Page 51 - 1957-10

'.fiii'.-.-' Paiul esH isx
40 DE
La Moscova a început fabricarea noilor televizoare „Rubin" cu ecran
dreptunghiular şi dimensiunea de 43 cm în diagonală.
IN FOTO : ansamblarea pe bandă rulantă a noului televizor.
•©*•« • •«o v. af
* Iu 1956 la Moscova au»
fost fabricate peste 90.000 ţ
frigidere, peste 43.000 bicicle-ţ
te, peste 80.000 patefoane şi ?
numeroase alte mărfuri. * menilor muncii pe pămînturile de ţe-
° Uzinele din Moscova pro-;
duc aproape 50 la sută din?
transformatoarele fabricate în *?
ţară.
0 Anul trecut fabricile de$
încălţăminte din Moscova a u ;
confecţionat 58 milioane pe-i
rechi de încălţăminte din pie-?
le şi cauciuc, ceea ce repre-”
zintă 10 la sută din întreagaţ
producţie de încălţăminte con-L
fecţionată în U.R.S.S. ^ in regiunea Novosibirsk colhozurile şi
0 Numai în anul 1956, la?
Moscova au fost date în ex-1
ploatare 6 cinematografe. A -»
nul acesta intră în funcţiune*
aite 10 săli de cinematograf..
° In capitala sovietică func-i
ţionează 226 cluburi, peste?
3.000 colţuri roşii (încăperi ?
de tip club). » birsk. Zeci de mii de hectare de fe­
0 In afară de policlinicile, j
dispensarele, ambulatoriile o-
răşeneşti şi de raion, ia cele;
mai mari întreprinderi din*
Moscova au fost înfiinţate 48 *.
de unităţi medico-sanitare şi;
365 puncte sanitare. ? ceriri ale industriei socialiste.
® Construcţia de instituţii ?
medicale se extinde continuu •,
la Moscova. Numai în acest?
an vor fi date în folosinţă?
peste 20 clădiri de spitale, 2 -,
sanatorii cu cîte 150 paturi, 3?
clădiri pentru şcoli sanitare.?
Cv.s h-Şş&ţ ' /
Mi
MOSCOVA 1928 — podul Do rogomilovski (clişeu din albumul „Mos cova“, ediţia din 1928).
Moscova, unul din cele rrtai mari
oraşe din lume, este capitala Uni­
unii Sovietice şi totodată capitala
R.S.F.S.R., una din cele 15 republici
unionale care fac parte din U.R.S.S.
• In prezent Moscova are o, populaţie
de aproximativ 5 milioane de per­
soane.
Moscova este unul din cele mai
mari centre industriale ale Uniunii
Sovietice. In comparaţie cu perioada
prerevoluţionară volumul producţiei
industriale din acest oraş a crescut de
57 de ori, iar în ce priveşte construc­
ţia de maşini — de 100 ori. La '
Moscova există peste 1.500 de între­
prinderi industriale, la care lucrează
. peste 1 milion de oameni.
Uzinele din Moscova produc anual
sute de mii de tone de oţel. Marea
întreprindere metalurgică — uzina
„Serp i Mo lot" pune la punct în fie­
care an producţia a zeci de noi ti- .
puri de metal de calitate superioară.
, Ele sînt folosite în peste 1700 de în­
treprinderi din Uniunea Sovietică
pentru fabricarea automobilelor şi
maşiniior-uneite, sciileior şi aparate­
lor şi a diferitelor jaltor tipuri de
1produse. ,
Aloscova este un important cenţru
al industriei constructoare de ma-
şini-unelte şi a industriei de scule;
în care se produc 20 la sută din rha-
şinile-unelte folosite în U.R.S.S. Aici
lucrează colective aie unor binecu­
noscute întreprinderi cum sînt „Kras-
''W V ' V ' V ' v w ' v ^ v A — s A V ' - A V \ A V V ' V ‘ '-''¦A. \y- , J ' - W W - V - l- n A V . V>->
ANI
Punerea In valoare a pămlnturilor
Inţelenite continuă
Poporul sovietic a obţinut un suc­
ces remarcabil — 36.000.000 ha de
pămlnturi noi au fost puse in slujba
societăţii socialiste.
Relevind succesele istorice ale oa­
lină Congresul al XX-lea al P.C.U.S.
a subliniat necesitatea de a se con­
tinua valorificarea pămlnturilor inţe­
lenite şi virgine indicind totodată că
această muncă trebuie, desfăşurată in
primul rind in Siberia.
O serie de calcule preliminare arată
că în viitorii 2—3 ani în Siberia,
Ural şi in regiunile sud-estice ale
R.S.F.S.R. pot fi puse suplimentar in
valoare cel puţin 12—15 milioane hec­
tare de pămlnturi noi, ceea ce va da
statului aproximativ un miliard de
puduri de cereale pe. an.
Punerea în valoare a pămlnturilor
inţelenite şi virgine continuă. Numai
sovhozurile au hotărit să plină în va­
loare în anii viitori • 3.500.000 ha, din
care anul acesta 1.000.000 ha. Oamenii
muncii din agricultura ţinutului Kras-
noiarsk şi-au luat angajamentul să
pregătească 600.000 ha de pămlnturi
de felină pentru a fi însăminfate în
anul viilor cu scopul de a putea pune
în valoare in anii cei mai apropiaţi
2.000.000 ha. Importante angajamente
şi-au luat şi colhoznicii şi mecaniza­
torii din ţinutul Primorie, din regiu- ;
nile Omsk, Kurgan şi altele.
Aproximativ 150.000 ha au fost arate
de tractorişti în regiunea Novosi­
lină au fost întoarse de tractorişti
in sovhozurile din linului Krasnoiarsk,
% [:::
. ,C,
nîi Proletarii", uzina „Sergo Ordjo-
nikidze”, uzina de maşini-unelte de
şlefuit „Kalibr", „Frezer” şi altele.
In anul 1921 la Moscova au fost
fabricate primele automobile sovietice,
in prezent uzinele de automobile din
capitala sovietică produc aproape o
treime din maşinile fabricate în
U.R.S.S. Autocamioanele şi autoturis­
mele, autobusele fabricate ta uzina
„Lihaciov" circulă nu numai în U-
niunea Sovietică, ci şi în numeroase
aite ţări aie lumii.
Moscova este un mare centru al
industriei producătoare de mărfuri
de consum popular. In acest oraş se
fabrică 46 la sută din ţesăturile de
mătase şi 21 la sută din cele de
lînă din întreaga ţară. In 1956 în­
treprinderile textile din Moscova au
fabricat 815 milioane de metri de
ţesături de bumbac, de mătase şi
lină.
In Rusia dinainte de revoluţie
transportul era ramura cea mai îna­
poiată a economiei din Moscova. In
prezent Moscova este nu numai cel
mai mare dar şi cel mai înaintat
centru de transporturi din ţară din
punct de vedere tehnic. Pe calea fe­
rată sosesc la Moscova şi se expe­
diază de aici zeci de milioane de
tone de diferite încărcături. Gările
oraşului deservesc anual peste 250
milioane de călători. Nodul de cale
ferată Moscova, unde lucrează a-
proape 100.000 de oameni, efectuează
¦IXFX^SZSP^j- ¦*••~fpr„rr~-- -*.. __
D W m i SOCIALISMULUI
DE PUTERE
Activitatea Institutului de fizică
nucleară din Uzbekistan
Recent s-a împlinit un ian de
la înfiinţarea Institutului de Fi­
zică nucleară al Academiei de
Ştiinţe a R.S.S. Uzbece.
In cele 16 laboratoare ale in­
stitutului ,oare sî-nt înzestrate ou
cele mai noi dispozitive şi apa­
rate, se studiază problemele a-
plicării izotopilor în industrie,
folosirii metodelor radioactive
în geologie, în construcţiile ci­
vile şi hidrotehnice. Un număr
de 150 de oameni de ştiinţă
de la institut fac cercetări în
de mecanizatorii din regiunile Amur şi
Cikalov.
La aratul felinei se lucrează con­
comitent cu stringerea recoltei şi dez-
miriştirea.
Creşterea producţiei de cărbune
In anul 1902 a apărut unul siia produceau 29 midioane tone
din volumele cunoscutului dic­ de cărbune. Dar în acea perioa­
ţionar enciclopedic a lui Brock- dă extracţia mondială a crescut
haus. Autorul amplului articol la 1.225 milioane tone şi în fe­
„Cărbunele de pămînt“, publicat lul acesta Rusia continua să
în acest volum, a cules un bo­ rămînă în urma ţărilor dezvol­
gat material despre industria
carboniferă a Rusiei. Din cifre­
le citate de autor reieşea că în
decurs de zece ani din 1885 şi
pînă în 1894 — extracţia cărbu­
nelui a crescut în Rusia de două
ori,'ajungînd la 528.631.927 pu­
duri (aproape 8,2 milioane tone).
„Cu toate acestea — a fost ne­
voit să constate autorul artico­
lului — Rusia ocupă al şapte­
lea loc printre celelalte ţări ale
globului pămîntesc şi nu satis­
face nici pe departe, prin mij­
loace proprii, necesarul de com­
bustibil mineral".
In acea perioadă, Rusiei îi re­
veneau mai puţin de 1,5 la sută
din extracţia mondială de căr­
bune.
In anul 1913, minele din Ru-
10 la sută din întregul tranzit de
mărfuri ai căilor ferate din ţară, 40
la sută din transporturile de călători
interurbane şi 12 ia sută din* trans­
portul de călători pe distanţe mari.
Moscova este port la cinci mări.
Folosind canalele „Moscova", „Ma­
rea Albă-Marea Baltică" şi „Volga-
Don“, din Moscova se poate naviga
spre oricare din mările părţii europe­
ne a U.R.S.S. Tranzitul de mărfuri
în cele trei porturi fluviale din Mos­
cova — Severnii, Zapodnîi şi Iujnîi
— s-a triplat în ultimii cinci ani.
Transportul orăşenesc din Mosco­
va deserveşte zilnic peste 9 milioa­
ne de călători. Moscovă are peste
150 de linii de troleibuse, autobuse
şi tramvaie. Lungimea liniilor de
metro este de peste 60 de km. In
diferite părţi ale oraşului sînt dispuse
aproape 250 staţii de taxiuri.
La Moscova sînt concentrate cele
mai mari forţe ştiinţifice din ţară.
Lucrările Academiei de Ştiinţe a
U.R.S.S., ale Academiei de medicină,
Academiei de agricultură şi ale altor
filiale ale Academiei se bucură de
renume mondial. La Moscova func­
ţionează 448 de diferite instituţii
ştiinţifice, printre care 115 institute
ale Academiei şi 160 institute de cer­
cetări ştiinţifice pe ramuri. Oamenilor
de ştiinţă li s-au creat toate condi­
ţiile pentru a desfăşura o activitate
ştiinţifică rodnică. Ei au la dispozi­
ţie laboraldare admirabil utilate şi
. V *vvv s/vv‘w isyW'v
-nrjTrx'.ţş'rrxrvţ} TQr>^lC^ r ~
domeniul fizicii teoretice şi nu­
cleare, nadiochimiei nucleare, fo­
losirii tehnice a energiei atomice
şi a biofizicii de radiaţie.
Institutul a recomandat o me­
todă de prelucrare a viermiilor
de mătase cu ajutorul razelor
gammia, a construit un aparat
automat oare ou ajutorul izoto­
pilor radioactivi indică exact
locurile de atingere a cablurilor,
precum şi un dispozitiv care re­
glează automat nivelul amonia­
cului şi al acidului în producţia
chimică.
Fizicienii din Uzbekistan pri­ seama că s-a produs o catastro­
mesc un preţios ajutor din par­ fă. Nu în zadar puterea econo­
tea oamenilor de ştiinţă de la mică a unui stat se determină
Institutul unificat pentru cerce­ înainte de toate după cantita­
tări nucleare din Dubnia.
La periferia oraşului Tiaşkent
se construieşte în prezent un o-
răşel ştiinţific al institutului.
tate din punct de vedere indus­
trial.
Au trecut 40 de ani de la in­
staurarea puterii sovietice în Ru­
sia. In această perioadă de timp
extracţia mondială de cărbune a
depăşit 2 miliarde de tone. De
data aceasta însă, partea
U.R.S.S. reprezintă aproape 20
la sută din întreaga extracţie
mondială — peste 400 milioa­
ne tone. Intrecînd cu mult în ce
priveşte extracţia cărbunelui An­
glia, Franţa, Germania occiden­
tală, Uniunea Sovietică păşeşte
lerm spre cucerirea primului loc
în' lume. • •.m-r.--
înainte de revoluţie Rusia era
considerată ca foarte săracă în
rezerve de cărbune de pămînt.
Geologii au calculat pentru pri­
ma oară rezervele mondiale de
lcărbune în ajunul celui de-al
;Xll-lea Congres al geologilor,
lear.e a avut loc în anul 1913.
iDin cele 7.397.000 milioane de
[tone de rezerve de cărbune cal­
culate, ei atribuiau S.U.A. 51,9
[la sută iar Rusiei 3,1 la sută.
Un al doilea calcul a fost e-
îfectuat în anul 1937, la cel de-al
XVII-lea Congres internaţional
M 0-1S C O V A
baze experimentale bine înzestrate.
in perioada dinaintea Revoluţiei, în
Aâoscova aproape o treime din popu­
laţie era analfabetă, in acest oraş
existau doar 25 de biblioteci folosite
de mai puţin de 2 la sută din popu­
laţie, cîteva muzee care erau de a-
semenea foarte puţin vizitate.
In întreaga Moscovă existau 10
instituţii de învăţământ superior, în
care învăţau mimai 25.000 de stu­
denţi. Asistenţa medicală acordată
populaţiei era cu totul nesatisîăcă-
toare. Numai în ultimii 30 de ani de
dinainte de revoluţie, în oraş au
bîntuit peste 30 de epidemii de va­
riolă, tifos, holeră...
in anii puterii sovietice, instituţiile
de învăţămînt din Moscova au dat
economiei naţionale a Ţării Sovietice
peste 700.000 de specialişti în toate
domeniile de cunoştinţe. In prezent,
Ia Moscova există 90 instituţii de
învăţămînt superior, care sînt absol­
vite anual de circa 40.000 specialişti.
Peste 28.000 de medici şi 46.000
de surori medicale oferă asistenţă
medicală cetăţenilor Aloscovci. La
Moscova a fost creată o largă reţea
de instituţii sanitare.
Cinematografele din AAoscova sînt
frecventate anual de peste 85 milioa­
ne de spectatori.
La Moscova funcţionează 27 de
teatre. Peste 25.000 de spectatori a-
sistă zilnic ia spectacolele de operă
şi teatru, balet şi operetă şi la nu­
meroase alte spectacole.
Comori de valoare artistică excep­
ţională se află expuse ia cele 47
muzee din Moscova, care sînt vizitate
în fiecare an de peste 7 milioane de
persoane. Sînt cunoscute în toată
lumea muzeele-: Palatul de arme din
Kremlin, Galeriile Tretiakov, Muzeul
de arte plastice „A. S. Puşkin" şi
SOVIETICA
EPOCA DE FIER66
Acum cîteva milenii „epoca
de bronz" a fost înlocuită de
„epoca de fier".
In zilele noastre aluminiul şi
cuprul, titanul şi magneziul, be­
tonul armat şi materialele plas­
tice sînt concurenţi serioşi ai
fierului. Totuşi noi continuăm
să trăim în epoca de fier.
Să ne închipuim pentru un
moment că nu mai există fie r:
ar dispărea drumurile de fier,
podurile de oţel, s-ar prăbuşi
construcţiile de beton armat,
lipsite de armătura de fier, au­
tomobilele s-ar transforma în
grămezi de deşeuri inutile, ar
înceta să funcţioneze uzinele şi
fabricile şi chiar în viaţa de
toate zilele omul, lipsit de cio­
can, cuie şi briceag, şi-ar da
tea de fontă şi oţel pe care o
produce. In acest important sec­
tor al industriei, U.R.S.S. a pri­
mit de la Rusia ţaristă o moşteni­
al geologilor. De astă dată,
din 7.916.000 milioane tone de
cărbune, U.R.S.S. i-au revenit
20,9 la sută în timp -ce partea
S.U.A. s-a micşorat la 44 la su­
tă. In cursul ultimilor 20 de
ani, geologii sovietici au des­
coperit numeroase noi zăcăminte
de cărbune.
In balanţa de combustibil a
U.R.S.S., cărbunele are un rol
conducător, cu toate că petrolul
şi gazele „subminează" poziţii­
le acestuia. Trebuie însă să se
ţină seama •că 99,7 la sută din
toate rezervele mondiale de
combustibil revin 'combustibilu­
lui solid şi că, de aceea, oricît
de mare ar fi rolul petrolului şi
gazelor, rezervele lor ar ajunge
numai pentru cîteva decenii, în
timp ce cărbunele va putea fi
folosit încă cîtevia secole.
Lenin numea cărbunele „pîi-,
nea industriei". Mendeleev sub­
linia că cărbunele va avea un
rol mai mare în economia na­
ţională decît metalul şi materia­
lele de construcţie.- De atunci,
cînd- a 'scris Mendeleev aceste
cuvinte, au trecut mai bine de
50 de ani. Dar şi în prezent, în
balanţa energetică a Ţării So­
vietice partea cărbunelui este de
65 la- sută.- Iată de ce creşterea
uriaşă a industriei cărbunelui de
pămînt în U.R.S.S. constituie
una din cele mai importante cu­
altele.
In bibliotecile din Moscova se păs­
trează aproape’ 100 milioane de cărţi,
din care numai Ia biblioteca de stat
„V. I. Lenin" — peste 19 milioane.
Mii de biblioteci au fost înfiinţate di­
rect la întreprinderi. Un număr atît
de mare de cititori care frecventează
bibliotecile din Aloscova nu există
în nici un oraş din lume.
In prezent, în Ţara Sovietică se
numără peste 100 milioane de abo­
naţi ia radio, care ascultă postul de
radio AAoscova. Postul de radio Alos-
cova emite în 80 de limbi ale po­
poarelor din U.R.S.S. şi ţărilor stră­
ine.
Copiii din Moscova, la fel ca şi în
MOSCOVA 1957 — podul Do rogomilovski aşa cum arată el astăzi.
N r 88 2
re grea. In anul 1913 Rusia pro­
ducea în total 4,2 milioane tone
de fontă şi tot atîtea de oţel
ceea ce era echivalent cu o ră-
mînere de cîteva decenii în urmă
faţă de ţările capitaliste înain­
tate.
întreaga industrie siderurgica
era concentrată în sudul părţii
europene a Rusiei şi în Ural, iar
aproximativ două treimi din tot
minereul de fier se extrăgea în
bazinul Krivoi Rog ; zăcăminte­
le din Siberia, Kazahstan, sudul
Uralului şi Orientul îndepărtat
fie că nu erau cunoscute, fie că
aproape nu se exploatau.
Au trecut 40 de ani... La în­
ceputul anului 1957 — anul ju­
Una dintre cele mai puternice hidrocentrale din R.S.S. Ucrainiană —
hidrocentrala din Voroşilovgrad — a intrat în funcţiune cu 2 săptămîni îna­
inte de termenul planificat.
IN FOTO : In sala maşinilor.
1 ransformări social-
economice la sate
Intre familiile ţărăneşti din
Rusia prerevoluţionară 65 la
sută erau ţărani săraci, 20 la
sulă — mijlocaşi şi 16 la sută
— chiaburi. -Din numărul total
al gospodăriilor ţă ră n e şti/30 k
sută. nu aveau pai, 3 4 -k sută
nu posedau inventar agricol, iar
15 lia sută,nu aveau nici semă­
nători.
In satul sovietic, a fost. instau­
rat un-regim nou, socialist oare
a. transformat în mod radical
bazele produoţiei şi vieţii a ze­
cilor de milioane-.d-e. ţărani. In
loc de 25 milioane de gospodă­
rii ţărăneşti -mici, individuale,
cu, tehnică primitivă, a luat fiin­
ţă o producţie agricolă mare, ou
un înalt nivel de mecanizare: In
prezent, în U.R.S.S. există
84.800 de colhozuri.,
întreaga Ţară Sovietică, sînt încon­
juraţi de dragoste şi atenţie. La cele
670 şcoli din Aloscova învaţă 631.000
de copii .
Aproape 30.000 de profesori şi în­
văţători calificaţi se ocupă de învă-
ţămîntul şi educaţia copiilor. Con­
strucţia de noi şcoli şi instituţii de raion se va înălţa, în mijlocul unui
copii continuă în ritm accelerat.
An de an, ta Moscova creşte vo­
lumul construcţiei de locuinţe. In ul­
timii doi ani, 400.000 de locuitori ai
Moscovei s-au mutat în locuinţe noi.
In anul 1957, la Moscova se dă în
folosinţă o suprafaţă locativă formată
din 60.000 locuinţe (1.800.000 metri
pătraţi).
In următorii ani, la Moscova vor
biliar — producţia de fontă a
crescut în U.R.S.S. pînă Ia 35,8
milioane tone, iar producţia de
oţel — la 48,6 milioane tone.
U.R.S.S. ocupă în prezent al
doilea loc în lume în ce priveşte
extracţia de metale feroase. Tot­
odată cota-parte a U.R.S.S. în
extracţia mondială a crescut de
Ia 5,3 Ia sută în anul 1913 la
17 la sută în anul 1955. In anii
cincinalelor în Uniunea Sovieti­
că au fost construite zeci de
furnale cu un volum de peste
1.300 metri cubi şi se constru­
iesc furnale-giganţi cu un volum
de 2.000 metri cubi. Siderurgia
sovietică a devenit o bază pu­
ternică a industriei socialiste.
Regimul colhoznic a avut ca
rezultat transformarea econo­
mică radicală a satelor. A fost
lichidata cea mai numeroasă
clasă exploatatoare — ohiaburi-
mea. In faţa tuturor oamenilor
muncii din satele sovietice s-au
deschis perspective-largi spre o
viaţă îmbelşugată. Uniunea So­
vietică, a devenit ţara -celei .-mai
mari agriculturi din lume. cu un
înalt nivel de mecanizare.
Agricultura Uniunii Sovietice
se dezvoltă cu ajutorul' perma­
nent al. statului. Astfel,- investi­
ţiile de stat în agricultură au
fost în anii 1946—1950 de
25.400.000.000 de ruble, în 1951-
1955 — de ,66.800.000.000 de
ruble: ia r-în 1956—1960 se
prev-ede - să - se învestească
120.000. 000.000,de ruble.
fi ridicate numeroase monumente în
memoria oamenilor de seamă. Prin
hotărîrea guvernului sovietic, în pre­
zent se desfăşoară concursul pentru
cel mai bun proiect al monumentului
lui V. I. Lenin — Casa Sovietelor,
care va fi construit în raionul Jugo-
Zapadnîi ai capitalei. Tot în acest
parc, Panteonul — monumentul glo­
riei eterne a marilor oameni ai Ţări:
Sovietice. Sînt în curs de terminare
monumentele ridicate în memoria ta­
lentatului poet sovietic V. V. Maia-
kovski, a eminentului revoluţionar
F. E. Dzerjinski, poetului şi drama­
turgului rus A. S. Griboedov şi al­
tora.
î 7'