Page 52 - 1957-10

Nr. 882
Vm
De la început — toată atenţia ty r & g .ă te ie u t i O secţie cu frumoase Sus la oii
bunei dssfăşssrflps a
Din primele zile ale lui octombrie,
mii de comunişti, precum 'şi numeroşi
oameni ai muncii fără,de partid din
minele, întreprinderile şi instituţiile
Văii Jiului, au pornit un nou an de
muncă pentru înarmarea lor cu bazele
învăţăturii marxist-leniniste — condi­
ţie esenţială pentru îndeplinirea cu suc­
ces a sarcinilor construcţiei socialiste.
Perioada de pregătire a noului an
şcolar a dovedit interesul pe care
membrii şi candidaţii de partid, mine­
rii, muncitorii şi tehnicienii fruntaşi îl
poartă ridicării nivelului lor politic şi
ideologic. Faţă de anul şcolar trecut,
a sporit considerabil atît numărul
cursanţilor cît şi acela al formelor de
învăţămînt.
Invăţăniîntul de partid
— strîns legat de viaţă
Una din principalele cerinţe ce se
pun muncii de propagandă este legă­
tura cu viaţa, cu sarcinile concrete pe
care comuniştii trebuie să le rezolve,
întreaga muncă de pregătire a nou­
lui an şcolar a fost străbătută de
grija pentru respectarea acestei cerin­
ţe. Organizaţiile de partid s-au stră­
duit să organizeze cercuri şi cursuri
de partid în care membrii şi candi­
daţii de partid şi Ceilalţi oameni ai
muncii să înveţe cum să lupte cu mai
mult succes pentru aplicarea în viaţă
a politicii şi hotărîrilor partidului. Ast­
fel, faţă de anul şcolar trecut, numă­
rul cercurilor de economie cbnoretă a
crescut de peste două ori. La minele
Aninoasa, Uricani ş. a. au fost orga­
nizate cercuri de economie concretă şi
în cadrul multor sectoare, fapt care
asigură unui mare număr de comu­
nişti muncitori şi tehnicieni cît şi unui
mare număr de nemembri de partid
posibilitatea de a studia politic'a econo­
mică a partidului în strînsă legătură
cu sarcinile ce le stau în faţă.
In Valea Jiului, sînt numeroase or­
ganizaţii de bază care au primit zeci
de candidaţi de partid. Educarea can­
didaţilor constituie o chestiune de ma­
re importanţă pentru împrospătarea
rîndurilor partidului cu elemente îna­
intate. Numeroase organizaţii de bază
au înfiinţat cercuri de studiere a Sta­
tutului P.M.R. pentru candidaţii de
partid. O largă extindere au luat-o
cercurile de studiere a Istoriei P.M.R.
ceea ce oglindeşte bine interesul faţă
de cunoaşterea luptei eroice a parti­
dului pentru libertatea şi fericirea po­
porului.
In noul an şcolar al învăţămîntului
de partid s-a acordat de asemenea
multă atenţie pregătirii politice şi i-
deologice a intelectualilor. Pentru ca­
drele didaotice cu o pregătire superioa­
ră din cadrul Institutului de mine şi
din învăţămîntul mediu au fost orga­
nizate cercuri de filozofie. La teatrul
de stat din Petroşani a fost organizat
un cerc de estetică marxistă — cerc
care va da un puternic avînt muncii
de creaţie a colectivului teatrului.
Cadrele de intelectuali din celelalte
domenii de activitate au fost încadrate
în 11 cercuri de studiere a probleme­
lor marxism-leninismului.
In acest an şcolar au fost organi­
zate pentru prima oară la minele de
cărbuni, cercuri politice pentru mineri.
La conducerea lor fiind cei mai pre­
gătiţi propagandişti, avînd un pro­
OOCXXXXXXXXSOOOOOOOOOOOOCCDOOOOOOOCXXXJOCCOOOOOOCXXXX ^ L A R E S T A U R A N T U L \
SARCINI ACTUALE
ale muncii culturale la sate
(Urmare din pag. I)
mînt şi cultură, trebuie să asigure în
oel mai scurt timp reorganizarea şl
funcţionarea colectivelor de conferen­
ţiari, despre activitatea cărora rareori este mai avantajat", includerea în pla­
se mai aude cîte ceva. Aceste colec­
tive sînt chemate să elaboreze confe­
rinţe, care, prin conţinutul lor să popu­
larizeze cele mai bune gospodării a- tîlniri între preşedinţii de G.A.C. şi
gricole colective şi întovărăşiri clin întovărăşiri, unde să se vorbească des­
raionul respectiv. Colectivele raionale pre organizarea şi rezultatele muncii
de conferenţiari, să trimită lectori bine lor.
pregătiţi la sate, pentru susţinerea
conferinţelor, pentru sprijinirea şi în­
drumarea muncii colectivelor de la
comune.
Echipele artistice şi în special co­
lectivele de teatru şi brigăzile artisti­
ce de agitaţie, pot şi trebuie să aducă
o contribuţie de seamă în problema
transformării socialiste a agriculturii.
In acest sens, echipele de teatru tre­
, Deşi majoritatea bibliotecilor săteşti au
buie să aibe în vedere Ia alegerea re totuşi antrenarea bibliotecilor cămine­
pertoriului piese ca: „Răfuiala", „Gla­
sul inimilor", „Nunta Ioanei" etc. Bri­
găzile artistice de agitaţie, prin coii'
ţinutul programelor lor, au dovedit că
pot oglindi în forme artistice o seric
de aspecte pozitive din viaţa gospo­
dăriilor agricole colective şi a întovă­
răşirilor agricole. In atenţia secţiilor
de învăţămînt şi cultură, precum şi- a politică a activiştilor culturali, secţiile ¦ — manevranţi.
casel.or raionale de cultură stă sarci­ de învăţămînt şi cultură, începînd cu ^ ¦O- De asemenea, angajează şi |
na principală de a forma cît mai multe
brigăzi şi mai ales în localităţile cu
gospodării colective şi întovărăşiri.
Programele pregătite de brigăzi tre­
buie avut în vedere ca să fie prezentate
atît în localitatea respectivă cît şi în
alte localităţi pe baza unui plan bine
stabilit.
Alte forme de activitate pe care u- tatea e s te : „Nici un cămin fără acti­ i priKciere cazarea şi masa. ¦
nităţile culturale trebuie să le srgaţjl» vitate permanentă şi multilaterajă^ , ¦ i i t < u t : 11<¦î <i •«¦¦¦¦¦«« i :*
gram strîns legat de problemele ce-i
interesează, aceste cercuri de învăţă­
mînt vor ajuta pe mineri să-şi ridice
nivelul politic şi ideologic, să mun­
cească cu mai mult succes pentru a
da patriei cărbune mai mult şi mai
ieftin.
Se poate spune cu certitudine că —
cu excepţia unor scăpări — pregătirea
noului an şcolar al învăţămîntului de
partid în Valea Jiului s-a făcut cu
mult simţ de răspundere şi în strînsă
legătură cu viaţa.
Ce a arătat desfăşurarea
primelor lecţii
In intervalul care a trecut de la 1 lor şi a citit lecţia din broşură de
octombrie, o serie de cercuri şi
cursuri au şi avut primele şedinţe de
învăţămînt. In cele mai multe cercuri
primele şedinţe s-au bucurat de o bu­
nă frecvenţă din partea cursanţilor.
Aşa spre exemplu, la cercurile de eco­
nomie concretă, Istoria P.M.R. şi la
cursul seral din cadrul atelierului de
grup al minei Petrila, au participat a-
proape toţi cursanţii.
La mina Aninoasa s-a înregistrat
de asemenea o frecvenţă bună la pri­
mele lecţii. De altfel, peste tot unde
organizaţiile de partid s-au ocupat de
mobilizarea ciursanţilor, avînd totodată
grijă ca propagandiştii să fie pregă­
tiţi, şedinţele cercurilor şi cursurilor
de învăţămînt s-au desfăşurat în con-
diţiuni bune.
De la primele şedinţe s-a văzut în­
să că acolo unde organizaţiile de
partid lasă învăţămîntul să meargă
mai departe de la sine, se ivesc de în­
dată neajunsuri care mai tîrziu cu greu
vor putea fi remediate. La mina Lonea,
de exemplu, propagandistul Nagy Şte­
fan nu s-a prezentat la prima lecţie,
ceea ce a nemulţumit pe cursanţi. La cursanţii ? Cu siguranţă că nu.
noua şedinţă convocată pentru una
din zilele următoare, cursanţii nu s-au
mai prezentat. Sînt unii membri de
partid care probabil cred că e de. a-
juns să te înscrii la învăţămînt fără
să fie nevoie să frecventezi. Ca urmare
ei au lipsit de la primele şedinţe ale
cursurilor. Aşa s-au petrecut lucrurile
ou tov. Petru Cercel, Alexandru Tyu-
kodi, Miloş Stanici şi alţii de la mina
Petrila. Aceşti membri de partid, n-au
fost traşi imediat la răspundere de
birourile organizaţiilor de bază.
Toate acestea arată că unele organi­ litică şi ideologică a comuniştilor în
zaţii de partid n-au înţeles importanţa
controlului pentru buna desfăşurare a
învăţămîntului. Trebuie să se înţeleagă
că numai printr-uri control eficace lip­
surile pot fi descoperite la timp şi
înlăturate. Tocmai de aceea, controlul
asupra desfăşurării muncii de propa­
gandă trebuie să stea în permanenţă
în atenţia organizaţiilor de partid
De munca propagandişti­
lor depinde în cea mai
mare măsură nivelul
învăţămîntului de partid
Experienţa a dovedit că de munca
propagandiştilor, de pregătirea lor po­
litică, ideologică şi de cultură gene­
rală depinde în mare măsură nivelul
învăţămîntului de partid. Acest lucru
a fost încă odată confirmat de desfă­
şurarea primelor lecţii.
zeze în sprijinul transformării socia­ pahar toată z iu a ; vin de ma­
liste a agriculturii sîn t: vizite ale ţă­
ranilor muncitori în G.A.C., şi întovă­
răşirile fruntaşe, confecţionarea de pa­
nouri comparative cu tem a: „Cine
nurile de lectură ale cercurilor de ci­
tit a lecturilor în grup din stat.utu!
model al G.A.C. şi întovărăşirilor, în-
Din preocuparea activiştilor cultu­
rali să nu lipsească informarea po­
litică a oamenilor muncii cu ajutorul
presei, radioului sau scurte conferinţe.
Cu cîtva timp în urmă a în­
ceput concursul pe ţară între biblio­
tecile săteşti, bibliotecile căminelor cul­
turale şi colţurilor roşii din G.A.C.
obţinut o serie de rezultate pozitive,
lilor culturale şi a colţurilor roşii din
G.A.C. în acest concurs, merge greoi.
Biblioteca centrală regională, şi biblio­ Ă i
tecile raionale trebuie să ia măsuri § X
pentru intensificarea muncii în cadrul
concursului.
Pentru pregătirea profesională şl i — fochişti,
luna octombrie, vor trebui să organi­
zeze seminarii raionale lunare cu di­
rectorii şi bibliotecarii de cămine pe
baza tematicii trimise de Ministerul I
învăţămîntului
şi Culturii.
Lozinca sub
care activiştii culturali
sînt chemaţi să-şi desfăşoare activi­ i Se asigură de către înire- ¦
DRUMUL SOCIALISMULUI
La unul din cercurile politice pen­
tru minerii de la exploatarea carboni­
feră Petrila, propagandistul Mircea
Adoldovan a venit bine pregătit. El a
făcut o expunere interesantă, bine
documentată despre lupta ţărilor so­
cialiste în frunte cu Uniunea Sovie­
tică pentru apărarea păcii. In cursul
expunerii, propagandistul s-a folosit
de hărţi, stîrnind un viu interes din
partea cursanţilor.
Altfel au stat lucrurile în cercul de
Istorie a P.M.R. condus de Francisc
Mistrie de la mina Lonea. Propagan­
distul s-a prezentat în faţa cursanţi­
la un cap la altul — lucru pe care-1
puteau face cursanţii şi fără ajutorul
propagandistului. Se înţelege că aici
a dominat plictiseala, monotonia, ceea
ce dăunează învăţămîntului. Propa­
gandistul, Mistrie nu şi-a putut face
datoria deoarece a lipsit de la semi-
nariile de pregătire organizate de ca­
binetul de partid.
Nu numai propagandistul Mistrie se
află în această situaţie. Abia jumătate
din numărul propagandiştilor participă
cu regularitate la seminariile de la
cabinetul de partid din Petroşani. La
unul din seminariile de la cabinet n-a
participat nici un propagandist de la
mina Lupeni. Se pune întrebarea: vor
putea aceşti propagandişti care lipsesc
de la seminariile de pregătire să a-
sigure un învăţămînt de calitate în
cercurile pe care le conduc ? Vor pu­
tea ei să se ferească de confuzii, să
lămurească întrebările pe care le ridică
Pentru ca anul şcolar al învăţămîn-
tului de partid să se desfăşoare cu
succes nu-i deajuns ca el să fie bine
pregătit. Trebuie să existe un control
permanent asupra frecvenţei la cursuri,
asupra modului în care învaţă membrii
cercurilor şi cursurilor şi mai ales
asupra pregătirii propagandiştilor. Pen­
tru că de aceste condiţii depinde buna
desfăşurare a învăţămîntului de par­
tid — mijloc principal de înarmare po­
lupta pentru înfăptuirea sarcinilor con­
strucţiei socialiste., , f.
1. BRANEA
¦ LJIuk xuc nuz4i*iUk
OBŢINEM m O lT E SPORITE O ) RECTOR
fMAşjNĂ~orseMTOT^7>foirBri
Q î e IMrtt&CLtC
CA COOPERATIVELE^
D E c o r s s u |vd
„C R IŞ U L T B ra d
se găsesc zilnic 12 sorti
mente preparate de bucătărie. I
Mâncare caldă şi bere la
să cu 8 lei kg.
In fiecare seară muzică.
Restaurantul angajează şi
serveşte la domiciliu: mese
comune, reuniuni, întruniri,
baluri şi chermeze.
( ţ Combinatul siderurgici
¦¦¦ Oh. Gheorghiu - Dej
¦¦o*¦¦¦ Hunedoara
Str. Molotov Nr. 8
Telefon 2531
¦ Uniunea Centrală a Cooperativelor
¦ de consum, pregăteşte cadre pentru
* Angajează de urgenţă mun- X
i Xcitori cu înaltă calificare în ¦
| ¦ meseriile după cum urmează: *
— electricieni,
— lăcătuşi
— frezori,
— strungari,
— zidari şi zidari
şamo
lo r i,
O¦> ¦năucitori necalificaţi, pentru i
¦¦ iiferite lucrări.
¦¦ Doritorii se vor adresa Ser­
¦¦
¦¦* viciului Cadre şi învăţămînt
| al întreprinderii.
p m r p 'a m a i4 id m
S-au terminat orele de curs. La
şcoala medie mixtă din Brad e mare
animaţie. In sala festivă se face re­
petiţie pentru programul artistic pe
care elevii îl vor da în cadrul Lunii
prieteniei romîno-sovietice. Echipa de
dansuri a claselor a VlII-a şi a X-a
pregăteşte un dans sovietic. Recitatorii
repetă. Coriştii învaţă cîntecele „Parti­ mentul acesta ? Greu de spus.
dul ne conduce", „Cînlecul prieteniei",
„Valurile Amurului" şi „Cintec de li­
bertate". Şi corul cadrelor didactice
pregăteşte un nou repertoriu de cîn-
tece în cinstea lui 7 Noiembrie care
cuprinde cîntecele „Jleneasca", „Sub
steagul lui Lenin" şi altele.
La casa de copii
din Baia de Criş
Şi la casa de copii din Baia de
Criş, raionul Brad, se fac pregătiri
intense în cinstea măreţei sărbători.
In planul de muncă al unităţii de pio­
nieri, pe.lingă sarcinile privind obţine­
rea de note bune, s-au mai trecut şi
alte lucruri care, parte din ele, au şi
fost realizate. Printre acestea sînt vi­
zionările colective şi discuţiile cu e-
levii asupra filmelor sovietice, „Şcoala
curajului“ şi „Feroviarul". S-a orga­
nizat şi o adunare interesantă cu te­
ma „Să ne cunoaştem patria".
La casa de copii, tot în cinstea lui
7 Noiembrie, se va deschide pentru e-
levi o nouă secţie pentru aplicaţii
practice, secţia de mecanică.
T o v a ră ş i
Instructori de pionieri,
Învăţători şi profesori! >
Participaţi la concursul de pro­
bleme şi jocuri distractive „Cunoş­
tinţele noastre" organizat de re­
vista „Instructorul de pionieri" pen­
tru toţi cititorii săi.
Publicarea primelor probleme ale
concursului a început în nr. 8 au­
gust — şi se va încheia în nr. 11
noiembrie a.c; al revistei.
Răspunsurile însoţite de bonul de
participare pot fi trimise lunar sau
toate odată, pe adresa redacţiei pî­
nă cel tîrziu pe data de 7 decem­
brie 1957.
I Primii trei vor cîştiga — un a-
j parat de radio, o bicicletă, un apa-
* rat de fotografiat. Pentru următo­
rii 17 clasaţi se vor acorda men­
,t ţiuni ca : echipamente sportive, sti­
louri, serviete, mingi de volei şi
fotbal, abonamente la revista „In-
ştructorul de pionieri" etc. \ nic, ducînd la un interes mult
Grăbiţi-vă ! Mai sînt doar 2 nu- ;
mere pînă la închiderea concursu- 1
lui I
$
t
<5*-
TOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOGOOOOOOOOOOOOGGGOOOOGOOOOOOGGOOOCCOOOOGOOO OO OO {
I.A.P.L. „C o rv in 44 H u n ed o ara
aduce La cunoştinţa publicului de maiştri bucătari veniţi spe­
consumator că a deschis în cial din Bucureşti şi vinuri
Oraşul Muncitoresc Hunedoa­ din cele mai renumite pod­
ra un mare Complex de ali­ gorii.
mentaţie publică:
RESTA URANT
BERĂRIE
COFETĂRIE
Se servesc cele mai alese de La orele 1.0 dimineaţa şi
mîncăruri culinare, preparate pînă la orele 2 noaptea.
ooooooo-cooooooooeoooooooooooooooooooooooooooooooooooooococoooooooooooot
Azi şi tnîine, ultimele zile în care se mai pot cumpăra bilete pentru
tragerea de vineri.
¦}• •*. .»* ¦»§¦*«f*«4
ANUNŢ
unităţile cooperaţiei de consum din
regiunea Hunedoara prin Şcoala leh-
nică de Cooperaţie din oraşul Curtea
de Argeş, str. Malinovski nr. 5.
Şcoala are o durată de şcolarizare
de 2 ani şi funcţionează cu specia­
lităţile evidenţă contabilă şi merceo-
logie.
Pentru anul şcolar 1957— 1958 se
primesc în anul I absolvenţi ai şcoli­
lor de 10 ani în vîrstă de 17—25
ani, după trecerea unui examen de
admitere în limita locurilor.
Absolvenţii şcolilor primesc diplo­
me de absolvire şl sînt încadraţi la
unităţile cooperaţiei de consum in
funcţie de rezultatele obţinute în tim­
pul şcolarizării.
Elevilor care îndeplinesc condiţiile
(egale, ii se acordă lunar burse.
Examenul de admitere va înţepe
la daia de 21 octombrie, ora 8.
Sc vor da probe la următoarele
iiii»
realizări în muncă
Şi, în ziua aceea, hala mare a
laminoarelor din Combinatul si­
derurgic Hunedoara, ne-a primit
în felul în care obişnuieşte: cu
un zgomot asurzitor, cu dogoa­
rea de căldură care se împrăş­
tie peste tot din metalul roşu.
Poţi discuta cu cineva în mo­
Fiecare este preocupat la locul
său de muncă, fiecare are de
îndeplinit o anumită sarcină.
Am recurs atunci la informa­
tori laterali şi am aflat că sec­
ţia laminoare este socotită ca
fruntaşă ;pe combinat.
Pentru a justifica această a-
firmaţie, este suficient un sin­
gur exemplu. In ziua de 1 Mai,
colectivul secţiei s-a angajat să
dea peste plan 5.100 tone lami­
nate pînă în ziua de 7 Noiem­
brie. Acest angajament a fost
realizat. Ba încă mai mult, a-
cest colectiv a dat în plus pînă
la 7 octombrie încă 1.011 tone
Laminate. Este cert că nu
mai încap nici un fel de comen­
tarii. Dar cum a reuşit acest co­
lectiv harnic să aibă asemenea
rezultate ? Iată o întrebare la
care considerăm că este necesar
să se răspundă.
Conducerea sectorului a luat
din timp unele măsuri tehnico-
organizatorice, provenite din
rîndul muncitorilor cu o înaltă
experienţă. Printre cele mai în­
semnate măsuri de acest fel, sînt
organizarea locului de muncă pe
echipe şi schimburi, schimbarea
cutiei de ghidare la rotund 90-
120, care a dus la mărirea pro­
ductivităţii muncii, schimbarea
calibrării la patrat 105, schim­
barea rolelor din cadrul cajei de
blocuri, punerea în mişcare a
ultimului transportor din faţa
cajelor finfsoare şi altele.
Toate aceste măsuri au avut
un rol pozitiv în creşterea pro­
ductivităţii muncii la secţia la­
minoare, care pînă acum a cres­
cut cu 4,3 la sută.
Un alt factor care a dus La
bunele rezultate în secţia lami­
noare este noul sistem de sala­
rizare îmbunătăţit. Se ştie că
noua formă de salarizare s-a a-
plicat în raport cu calificarea
muncitorilor, cu pregătirea lor.
Acesta :a fost un stimulent puter­
MUZICĂ ALEASA
DANS, ANTREN
Restaurantul este deschis
materii din programa cursului me-
diu:
SECŢIA EVIDENŢA CONTA- ţ ^ schimbat complet. Asistăm numai la
BILA: matematică — scris şi o ra i; t lovituri libere pe care doar imaginaţia
limba romînă — scris şi oral.
— SECŢIA MERCEOLOG1E : m a-f pe. Prima repriză se termină cu un
tematică — scris şi o ra l; chimie — < scor alb şi... un om lipsă.
scris şi oral.
Înscrierile se primesc pînă la data î echipe complet derutate datorită arbi­
de 20 octombrie la secretariatul şco- \ trajului sub orice critică, care urmă­
I rea victoria „cu orice preţ" a reşiţe-
IH- »
Actele ce urmează să fie prezen- L ^ nilor.
tale ia înscriere sînt următoaiele:
— diplomă de maturitate (în ori-1 ^ narea complet nejustificată a portaru­
ginal) :
— actul de naştere (copie legali- ^ ^ Şi, iată cum s-a petrecut lucrurile,
zată) ;
— cert..i.f.icat. d,e sa. nata.te;
— declaraţie tip de starea m-at,e- ¦i Aj rezu...l.t.a..t..,....i.n.....m...i..n..u..t..u..l.. 76, la o. .cen. tr.are
rială ;
— dovadă de situaţia militară prn- 1î ^. jucători peste care Drăghescu boxeaîă
tru .b.ă.ieţ.i.i. d,e pest,e '20 d,e ani. i 1* v; balonul. Acesta a fost motivul p1entru
,. . , ,
— cerere de înscriere (cu viza ? - 1 i
niunii raio_n_a,l.ex).
Pag. **
In auriu decor, superb,
Azi toate dealurile fierb
mai mare din partea muncitori­ Şi freamătă/ parcă sînt vii
lor. In procesul tehnologic, mun­ De lume multă ce-i prin vii.
citorii au devenit mai atenţi a-
tît la încălzirea lingourilor, cît şi Colectiviştii dat-au ghes
la introducerea materialului în­ Cu mic cu mare la cules,
tre valţuri, reducînd totodată Pe cei bătrini doar i-au lăsat
procentul de rebut. Prin aprovi­ Să fie mari şl tari în sat.
zionarea' cu lingouri calde s-au
făcut, numai în luna august, e- Pe coastele-nclinaie lin
conomii de 400.000 lei. Norma­ Coboară rîsul cristalin
rea a fost rezolvată judicios, de­ Al tineretului aprins
oarece normele, au fost fixate în La lucru, ca şi-n horă prins.
urma cronometrărilor şi a indi­
cilor realizaţi. Năframe-n soare albăstresc
Şi roşii, altele-nfloresc
De parcă-s maci, parcă-s cicori,
întrecerea socialistă, care con­ Măcar că-n zări vtslesc cocori
stituie un alt factor de bază în
îndeplinirea şi depăşirea planu­ Flăcăii veseli şi ştrengari
lui de producţie, a fost temei­ Şi hoţi vestiţi de fete mart,
nic organizată. Ea a cuprins Dau chiot lung spre depărtări
întreaga secţie şi pe fiecare Setoşi de vin şi sărutări.
muncitor în parte.. Planul de
producţie fiind defalcat pe loc La cramă de cu seară-n joc
de muncă, a stimulat muncitorii, Vor chiui şi mai cu foc
a dus la o bună desfăşurare a Căci buzele s-aprind şi ard
întrecerii socialiste. Cînd gustă tulburel de Şard.
De asemenea, metodele înain­ T. F1LIMON
tate sovietice Turtanov, Morozov
şi L.unin, sînt folosite de întreg Şi totuşi mai lipsesc
colectivul cu mult succes. unele mărfuri
întărirea disciplinei în mun­ O privire sumară în rafturile mă-:
că şi ridicarea gradului de ca­ gazinului alimentar nr. 39 din Aninoa­
lificare al muncitorilor, consti­ sa, te face să-crezi că magazinul este
bine aprovizionat. Intr-adevăr, găseşti
tuie pentru conducerea sectoru­ aici conserve de legume, abundenţă de
lui o sarcină permanentă. zaharoase,, băuturi, făină şi chiar mul­
te mezeluri. Şi totuşi, mai lipsesc une­
Aceştia ar fi numai cîţiva din le mărfuri ca de pildă, untul, afumă-
factorii care au contribuit la turile, conservele de carne, brînzetu-
însemnatele depăşiri din secţia rile şi plinea, mărfuri mult căutate de
laminoare. Pentru a se menţine mineri.
în fruntea întrecerii, conducerea Pe lîngă acestea, mai trebuie spus
că magazinul trebuia renovat încă de.
secţiei a luat măsuri ca în cin­ acum doi ani. Dar din comoditate şi
din lipsă de interes a O.C.L. Alimen­
stea zilei de 7 Noiembrie să tara din Petroşani (director I. Cos-
ma), acest lucru se tărăgănează la
obţină succese şi mai frumoa­ nesfîrşit. Aşa se explică faptul că mo­
se. Nu ne îndoim de faptul că bilierul magazinului este necorespunză­
tor, iar aspectul general al magazi­
şi în viitor, vom spune numai nului nezugrăvit de multă vreme, nu
lucruri bune despre acest har­ este prea plăcut ochiului.
nic colectiv.
Cînd va avea de gînd oare O.C.L'.
In încheierea articolului nos­ Alimentara să remedieze această situa­
tru vrem să amintim iarăşi pe ţie ? Cînd va avea de gînd I.C.R.A.
Deva să completeze mărfurile care mai
cunoscuţii şefi , de schimburi lipsesc ? Iată o întrebare pe care mi-
nerji din Aninoasa o pun cu toată
Gheofjghe Andrăşescu şi Con­ seriozitatea .
stantin Petru, care întodeauna
au avut, datorită înaltului grad
de calificare, rezultate remarca­
bile în producţie.
V. ALBU
-S P O R T
Comitetul organizatoric regional
___A. V. S. A . P. Hunedoara
?n colaborare cu redacţia ziarului
„ D r u m u l s o c 3a 1i s m u 1u i“
ORGANIZEAZĂ
î si © r a ş u t D e v a
duminică 2 0 octom brie 1 9 5 7 ,
începînd de ia orele 10,30 a. m.
un concurs moto viteză
pe circuit închis. Participă motociciişti din regiunile:
Hunedoara, Timişoara, Craiova. Cluj, Galaţi, Oradea, Baia
Mare, Bacău, Stalin, Autonomă Maghiară.
Biletele se găsesc de vînaare la întreprinderi şi instituţii, iar
în ziua concursului La casele speciale.
Un arbitru şi puţin... fotbal
REŞIŢA (de la trimisul nostru spe­ Ca mulţumire coechiperii îşi îmbră­
ţişează portarul, iar arbitrul îl elimină
cial). de pe teren din motive necunoscute, a-
cordînd totodată lovitură indirectă de
Abia a început meciul de la Reşiţa la 4 metri. In poartă intră Schlett.
şi echipa „Progresul" Brad s-a şi iz­ Jocul se completează cu încă două
lovituri de la 4 metri care însă ră-
bit, nu de echipa adversă, ci, de arbi­ mîn fără rezultat. ‘
trajul tov. Marinescu Victor din Cra­ Din . minutul 89, la o minge apro­
piată de Schlett, arbitrul scoate din
iova. „cutia cu surprize" un al doilea 11
metri, care de data aceasta este trans­
Primele minute de joc găsesc echi­ format de Heinrich: 1-0. Meciul Se
încheie cu „victoria" reşiţenilor şi cu
pa oaspe într-o superioritate tactică şi mulţumirea sufletească a arbitrului Ma­
rinescu. De remarcat, lipsa de organi­
tehnică. Astfel, în primele 20 de minu­ zare a Energiei 3 Reşiţa care „nu s-a
deranjat" să-şi marcheze terenul şi să
te, printr-o combinaţie splendidă în­ asigure asistenţa medicală, obligatorie
la un meci de campionat. Probabil ar­
tre Schlett, Bulboacă şi Manea, ultimul bitrul Marinescu vroia să împace pe
trage extrem de puternic, de puţin pe brădeni, astfel că în ultimul minut e-
lîngă poarta apărată de Heinerich (Re- limină din joc pe Balaş (Reşiţa) care
de fapt a faultat pe Stoia, căzut la
şiţa). pămînt.
Acest aspect se menţine pînă în mi­ „Progresul" Brad a corespuns ca
nutul 25, cînd jucătorul Duma pără­ joc şi ca luptă şi numai incorectitu­
dinea unui arbitru lipsit de conştiin­
seşte terenul, lovit fiind de „gheata" ciozitate profesională i-a privat de un
lui Iovan. rezultat care trebuia să fie cel puţin
nul. Jocul reşiţenilor a fost presărat
De aici înainte aspectul jocului s-a pe toată durata celor 90 de minute
cu neregularităţi care pînă la urmă au
luat forma unui joc dur.
Acest lucru s-a evidenţiat prin ră­
nirea a patru jucători de la B rad:
arbitrului craiovean le-a putut conce­ Duma, Ivan, Bairov şi Petrescu. Ar fi
de dorit ca colegiul central de arbi­
tri să nu mai încredinţeze conduce­
rea jocurilor din categoria C unor ar­
bitri de rea credinţă.
ţ A doua repriză găseşte cele două M1HAI SUSAN
Toate acestea culminează cu elimi­
l 4 lui brădean Drăghescu.
î ^ După acordarea mai multor lovituri
«? vA de l,a 16„ metr.i, rămase fără nici un
| X a lui Mreja, intervine un buchet de
* i care s-a acordat lovitura de 11 metri
*I V_ ?şi p1e care portarul brădean o reţine