Page 53 - 1957-10

L Pag- 4
Vizita mareşalului
Jukov în Iugoslavia
LIUBLIANA 15' (Agerpres).
TASS anunţă: După o vizită
prin Slovenia, mareşalul G. K.
Jukov, ministrul Apărării al
U.R.S.S. şi ofiţerii superiori
din armata sovietică care îl în­
soţesc s-au reîntors la Liubliana.
La Liubliana mareşalul G.K.
Jukov a vizitat uzina metalur­
gică „Litostroi", unde s-a inte­
resat de procesul de producţie
al turbinelor produse de această
mare întreprindere din Iugo­
slavia, de problemele producti­
vităţii muncii, rolul organiza­
ţiilor obşteşti etc.
In toate secţiile uzinei, mun­
citorii au salutat cu căldură pe
oaspeţi. In convorbirea cu mun­
citorii de la secţia de turnătorie
mareşalul G. K. Jukov a spus :
„Trebuie să căutăm să obţinem
cu orice preţ instaurarea unei
păci trainice, ca în aceste cup­
toare să poată fi retopite toate
mitralierele şi tunurile deoarece
ele sînt făcute din oţel bun".
Muncitorii au întîmpinat cuvin­
tele ministrului Apărării al
U.R.S.S. cu aclamaţii de apro­
bare.
Muncitorii uzinei au comuni­
cat oaspeţilor sovietici că la uzi­
na „Litostroi" se pregăteşte o
reuniune festivă urmată de un
program artistic, consacrată ce­
lei de-a 40-a aniversări a Marii
Revoluţii din Octombrie. După
vizitarea Combinatului, mareşa­
lul G. K. Jukov a scris urmă-
Ultimul agregat
al hidrocentralei de la
Kuibîşev a început
să furnizeze curent pentru
industrie
¦ JIGULEVSK (regiunea Kui­
bîşev) 15 (Agerpres) TASS a-
n u n ţă : La 14 octombrie ora
20;40 minute, cel de al 20-lea,
ultimul hidroagregat. al hidro­
centralei de la Kuibîşev, a înce­
put să furnizeze curent p e n tru
industrie.
De la intrarea în funcţiune a
primului hidroagregat, hidro­
centrala a furnizat aproximativ
8 miliarde Kw ore de energie e- tenţa energică din partea ţărilor Bagdad. In cursul acestor şe­ latărilor presei, în timpul lupte­
lectrică.
Pentru încetarea
experienţelor cu arma
nucleară
GENEVA 15 (Agerpres). —
TASS a n u n ţă : Congresul a-
nua-1 al partidului socialist din
Elveţia a adoptat o rezoluţie ca­
re cheamă marile puteri „să în­
ceteze orice experienţă cu arma
nucleară".
In rezoluţie se mai arată că
„Consiliul federal al Elveţiei, ca
guvern al unui stat neutru tre­
buie să-şi ridice în numele prin­
cipiilor umanitare, glasul său
pentru interzicerea experienţelor
cu arma nucleară.
* 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 * 4 4 * * * * * 4 4 4 4 4 4 * 4 4 4 4 4 4 4 4 4 14 4 4 4 4 4 * 4 4 4 4 4 4 * 4 4 * 4 4 * * * * * * 4 * * * 4 * 4 4 4
¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦«•A N o t i comentarii
Legalitate portugheză
Recent Curtea Internaţiona­
lă de Justiţie de la Haga a
fost sezisată de guvernul Por­
tugaliei în legătură cu cere­
rea pe care a adresat-o Indiei
de a-i permite să treacă tru­
4444 pe şi echipament militar pe
teritoriul ei pînă la Dadra şi
Nagar-Aveli (două foste po­
44 sesiuni portugheze pe terito­
44 riul indian). Scopul: reaca-
4 Dar ideile, domnilor colonia­
pararea acestor teritorii elibe­ lişti, unde le întemniţaţi ?
4444444 rate.
Guvernul indian a refuzat,
pe bună dreptate, cererea
4 Delegaţia Frontului Naţio­
4 Portugaliei, arătînd că o ţară
suverană nu poate permite u-
44 nor trupe străine să treacă
4444
44 pe teritoriul ei, mai ales cînd
444 obiectivul atacului sînt două
4 regiuni care aparţin Indiei.
Cum s-ar spune, Portuga­
444444 lia cere nici mai mult nici
4 mai puţin ca mama (India)
să permită intrusului (Portu­
444 galia) să-i omoare fiii (Da­
44444 dra şi Nagar-Aveli). Şi în ul­
timă instanţă mai are şi cu­
¦ ¦44 4444444444444 4 444 4? ¦4 4 î
Redacţia şi administraţia ziarului sir. 6 Martie nr. 9, le je jo n : 188—189, Taxa. glăUiă in numerar conjorţn aprobării Direcţiunii Oeneraţe, P.T.’l.R , nr.236.320 din 6 noiembrie 1919. - lipan ii Inircprinderea Poligrafică „l Mai
toarele în cartea oaspeţilor de
onoare: „Urăm din tot sufletul
poporului frate iugoslav uriaşe
succese în opera de construire a
socialismului.
Muncitorilor, inginerilor şi
personalului tehnic al uzinei
„Litostroi", le urăm succese în
îndeplinirea sarcinilor trasate
de guvern. Transmitem tuturor
muncitorilor din Iugoslavia sa­
lutul clasei muncitoare din U-
niunea Sovietică".
Mareşalul G. K. Jukov şi
persoanele care-1 însoţesc au vi­
zitat de asemenea centrul de în-
văţămînt pentru transmisiuni al
armatei populare iugoslave de
lîngă Liubliana. Mareşalul G.K.
Jukov a fost însoţit de genera­
lul de armată I. Goşniak, se­
cretarul de stat pentru probleme­
le Apărării Naţionale, generalul
colonel A. Vucikovici, şeful sta­
tului major general al armatei
populare iugoslave, precum şi de
alţi generali şi ofiţeri ai arma­
tei iugoslave.
B. Krajgar, preşedintele Ve-
cei Executive a Republicii Popu­
lare Slovenia a oferit un prinz
în cinstea mareşalului G. K. Ju­
kov.
Din partea iugoslavă la prînz
au luat parte M. Marinko, pre­
şedintele Scupşcinei populare a
Sloveniei, generalul de armată
I. Goşniak, secretar de stat pen­
tru problemele Apărării Naţio­
nale a R.P.F. Iugoslavia şi alte
personalităţi.
B. Krajgar şi mareşalul G. K.
Jukov au rostit cuvîntări.
Popoarele arabe se bucură
de simpatiile şi sprijinul tuturor
popoarelor iubitoare de pace
— un articol al ziarului „Pravda" —
MOSCOVA 15 (Agerpres).
In ultimul timp, scrie ziarul
„Pravda“, presa burgheză ame­
ricană a început să creeze im­
presia că situaţia încordată din
Orientul mijlociu şi apropiat s-ar elaborate la Londra, la şedinţe­
fi destins. Lovindu-se de rezis­ le membrilor paotuiui de la
arabe şi altor ţări, oare şi-au ri­ dinţe, după cum remarcă pre­ lor care au avut loc în departa­
dicat glasul în apărarea inde­ sa, reprezentanţi ai S.U.A. au mentele Oran şi Constantine, au
pendenţei Siriei, cercurile con­
ducătoare din S.U.A. au atenuat
zarva ridicată în jurul aplicării
„doctrinei Eisenhower" în a-
oeastă regiune. Aceasta a fost o nou să intimideze popoarele din trupelor sale.
manevră • prin care se urmărea ţările arabe. Dar acestea sînt
abaterea atenţiei opiniei publi­
ce de la activitatea subversivă
a S.U.A. şi a „aliaţilor" lor Îm­
potriva Republicii Siria. In ace­
laşi timp, în culise se făceau
pregătiri intense în vederea a-
mestecului în treburile interne
ale Siriei. După cum rezultă din
ştirile presei, în Siria a fost tri­ securitate în Orientul apropiat
mis un grup de complotişti,
strîns legaţi cu agentura ameri­
cană din Orientul apropiat. A-
cest grup a avut misiunea de
a organiza o lovitură de stat
în Siria. Complotiştii au fost în­
rajul să ceară legalizarea cri­
mei !
Respect colonialist
După cum anunţă agenţia
ANTARA, autorităţile olande­
ze din partea ocupată a Iria-
nului de Vest (Indonezia) au
arestat recent cîteva sute de
tineri care au purtat drapelul
indonezian la 17 august —
ultima zi a sărbătorii naţio­
nale — maltratîndu-i şi a-
runeîndu-i în închisoare. Du­
pă cum s-a aflat, în această
parte a Irianului de Vest,
Ziua naţională a fost sărbăto­
rită în secret.
Ce teamă pe autorităţile o-
Iandeze ! Cîteva steaguri i-au
speriat aşa de tare pe colo­
nialişti incit purtătorii lor au
fost aruncaţi în închisori.
Paradisul occidental
şi refugiaţii unguri
nal de eliberare a Algeriei a
dat publicităţii o ştire în care
'^4*4444444444444444 4 t
Poporul indici nu va permite
aducerea In Kaşmlr
a onor trupe slrâine
— Mitingul de protest de la Delhi —
DELHI 15 (Agenpres) TASS
anunţă : La 13 octombrie a iavut
loc k Delhi im miting de pro­
test împotriva propunerilor pu­
terilor occidentale prezentate în
Consiliul de Securitate de a se
trimite în Kaşmlr forţe armate
extraordinare ale O.N.U.
In rezoluţia adoptată la mi­
ting se spune printre a lte le :
Locuitorii din Delhi partici­
panţi la miting, declară din
nou : Kaşmiirul constituie o par­
te integrantă a Republicii In­
dia ; Kaşmirul a fost unit cu
India pe cale constituţională şi
în mod definitiv în 1947 şi ni­
meni nu are dreptul să pună la
îndoială această unire.
Participanţii la miting con­
damnă poziţia adoptată de une­
le puteri care poartă răspunde­
rea pentru continuarea diferen­
dului în problema Kaşmirul ui
în scopul sprijinirii intereselor
lor imperialiste în Asia.
Poporul- Indiei, se arată mai
departe în rezoluţie, care în de­
curs de aproape 150 de ani a
suportat armata de ocupaţie a
unei puteri străine nu va admi­
te aducerea în Kaşmlr a unor
trupe străine şi se va împotrivi
acestui lucru cu toate forţele de
care dispune.
Participanţii la miting chea­
mă pe toţi cetăţenii Indiei, in­
diferent de apartenenţa lor de
partid, să fie vigilenţi şi să-şi
ridice glasul puternic de protest relor Egiptului şi Siriei în lupta cordul defensiv existent între
împotriva acestor măsuri sam a­
volnice ale puterilor imperiali®-
să demascaţi. Judecind după
toate acestea, continuă' „Prav-
da‘‘, adSst’ complot 'a fost 'doar
o parte a vastei activităţi sub­
versive a cărei planuri iau fost
desfăşurat o deosebit de inten­
să activitate. Cercurile conducă­
toare din S.U.A., scrie în înche­
iere „Pravda", încearcă din
încercări zadarnice. Devenite in­
dependente, popoarele Egiptu­
lui, Siriei şi altor ţări resping
cu hotărîre acţiunile provocatoa­
re ale colonialiştilor, care nu
vor să ţină seama de învăţămin­
tele istoriei. In lupta lor împo­
triva agresiuni», pentru pace şi
şi mijlociu, popoarele din ţările
arabe nu sînt singur'e. Ele se
buoură de simpatiile şi sprijinul
tuturor popoarelor iubitoare de
pace.
se arată că Franţa, profitînd
de situaţia nenorocită a refu­
giaţilor unguri, îi recrutează
în legiunea străină franceză
pentru a lua parte la războiul
din Algeria. In ştire se arată
că 160 de refugiaţi au fost tri­
mişi din lagăre în diferite re­
giuni carbonifere unde au fost
repartizaţi în cele mai gre­
le munci. Folosindu-se de pa­
nica generală, după primele
accidente, agenţii francezi au
recrutat refugiaţi pentru
„servicii" în teritoriile de pes­ 4
te mări. Înşelaţi, o parte din
refugiaţi au acceptat. Dar
cînd au văzut că serviciile de
peste mări sînt una şi ace­
eaşi cu legiunea străină, au
refuzat. A intervenit poliţia.
Parte din refugiaţi au fost a-
runcaţi în închisori drept „co­
munişti". Unul dintre ei San-
dor Zsofinec a trecut de par­
tea armatei naţionale de eli­
berare a Algeriei.
Evident, paradisul cîntat
de „vocile" occidentale are
graţii la ferestre.
DRUMUL SOCTAl'JSMULUl
te. Forţele iubitoare de pace şi
progresiste din întreaga lume
sînt alături de noi.
Mari inundaţii
în Spania
MADRID 15 (AgenpTes). —
După cum anunţă agenţiile de
presă occidentale lia Valeneia au
loc mari inundaţii. Inundaţii atît
de puternice n-iau mai fost cu­
noscute în aoest oraş din anul
1897.
In urma ploilor torenţiale flu­
viul Turla a ieşit din albie şi
s-ia rev ărsat; în unele cartiere
apa a atins o înălţime de 2 me­
tri. Catastrofa a provocat moar­
tea a sute de oameni. S-au pu­
iuţ vedea plutind pe apă cada­
vrele unor oameni oare au fost
luate de puhoaie.
Ziarele din Cairo salută trimiterea
de trupe egiptene în Siria
CAIRO 15 (Agerpres) TASS
a n u n ţă: In articolele lor de
fond, ziarele salută trimiterea
de trupe egiptene în Siria îm­
potriva căreia imperialiştii con­
tinuă să urzească comploturi.
Presa subliniază că aceasta con­
stituie o dovadă concretă a co­
laborării şi solidarităţii popoa­
pentru independenţă.
Intr-un articol de fond zia­
rul „Aş Saab" serie : „Imperia­
lismul ameninţă Siria cu agre­
siunea, ceea oe reprezintă o pri­
mejdie directă şi .pentru Egipt.
Tocmai de aceea Egiptul îşi tri­
mite forţe armate în Siria. Tru­
Noi lupte între trupele franoeze şi unităţile
armatei algeriene de eliberare naţională
. rtf tt* Vtm *!*
PARIS 15 (Agerpres). In ul­ tr-o ambuscadă în regiunea Del-
timele două zile au-avut loc no» lys 12 persoane au fost rănite.
lupte între trupele franceze şi
unităţile armatei algeriene de
eliberare naţională. Potrivit re­
fost ucişi şi răniţi paste 200 de
algerieni. Comandamentul fran­
cez trece sub tăcere pierderile
La 12 octombrie, dintr-un
convoi militar francez căzut în-
—o * o —
„Revendicările" foştilor
combatanţi hitlerişti
GOETTINGEN 15 (Agerpres)
La Goettingen a avut loc re­
cent un congres al foştilor com­
batanţi hitlerişti grupaţi în or­
ganizaţia fascistă „Stahlhelm".
Congresul s-a desfăşurat sub
preşedinţia mareşalului nazist
Kesselring. Printre alte „reven­
dicări" ale congreşi şti lor hitle­
rişti pot fl c itate: eliberarea
¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦? imediată a tuturor orimimalilor
44¦¦¦o de război oare mai ispăşesc pe­
¦4¦¦¦¦4 depse pentru crimele lor, pre-
oum şi crearea unor puternice
4 armate „ţinîndu-se seama de
4 binecunoscutele tradiţii militare
4 germane".- i
4
4
4
4
4
4 PE SCURT
4
4
4
4
4 PEKIN. Mao Tze-duti, preşe­
4 ostaşilor sovietici căzuţi în lup­
4 dintele Republicii Populare Chi­
4 neze, a convocat o şedinţă a
4 Conferinţei supreme de stat.
4 Conferinţa a discutat mişcarea
4 pentru reglementarea stilului în
4 muncă şi proiectul programului
4 de dezvoltare a agriculturii
4 Chinei, pe anii 1956— 1967.
DUBNA. Un grup de oameni
de stat ai S.U.A., membri, ai
comisiei pentru energia atomi­
că, au vizitat centrul interna­
ţional de cercetări nucleare din
oraşul Dubna.
NEW YORK. Ea New York
a sosit o delegaţie de femei so­
vietice, specialiste în domeniul
medicinei, condusă de E. A. Va-
siliunova, profesor Ia Instituiul
de endocrinologie.
ULAN BAT OR. La 13 octom­
brie delegaţia guvernamentală
bulgară, condusă de A. lugov.
preşedintele Consiliului de Mi­
niştri al Bulgariei, care se a-
flă la Ulan Batpr a ¦depus co­
ggzasOTWSrj.VA-BBBBB
„Trebuie să fim de acord cu propunerea „Chemările de pace
lui Hruşciov privind întrecerea paşnică sînt confirmate de toate
— un articol al lui J. Reston —
NEW YORK 15 (Agerpres). de stat Ia religie şi la princi­
Ziarul „New York Times" a pu­
blicat o corespondenţă din Ber­
lin de J. Reston, care se opune
„actualei baze" a tratativelor cu
Uniunea Sovietică.
„Hruşciov, scrie Reston, a a-
rătat absolut limpede că nu va
duce niciodată tratative cu SUA
în privinţa unei reglementări
generale atît timp cît Washing­
tonul şi în special Dulles pun
Ia baza politicii S.U.A. în­
cercările de a elibera ţările Eu­
ropei răsăritene" (după cum se
ştie, termenul american de „eli­
berare" a ţărilor socialismului
înseamnă restaurarea cu forţa a
capitalismului şi reinstaurarea
celor mai reacţionare regimuri
în aceste ţări N. R.).
„Unul din cele mai intere­
sante aspecte ale declaraţiilor
făcute de Hruşciov Ia Moscova
pentru ziarul „New York Ti­
mes", continuă Reston, este fap­
tul că el a accentuat asupra e-
lementelor pe care le consideră
ca făţarnice şi ipocrite în decla­
raţiile lui Dulles. El a vorbit de
asemenea cu dispreţ despre re­
petatele referiri ale secretarului
0*^1
pele egiptene sînt trimise în Si­
ria pentru a zădărnici planurile
imperialiste şi a sprijini drep­
tul popoarelor la o politică de
neutralitate pozitivă".
Ziarul „Al Gumhuria" subli­
niază că forţele armate au so­
sit în Siria pentru „ia ajuta o
ţară soră în conformitate ou a-
cele două ţări".
Ziarul „Al Alinam" arată că
trimiterea de trupe egiptene în
Siria a fost impusă de consi­
derente de apărare, dată fiind
existenţa unei primejdii imperia­
liste.
fw a * o«r* ţfV tir****
ooooooo(xxxxxxxxxxxxxxxîoocoooocooocxxxxxxxxxxx>,oocxxxxxx>ocoo«xxxîci<K3obooboococi
In cursul anului 1958 va intra în funcţiune linia ferată Lanchow-Paotow în lungime de 1100 km, care
străbate pustiul Tangri şi va lega Re giunea Autonomă Mongolă de linia ferată din nord-veslul R. P. Chineze.
In momentul de faţă trenurile au început să circule pe o porţiune de 82 km din secţiunea de 473 km a
liniei Paotow—Lanchow. In foto: Transportarea materialelor de construcţii prin pustiu cu ajutorul cămilelor.
roane de flori ta monumentul
tele pentru independenţa Mon­
goliei. Tot în ziua de 13 octom­
brie au început tratativele între
delegaţiile guvernamentale ale
Republicii Populare Mongole şi
Republicii Populare Bulgaria.
TOKIO. Primul ministru al
Indiei, Jawahartal Nehru a pă­
răsit Japonia după o vizită ofi­
cială de 10 zile. In această pe­
rioadă el a avut convorbiri cu
primul ministru al Japoniei,
Kişi şi alţi membri ai guvernu-
tui japonez. In urma acestor
convorbiri a fost dat publicită­
ţii un comunicat comun semnat
de primul ministru Nehru şi
primul ministru Kişi.
LONDRA. In Anglia se des­
făşoară în prezent o largă miş­
care revendicativă. Potrivit da­
telor Ministerului Muncii, în pri­
mele opt luni ale anului curent
au fost pierdute în urma greve­
lor 8.030.000 zile.de. lucru.
Nr 882
ale Uniunii Sovietice
piile de morală în timp ce, du­
pă părerea lui Hruşciov, Dulles
intenţionează în mod clar să
obţină răsturnarea sistemului
sovietic".
„După ce ai ascultat raţiona­
mentele lui Hruşciov şi te-ai
gîndit la ele, ai impresia... că
a sosit timpul fie să se vorbeas­
că serios pe bază de fapte isto­
rice fie să se renunţe la acea­
sta”... Toţi reprezentaţii o-
ficiali ai aliaţilor cu care am
stat de vorbă în ultimele luni
au fost de acord că nesfîrşitul
război propagandistic este lip­
sit de perspective, că popoarele
tuturor ţărilor s-au plictisit de
el şi că a sosit timpul să se
ducă tratative pe o altă bază,
fie să se concentreze atenţia a-
supra problemelor Occidentu­
lui...
Ei nu spun că trebuie să re­
nunţăm la orice fel de tratative
cu ruşii. Ambasadorii americani
din ţările europene caută cu to­
ţii să stabilească contacte mai
largi între popoarele SUA şi U-
niunii Sovietice. Ei spun că tre­
buie să fim de acord cu propu­
nerea lui Hruşciov privind în­
trecerea paşnică... In încheiere,
Reston se pronunţă în favoarea
„unei diplomaţii ferme şi
perspicace".
Creşterea producţiei
DELHI 15 (Agerpres). Pre­
sa indiană a - publicat date cu
privire la producţia industrială
a Indiei, în prima jumătate a
•anului 1957.
Producţia de ciment- a cres­
cut cu 222.000 tone, extracţia de
cărbune a sporit cu 2 milioane
tone şi s-:a cifrat la 21.600.000
revistă furcă critică politica americană
de ameninţări la adresa Siriei
ANKARA 15 (Agerpres). In­
tr-un articol intitulat „O doctri­
nă oare a eşuat" revista turcă
„Akis“ critică politica america­
nă de ameninţări la adresa Si­ resc ajutorul acordat de Rusia
riei, la care a recurs Dulles, Sirie' deoarece, după părerea
pentru a intimida această ţiară
mică. „Aceste amenmţări însă,
sorie revista, au unit în jurul
Siriei toate ţările arabe. Irakul,
o
M A G A ZIN
JOI 17 OCTOMBRIE 1957
SPECTACOLE
CINEMATOGRAFICE
DEVA: Primăvara pe strada Zare-
cinaia ; ALBA IULIA : Camelia ; BA-
RU MARE: Don Juan; HAŢEG: Ca­
zul pilotului M aresz; APOLDU DE
S U S : Stan şi Bran studenţi la Ox­
ford; SIMERIA : Fedra ; ILIA : Don
Juan; ORAŞTIE : Dansez cu tin e ;
SEBEŞ: Cio C io-san; T E IU Ş: Ţar
şi dulgher; PETROŞANI: Richard al
III-lea; LONEA : Cinema de altă da­
tă ; ZLATNA: Odată în viaţă.
SELECŢIUNI DIN
PROGRAMUL DE RADIO
Programul 1 : 6,25 G întece; 6,45
Album şcolar; 8,00 Materiale din pre­
să ; 8,30 Muzică; 10,40 Muzică co­
rală romînească; 12,30 Muzică
de estradă î 14,00 Muzică uşoa­
ră de Hrenicov şi Mokrousov;
14,45 Cu cînlecul . pe ogoa­
rele patriei; 15,05 Program de cîntece (programul I) : 14,00: 16,00 : .'3,00 1
şi jocuri populare; 16,25 Vorbeşte
Moscova; 17,25 Vreau să ştiu; 18,30
!
acţiunile guvernului
sovietic"
CAIRO 15 (Agerpres)’ TASS
a n u n ţă : Ahmed Kaşem Guda,
redactor şef al ziarului „Al Gum-
hurîa", conducătorul delegaţiei
de ziarişti egipteni oare a vizi­
tat recent Uniunea Sovietică, a
publicat în aoest ziar un articol
despre impresiile culese în tim­
pul vizitei sale în Uniunea So­
vietică.
Kaşem Guda arată că cu pri­
lejul întâlnirilor şi convorbirilor
pe oare le-a avut ou oamenii so­
vietici el şi-a format convinge­
rea fermă că Uniunea Sovietică
năzuieşte sincer spre pace.
„Chemările de pace ale Uniunii
Sovietice, scrie el, sînt confir­
mate de toate acţiunile guver­
nului sovietic".
Autorul scrie că o profundă
impresie i-a produs amploarea
lucrărilor de cercetări ştiinţifice
oare se desfăşoară în , Uniunea
Sovietică. Guvernul soVÎetic, a-
rată Kaşem Guda, acordă o
mare atenţie dezvoltării ştiinţei
şi alocă mari sume de bani pen­
tru lucrările ştiinţifice şi pen­
tru descoperiri. Grija statului
sovietic faţă de ştiinţă, subli­
niază Kaşem Guda, dă rezultate
strălucite.
industriale a Indiei
tone. Producţia ţesăturilor de
bumbac a însumat 2700 de mi­
lioane yactzi, în comparaţie eu
2583 milioane yarizi în perioa­
da corespunzătoare a anului tre­
cut. A crescut de asemenea pro­
ducţia de automobile, motoare
Diesel, aparate de radio, hîrtie,
zahăr şi alte mărfuri.
Libanul şi A-rabîa Saudită nu
ascund faptul că S.U.A. au dat
dovadă de lipsă de tact 'aţă de
Siria. Ţările arabe consideră fi­
lor, Ţările 'Orientului mijlociu
pot primi ajutor atît din partea
Americii, cît şi din partea Ru­
siei".
ig jp
Muzică uşoară de Florentin Delmar
şi Saşa C osm a; 19,30 Doină, doină
cîntec dulce: 19,45 Transimisiune din
sala Ateneului a concertului orchestrei
simfonice rad io; 22,30 Concert de
noapte- 23,15 Melodii populare ro-
mîneşti. Programul II : 14,03 Muzică
populară rom înească; 15,00 Muzică
din opere; 16,20 Preocupări gospodă­
reşti ; 17,00 Muzică populară romî-
ncască; 17,15 Să învăţăm limba rusa
"cîntînd; 18,05 Program interpretat de,
tineri solişti de muzică populară ro­
mînească ; 18,55 Sfatul m edicului:
„Difteria"; 19,15 Muzică de estradă:
19,45 De la corespondenţii noştri vo­
luntari ; 19,55 Noapte bună, co p ii;
20.00 Tribuna Radio; 21,15 Muzică de
estradă; 22,10 Muzică corală de N i-,
colae U rsu ; 22,45 Cîntă la nai Da-
mian Luca.
BULETINE DE ŞTIRI:
5,00; 6.00! 7,00: 11.00; 13,001
15,00: 17,00: 19,00; 22,0 0 : 23.52
20.00 : 21.00 : 23,00 (programul II).
DEVA.