest pînă în halta Reţişaara, este lipsit de unele maşini u- raionale A.V.S.A.P. din regiune, ca
Magdic.i şi alţii. evitîndu-se şocurile, iar mecanicul nu o consecinţă a acestor deficienţe, mi­ întîlneşti zeci şi zeci de vagoa­ nelte ca : strunguri de bandaje, invitaţi.
mai trebuie să părăsească casa vepti- nerii aveau uneori de suferit în privin­ ne, oare stau neîntrebuinţate, maşini de găurit etc.
ţa eliminării aerului viciat din abataj. iar 5 dintre ele chiar răsturna­ Din partea organizaţiei A.V.S.A.P.,
te. Cei de la Ghelar continuă să Conducerea sectorului trans­ I.G.S.H., au vorbit tovarăşii Lazăr
Lipsesc legumele şi zarzavaturile Şablon pentru turnare ceară vagoane pentru minereu, Văidean şi Silveriu Sîncrăian, iar din
porturi cunoaşte 'destul de bine partea comitetului orăşenesc a vorbit
Cu toate că unitatea nr. 27 varza şi zarzavaturile mai ales, Pînă nu de mult, palierul de la lo­ şi de timp, a construit un şablon com­ iar cei de la cariera de dolomi- tov. loan Filip, care a făcut un in­
Aprozar din Uricani şi-a reali­ comotivele electrice cu troley, era tur­ pus dintr-un miez tubular din tub de neajunsurile enumerate, şi ar structaj metodic.
zat în ultima lună sarcinile de se desfac în cantităţi cu totul nat cu un adaus de prelucrare de 15 oţel, care are diametru exterior iden­ tă au şi ei nevoie de vagoane. trebui să depună mai mult in­
plan global şi chiar pe prima insuficiente faţă de cerinţele la sută. In felul acesta, se pierdeau tic cu al axei, ce urmează să fie mon­ In continuare, instructorul şef Oc­
decadă a lunii octombrie, la Li­ populaţiei. Depozitul din Lupeni cantităţi însemnate de material de Vagoanele nefolosile de care teres ca să obţină materiale, să tavian Gherlea, a predat prima lecţie
nele sortimente de mărfuri se (responsa bi1 Avram Solomon). intifricţiune şi în acelaşi timp piesa tat în palier. Aplicînd acest şablon intitulată : „Istoria automobilului" şi
poate spune că nu stă prea stră­ de care aparţine unitatea, tre­ necesita să fie prelucrată la strung vorbeam mai sus (multe din rezolve problema celor 20 de clasificarea lor.
lucit. Mărfuri cum sînt cartofii, buie să depună mai mult interes de turnare,. palierul se toarnă. Ia di­
în aprovizionarea acestor uni­ pînă la dimensiunea finală. Inovatorul ele), nu au osii, altele sînt fără basculante şi să înzestreze ate­
tăţi. mensiunile cerute fără să mai fie ne­
Alexandru Koloşvari, dîndu-şi sea­ frînă sau tampoane, altele cu lierul cu maşinile necesare. A-
ma de această pierdere de material voie de nici un fel de prelucrare.
pereţii distruşi sau fără acope­ ceasta ar duce la satisfacerea
ii: • GH. TAUTAN
riş. Cei oa-re au venit în cpn.ţpol celor mai elementare nevoi ale

tuturor secţiil-or din om binat.

GH. MARIN