Page 54 - 1957-10

oooooooooooooooeeoooeooooooooot.
--C---I--T--I--Ţ--I----I-N-----P--A--G---.---4----a--- o|
a Ecoul internaţional al seri- ^
sorilor C.C. al P.C.U.S. adresate g
partidelor socialiste şi muncito- g
reşti din Europa. 8 Hunedoara a cunoscut din
o Presa din Egipt, Siria şi Li- 8
ban salută conţinutul scrisorilor §
C.C. al P.C.U.S. g în mijlocul lor o parte din
• Lucrurile Consiliului guverna- 8
torilor Agenţiei internaţionale pen- 8
tru energia atomică. 8 Ieri, grupul de oaspeţi sovie­
o Conferinţa de presă de la De- g
partamentul de Stat al S.U.A. g
¦>000-00 oo oo oo oo oo cp oooooooooooo
Vă facem cunoştinţă.
cu muncitori destoinici
de la U.R.UM, Petroşani
SUDORII
Emil Kelemen a
învăţat meseria de
sudor din anul
| 1949, chiar în ca­
drul secţiei. Este
cunoscut ca unul
dintre cei mai buni
lucrători. La depă­
şirile de norme ob­
ţinute in ţiecare tuna
intre 25—30 la sută, contribuie şi
perfecta curăţenie întreţinută la lo­ organizaţie, unde
cul de muncă. Drept răsplată a pri­
mit drapelul pe uzină pentru cel mai
curat loc de muncă.
Constantin Nici
este cunoscut dr
majoritatea munci­
torilor din cadrul
uzinei. Lucrind în
acelaşi loc de mun­
că din anul 1942.
este considerat pr
drept cuvint ca
„veteranul“ uzinei.
Dă lucrări de cea mai bună calitate,
depăşind norma lunară cu 30—35 la
sulă. Ca secretar al organizaţiei de
nnriid pe secţie, duce o muncă perma­
nentă de educare şi calificare a ti­
nerilor.
STRUNGÂRIŢA
Iuliana L a szlo sa
străduit mult pină
să capete o înaltă
calificare in mese­
ria de strungar. A-
cum se numără
printre cei mai
buni strungari a-
flaţi in uzină. De
citeva luni lucrea­
»OOfXXJCOOOOOOOWSC)OOOOCOCXXX»OOOOOOCCX?C10DCÎîe<20i !OOGCOCCQOOOCX>DOOaOCXXJCKXXXXXXX;-:
Spărgătoarea de piatră
După oe privi bulgării mari
de calcar, îşi frecă un pic mîi-
nile, apoi se îndreptă spre locul
unde se laflia ciocanul. II apu­
că cu amîndouă mîimile şi în­
cepu să loveaiscă în bulgării
mari ce se aflau la poalele dea­
lului. Unii se spărgeau la pri­
ma lovitură, alţii rezistau mai
mult. Oricum Anei îi plăcea. In
acel moment de muncă încor­
dată, Ana Hoţea fu întreruptă
die un vizitator, curios s-o cu­
noască. Fără a sta mult pe gân­
duri, începu să-şi depene firul
vieţii sale.
— Lucrez ca spărgătoare de
piatră La întreprinderea minie­
ră Baniţa de un an şi jumă­
tate. Am plecat de mică de a-
casă. Sînt de prin părţile Ma­
ramureşului, din Viseul de Sus.
înainte de a veni aici, am lu­
crat ca ajutoare de bucătăreasă
lam ina Lonea, dar tot eu mi-iam
Din fondul întreprinderii
La Trustul regional de construcţii
locale s-a construit şi dat în folosinţă
cu bani. din fondul întreprinderii, un
bloc cu două apartamente. Construcţia
acestui bloc a costat 103.383,60 lei.
Pentru colţul roşu şi bibliotecă s-au
cumpărat 5 covoare, 80 de scaune, un
aparat de radio, picup, plăci şi alte
lucruri în valoare de peste 15.300 lei.
De asemenea pentru cantină s-a cum­
părat veselă nouă, un răeitor, un du­
lap, două maşini de curăţat cartofi,
etc.
Valoarea premiilor în bani şi o-
biee.te acordate muncitorilor, ingine­
rilor, tehnicienilor şi funcţionalilor,
din fondul întreprinderii, se ridică ia
peste 24.600 lei.
V©r creşte salariile
SEBEŞ (de la subredacţia noastră
voluntară).
Zilele trecute, într-un cadru festiv,
la fabrica „Simion Bărnuţiu" din
Sebeş a avut loc o consfătuire în care
s-au expus principiile sistemului îmbu­
nătăţit de salarizare şi normare a
muncii. Conform salarizării îmbunătă­
ţite, muncitorii vor realiza un cîştig
sporit. Aşa spre exemplu, muncitorul
Ilie Moldovan, de la secţia tăbăcărie,
care în trecut avea un salariu de 750
lei, va primi în jurul a 900 lei.
In consfătuire au luat cuvîntul mai
mulţi muncitori, cxprimîndu-şi notărî-
rea de a munci mai bine în scopul
măririi producţiei, a productivităţii
muncii şi pentru reducerea preţului de
cost.
, .- v•
(L1E POPA
Hunea.>arz>. ; ava '
Anul IX. Nr. 884
ză la maşina de frezat. îngrijind cu
multă atenţie maşina, lucrind cu aten­
ţie, depăşeşte norma în fiecare lună
cu 5—6 la sută, dind produse de bună
calitate. Drept răsplată a muncii neo­
bosite, ea a fost primită de curînd
in rindul membrilor de partid.
LĂCĂ T UŞUL
Vasile Ştefan,
duce o dublă acli- fiepvi’
v ita le : pe linie de |îL
este secretar al or­
ganizaţiei IJ.T.M.
pe secţie şi pe li­
nie de producţie,
unde deţine rezulta­
te din cele mai
bune. Avînd o înaltă calificare, reu­
şeşte să întreacă pe mulţi veterani ai
secţiei. Lunar obţine depăşiri de nor­
mă între ,.45—50 la sută. Esle un tî-
năr disciplinai şi respectuos, fapt pen- dru Uţiu este fruntaşă, avînd un plus
. tru care este iubii de cei cu care lu­
crează
FORJORUL
Dumitru Nicolae §
lucrează in uzină, t§
ca forjor, numai de jg
cinci luni. Datorită jg
ambiţiei de a da ,
numai lucrări de
calitate a reuşit să
devină un bun lu­
crător calificat. Ast­
fel depăşeşte norma
in fiecare lună cu 50—60 la sută. Un
ajuior serios a primit şi primeşte din
partea maiştrilor pe care îi ascultă şi
ii respectă. Iţi dorim mult succes şi
de aici înainte tovarăşe Dumitru Ni­
colae t \ muzică romînească şi sovietică.
z-is : „Da ce eu n-iaş putea lu­
cra în mină ?“. Aşia am ajuns
vagonetară la I.S.E.M. Bani
Mare. In timpul acela mi-a
plăcut de un băiat, şi arătă cu
mâna către un tînăr care se a-
propia, cu care astăzi sînt că­
sătorită. El a insistat foarte
mult să venim aici La Bădiţa,
să formăm amîndoi o echipă.
Acum lucrăm amîndoi, formând
cea mai mică echipă din mină.
Ce să spun, câştigăm bine.
Chiar zilele acestea ne-am mu-
La mina Ţebea, rezultate
slabe în ultimul timp
Vrînd să aflăm cîte ceva din
munca oamenilor de la mima
Ţebea, am făcut aici zilele tre­
cute o vizită. Cu toate că am
ajuns la o oră cam tîrzie, tov.
ing. Constantin Bumbaru ne-a
spus (cu rezerve şi în grabă)
cîte ceva dim cele ce se petrec
la mina Ţebea. Dim discuţia pur­
tată, au reieşit totuşi unele fap­
te pozitive, altele negative.
La mina Ţebea există o serie
de muncitori cu o veche expe­
rienţă în muncă, cu rezultate
foarte bune. De exemplu, şeful
de brigadă Teodor Şim de la
sectorul I sau Andron David şi
Gheorghe Groza de la sectorul
II, se menţin în fruntea întrece­
rii. împreună cu ceilalţi mineri,
au contribuit din plin la realiza­
rea planului pe trimestrul III
a.c. în proporţie de 100,25 la
sută. E adevărat că această de­
păşire este destul de mică. In
celelalte trimestre, rezultatele au
fost ceva mai bune. Astfel, dacă
socotim realizările obţinute în
cele trei trimestre, vom vedea
că planul a fost îndeplinit în
proporţie de 105,55 la sută. Se
observă o scădere de la trimes­
tru la trimestru, de la o lună la
alta. Ceea ce este mai grav în­
să, este faptul că în luna acea­
sta treburile merg cum nu se
poate mai prost. Chiar tov. ing.
Bumbaru, afirma că în luna oc­
tombrie, planul la zi este reali­
zat doar în proporţie de 80 la
sută, dar, speră ca pînă la sfîr-
şituil lunii să se ajungă cam pe
la 95 la sută.
Cauzele care au determinat a-
ceastă scădere în procesul de
... ..............i -•
Vineri 1§ 66tombrie 1957
CIHSTES z
După 15 zile de întrecere
HUNEDOARA (de la subredac-
ţia noastră voluntară).
Munca plină de avînt a siderur-
giştilor hunedoreni contiimă să fie
încununată de succese. Hotărîţi să
îndeplinească angajamentele re­
înnoite, ei nu contenesc o clipă in-
j trecerea socialistă, fiind dornici ca
! cea de-a 40-a aniversare a Marii
Revoluţii Socialiste din Octombrie
să-i găsească cu noi cantităţi de
metal bun şi de calitate, date peste
plan.
Fontă peste pian
La secţia l-a furnale, brigăzile sint
în întrecere. Ele luptă să obţină co­
eficienţi înalţi. Graficul de producţie
ne arată că pe intervalul de la 1— 15
octombrie, muncitorii tehnicienii şi in­
ginerii acestei secţii au dat patriei pes­
te plan multe tone de fontă. Cele mai
mari realizări au fost obţinute de brigăzi­ mens Martin au produs peste plan
le de la furnalul nr. 1 conduse de prim-
topitoril loan Chiroşca, Ioan Bîldea şi
Avram Culda, care şi-au realizat nor­
mele în proporţie de 112,13 la sută,
pînă ta 119,40 la sută, fapt ce a fă­
cut ca furnalul lor să aibe dat cu
14,89 la sută mai multă fontă peste
prevederile graficului. Pe locul doi în
întrecre sînt muncitorii de la furna­
lul nr. 2 care şi-au realizat norma pe
furnal în proporţie de 108,34 la sută.
Aici brigada prim-topitorului Alexan­
de 12,82 la sută fontă faţă de grafic,
urmată de furnaliştii brigăzii prim-
topitorului Nicolae Jeler cu o realizare
de 107,09 la sută.
Succesele laminatorîlor
Este jumătatea lunii octombrie. In
secţia laminoare muncitorii sînt adu­
naţi în faţa graficului de producţie.
«*./• r —:•r;apî-f.
tat şi noi însfîrşif într-un apar­
tament nou, în clădirea iaceea
de pe deal terminată de ornând.
Cam asta ar fi pe scurt viaţa
mea de pînă acum. In viitor nu
ştiu ce va fi. In orice caz noi
— şi se uită ou coada ochiului
către soţul ei — avem multe
planuri. Despre munca noastră,
despre rezultatele obţinute în pro­
ducţie, las isă vorbească alţii.
Niţ e frumos ca omul să se
Laude...
A. VASEA
producţie, ar fi două : condiţiile
de presiune de la straiul I şi lip­
sa de braţe de muncă.
Conducerea minei a luat une­
le măsuri telmico-organizatorice
care au avut un rol pozitiv în
procesul de producţie. S-a exe­
cutat la sectorul II un plan în­
clinat. pentru aprovizionarea cu
lemne, s-a adus aerul, direct, la
un puţ vertical, pus în funcţiune
de curînd. Aceste măsuri au avut
după cum spuneam, un rol pozi­
tiv, dar n-au fost suficiente pen­
tru redresarea minei.
înainte de a pleca din biroul
Iov. Bumbaru, l-am întrebat în­
că odată ce părere are de felul
cum se desfăşoară munca în mi­
na Ţebea :
— Mina noastră — mi-a spus
tov. Bumbaru — trece prin mo­
mente grele, dar am speranţa că
se va redresa.
Din această afirmaţie se poate
deduce uşor că la mina Ţebea,
la ora actuală se duce o activi­
tate slabă. Şi această activitate
nu se va îmbunătăţi, atîta vre­
me cît nu se vor lua măsuri
energice pentru întreţinerea ga­
leriilor după gradul de presiune,
cit nu vor fi asigurate condi­
ţiile necesare muncitorilor, cît
nu se va desfăşura în rindul lor
o muncă politică susţinută.
Se impune aşa dar, din partea
conducerii, ca aceasta să pri­
vească cu mai mult simţ de răs­
pundere problema extracţiei căr­
bunelui, să înlăture cu hotărîre
greutăţile ivite în ultimul timp,
să ia măsuri eficace care să
ducă la o redresare a situaţiei.
y*^
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢL-VA l
? Vr -k
Ei urmăresc cu aienţie întrecerea. Nu
este greu să observi că în această pe­
rioadă în fruntea întrecerii se află de
data aceasta schimbul tovarăşului
Gheorghe Andrăşescu, cu o realizare
de 110 la sută, urmat de schimbul lui
Constantin Petru cu 108,3 la sută, iar
Ioan Trifu cu 107,8 la sută. De la în­
ceputul anului şi pînă în prezent la-
minatorii au dat peste plan 10.284 to­
ne laminate.
In secţia O. S. M.
Lozinca „Patriei mai mult oţel" în
cinstea zilei de 7 Noiembrie, consti­
tuie îndemnul în obţinerea unei pro­
ducţii mai mari de oţel pe fiecare
m. p. suprafaţă vatră de cuptor Mar­
tin. Folosind din plin metoda sovie­
tică Matuiineţ, în primele 15 zile ale
lunii octombrie a. c., muncitorii, teh­
nicienii şi inginerii de ia oţelăria Sie­
989 tone de oţel de bună calitate.
După o luptă în întrecere între echi­
pele de la cuptorul nr. 4 şi celelalte,
oţelarii de la cuptorul nr. 3 au reuşit
să se situieze pe primul loc, avînd o
realizare a normei pe cuptor de 119,8
la sută, echipa iui Alexandru Nojogan
avînd o depăşire de 21 la sută. Tov.
Aurel Stanciu, Traian Bîrlea şi Du­
mitru Mihai de la cuptorul nr. 4, care
în tuna trecută au fost fruntaşi, acum
sînt pe locul II deoarece ei si-au
CO N C ER TE SIMFONICE
Orchestrele simfonice din ţa­
ra noastră prezintă in Luna
prieteniei r.otnlîno-sovietice o se­
rie de concerte: Unele cu pro­
grame alcătuite exclusiv din lu­
crări ruse şi sovietice, altele cu
Aceste concerte vor constitui
pentru iubitorii de muzică din
ţara noastră un prilej de a
audia creaţii ale compozitorilor
sovietici şi romîni în prima au­
diţie, sau opere din patrimoniul
muzicii ruse şi sovietice pe care
le cunosc şi ie preţuiesc.
Printre primele audi­
ţii în luna prieteniei roniîno-
sovietice figurează simfonia a
VUI-a de Şostakovici şi Uver­
tura în la major pe teme popu­
lare romîneşti de George Enes-
cu în interpretarea orchestrei
simfonice radio, simfonietta de
ion Dumitrescu şi cantata „Gla­
sul lui Lenin" de Alfred Men-
delsohn în interpretarea Filar­
rf*• *1»
Dragoste de munca
In inariie gări există aproape în­
totdeauna o forfotă continuă a călăto­
rilor care vin şi pleacă în diferite părţi atmosfere. Răspunde de asemenea de
ale ţării. Un singur lucru îi intere­
sează : să scoală bilet cît mai repede,
sa ştie precis pe ce linie trage trenul
cu care merg. Dacă trebuie să mai
aştepte, discută fiecare ce-1 interesea­
ză. Aşa se întîmplă şi în gara Sime-
ria. Lume multă, forfotă mare.
Stau şi observ. Deodată, capelele se
întorc către o locomotiva care-şi face
ioc cu greu printre oameni. Da, e
trenul accelerat 215—218 Simeria—Ti­
mişoara. Muncitorii ceferişti de pe a-
ceăstă garnitură, privesc la călători,
fiecare în raport cu misiunea pe care
şi-o îndeplineşte. Cel mai grav pare
a fi şeful de tren. De fapt, e şi nor­
mal ; el răspunde în primul rînd de
viaţa oamenilor şi a materialelor în
tot cursul călătoriei. Alerg către el.
Vreau să-l cunosc. La început mă pri­
veşte nedumerit, Ma recomand. îmi
răspunde în grab ă: Gheorghe Nichi-
for şei de tren. Insist. Vreau să aflu cît Conducerea staţiei G.F.R. Simeria are
mai multe lucruri din viaţa lui. Ga să
ajungi şef de tren, trebuie să ai o
practică îndelungată la căile ferate, o
pregătire serioasă. Ne refugiem pentru
cîteva minute într-unul din dormitoa­
rele staţiei Simeria. Atmosferă plă­
cută, loc bun de aduceri aminte. No­
tez.
— Şeful de tren, mi-a spus tov. Ni-
chifor, are misiunea de a conduce tre­
nul pe o anumită distanţa, de la o
staţie la alta, de a supraveghea oa
4 pagini 20 bani
NOIEMBRIE
realizat norma pe cuptor în proporţie
de numai 112,8 la sută. Schimbul ti­
neretului, condus de maistrul Tiberiu
Sirca, a rămas fruntaş în ce priveşte
elaborarea de şarje rapide, pentru că
din cele 1.044 şarje rapide elaborate
de oţeiari, de la începutul anului şi
pînă Ia 15 octombrie, 399 sînt rodul
muncii lor. ,
La ofelăria specială
întrecerea socialistă se desfăşoară
cu intensitate. Echipele de oţeiari con­
duse de prim-topitorul Traian Iov şi
Florian Haiduc de la cuptorul electric
nr. 1 au înregistrat realizări cuprinse
între 106,4 la sută şi 110,5 la sută.
De asemenea, echipele tov. Pascu
Omotă şi Vasile Solcan de la cuptorul
II şi-au întrecut normele de produc­
ţie cu 3,8 la sută şi respectiv cu 2,9
la sută. Cuptoarele mari electrice, în
perioada de la 1—15 octombrie, şi-au
realizat pianul în proporţie de 103,2
la sută. Un ajutor de seamă în obţi­
nerea acestor rezultate îl dă aici
maistrul Florian Jurca. Acesta, în­
drumă cu pricepere pe muncitori pen­
tru ca ei să poată stăpîni mai bine
tehnica nouă, iar cuptoarele electrice
moderne pe care le conduc să produ­
că mai mult oţel special de bună ca­
litate.
N. NEGRU
şi POP IULIANA
monicii de stat „George Enes-
cu".
In programele orchestrelor
simfonice din ţara noastră se
află la loc de cinste lucrări ale
compozitorilor ruşi şi sovietici
Glinka, Ceaikovski, Rahmani-
nov, Glazunov, Prokofiev, Şos-
tpkovici, Haciaturian, Miascov-
ski, Makarov, precum şi lucrări
ale compozitorilor noştri, Geor­
ge Enescu, Mihail Jora, Tiberiu
Brediceanu, Theodor Rogalski,
M. Andricu, Em. Eleneseu, D.
Popovici şi alţii.
Cu prilejul Lunii prieteniei
romîno-sovietice ţara noastră
are printre alţi oaspeţi muzi­
cieni de frunte din Uniunea So­
vietică : pe compozitorul O. V.
Taktakişvili, pianista Maria
Feodorova şi violonistul Eduard
Graci, care îşi. vor da concursul
la o serie de concerte cu orches­
trele noastre simfonice.
(Agerpres).
mecanicul să-şi respecte timpii de mers,
să nu scape presiunea normaiă de 5
orice nereguli şi neajunsuri ivite pe
Iren în (impui călătoriei.
Ghecrghe Nichifor lucrează la căi­
le ferate din anul 1941. A trecut
multă vreme de muncă încordată pînă
să ajungă ca să ocupe această funcţie.
La început frînar, apoi acar, mane-
vranf, conductor de bilete. In 1950,
în urrna unui examen, a fost avan­
sat la gradul de şef de tren. Este
de prisos să mai consemnez oraşele
şi trenurile din întreaga ţară pe unde
a lucrat.
Copil sărac, din regiunea moţilor,
a pornit de unul singur ca să-şi cîş-
tige o pline. A dus-o greu înainte. Sa­
lariu de mizerie, neajunsuri. Acum,
s-a stabilit împreună cu soţia şi cei
doi copii ai săi în Simeria. Pentru
conştiinciozitatea cu care lucrează a
fost de multe ori evidenţiat şi premiat.
o mare încredere în el. In lunile au­
gust şi septembrie a.c. cînd a lucrat
ca şei pe un tren de marfă, munca
lui a fost încununată de succes.
— Nu e vorbă, spunea tov. Nichi-
for, am fost ajutat mult de frânării
ioan Bătrîna şi Nicolae Popa.
Gheorghe Nichifor lucrează acum
din nou pe trenul accelerat. El ştie
că aici răspunderea e mult mai n.are.
Acest lucru nu-1 îngrijorează însă şi
nu 1 îngrijorează pentru că el îşi iu
beşte cu pasiune meseria.
V. ALBII
Clipe de sărbătoare
Ia Hunedoara
sosit în Hunedoara. G. I. Ze­
nou atmosfera caracteristică zi­ lenko, conducătorul delegaţiei
lelor de sărbătoare. Muncitorii sovietice, a mulţumit pentru pri­
Combinatului siderurgic Hune­ mirea călduroasă şi a urat pio­
doara şi locuitorii oraşului, au nierilor din Hunedoara să ob­
avut deosebita cinste de a avea ţină numai note mari.
membrii delegaţiei sovietice care Tov. Cătană a vorbit oaspeţi­
ne vizitează ţara cu prilejul lor sovietici despre istoricul
sărbătoririi Lunii prieteniei ro­ combinatului şi a arătat avîntul
mîno-sovietice. pe care l-a cunoscut acesta în
ultimii ani, datorită în mare par­
te ajutorului sovietic. Oaspeţii
tici format din tov. G. I. Zelenko, scumpi ai Hunedoarei au vizitat
directorul general al Direcţiei cîteva secţii ale C.S.H. printre
generale a rezervelor de muncă care furnalul 6, furnalul 5, uzi­
de pe lingă Consiliul de Mi­ na cocso-chimică.
niştri al U.R.S.S., conducătorul
delegaţiei, P. L. Kulbaka, E- După vizitarea combinatului
rou al Uniunii Sovietice, fost a avut loc un entuziast miting
comandant al unităţii de par­ în cadrul căruia, au luat cuvîn­
tizani din Gluhov, director al tul tov. N. Cătană, directorul
uzinelor de prelucrare a cîne- Combinatului siderurgic şi in­
pei din Gluhov şi A. V. Bielî- giner Gherghei Cornel din par­
şev, fost comisar pe crucişătorul tea C.S.H. care au salutat pe
„Aurora", mecanic şef la între­ membrii delegaţiei sovietice şi
prinderea centrală „Lenenergo", G. I. Zelenko şi A. V. Bielîşev
însoţiţi de reprezentanţi ai am­ din partea delegaţiei sovietice
basadei U.R.S.S. la Bucureşti care şi-au împărtăşit impresiile
şi de către reprezentanţi ai Con­ culese din vizita lor în patria
siliului General A.R.L.U.S., au noastră şi au mulţumit munci­
ajuns ia Combinatul Siderur­ torilor Hunedoarei pentru primi­
rea călduroasă făcută solilor po­
gic Hunedoara. porului frate sovietic.
In întîmpinarea scumpilor După amiază, membrii dele­
oaspeţi sovietici au venit tov. gaţiei sovietice au vizitat cas­
Petre Dumitrescu, secretar al telul Huniazilor, oraşul munci­
Comitetului regional P.M.R. Hu­ toresc, au admirat de la „Ciu­
nedoara, Nicolae Cătană, mem­ perca" frumoasa panoramă a
bru supleant al C.C. al P.M.R.. Hunedoarei, după care au vizi­
director general al Combinatu­ tat clădirea clubului-teatru, ca­
lui siderurgic Hunedoara, Ştefan re se va da în folosinţă în cin­
Şoimoşi, prim secretar al Co­ stea Iui 7 Noiembrie.
mitetului orăşenesc P.M.R. Hu­
nedoara şi alte cadre de condu­ Seara, la restaurantul „Cor-
cere din cadrul combinatului. vin", în cinstea membrilor de­
legaţiei sovietice, a avut loc o
Un grup de pioneri au oferit masă tovărăşească care a de­
bogate buchete de flori oaspe­ curs într-o atmosferă cordială,
ţilor sovietici şi le-au urat bun prietenească.
Despre ritmul msâmînţărilor
in raionul Alba
In ultimele zile, multe comune din cu toate că au utilaje cu o viteză mare
raionul Alba au grăbit ritmul însămîn- de însămînţat pe zi, au rămas mult în
ţărilor de toamnă prin folosirea din urmă cu însămînţările.
plin a capacităţii utilajelor. Din păcate
însă, această înclinare spre grăbirea De exemplu comuna Mihalţ abia a
ritmului de însămînţări nu se face însămînţat 400 ha din 1.460 ha plani­
în toate comunele aşa cum ar trebui. ficate, Berghin 485 din 1.033 ha, Ighiu
470 ha din 980 ha, Sîntimbru 413 ha
Sînt comune unde însămînţările merg din 905, iar Peţelca din 508 ha a în­
neîngăduit de slab, şi sînt comune ca­ sămînţat 185 ha. Aşa cum am spus, in
re nu mai au mult pînă termină. De toate aceste comune există condiţii şi
asemenea există gospodării agricole co­ posibilităţi pentru a se termina însă­
lective care au terminat însămînţările. mînţările, lipseşte însă străduinţa şi vc*
inţa.
Exemplele ce le vom arăta mai jos.
demonstrează de altfel situaţia existen­ Ritmul însămînţârilor ne
tă în raionul Alba. raion poate f i grăbit
La un pas de terminarea Neglijenţa manifestată de organele
însămînţârilor de partid şi de sfaturile populare in
comunele rămase în urmă problema in-
Parte din comunele raionului, în ul­ sămînfărilor a făcut ca pe întregul
timele cinci zile, au făcut un salt îna­ raion, cifrele la însămînţările de toam­
inte, ajungînd să realizeze aproape în nă să fie nesatisfăcătoare.
întregime planul de însămînţări. Co­
munele Benic, Ciugud, Cricău, Valea Astfel, !a data de 1 octombrie a.c.,
Dosului, şi într-o oarecare măsură, din cele 12.840 ha care trebuiau in*
Oarda şi Stremţ nu mai au mult şi sămînţate în această toamnă, erau însă­
vor termina însămînţările de toamnă. mînţate doar 3.526 ha. Că de la 11
octombrie pînă la 15 octombrie însă*
La stagiul înaintat s-a ajuns folosind mînţatu! în raionul Alba s-a făcut în­
întreaga viteză de lucru a utilajelor în tr-un ritm neîngăduit de încet, o dove*
special în ultimele zile. De exemplu în deşte următorul exemplu: In cele cinci
ziua de 11 octombrie a.c comuna Benic zile au fost însămînţate în raion nu*
avea însămînţate doar 250 ha., iar a- mai 2.976 ha, în ioc de, aproximativ,
cum (16 octombrie) are 400 ha. însă­ 6.000 ha cît ar fi trebuit să se însă-
mînţate din 460 cît prevede planul. mînţeze, caiculînd la viteza de însămîn­
ţări de care răspunde raionul Alba
Comuna Ciugud a ajuns să însă- (viteza zilnică pe raion este de 1.299
mînţeze 391 ha. din 437 ha, Oarda 520
din 610 ha, iar comuna Stremţ din 835 ha).
ha au însămînţat 720 ha. De aici se vede limpede că în ra­
Rezultatele acestea au fost posibile ionul Alba, ritmul de însămînţări poa­
datorită muncii politice desfăşurată de te să fie grăbit. Peptru aceasta însă
organizaţiile de bază din comunele a- organizaţiile de partid, stalurile popu­
mintite şi datorită măsurilor luate de
comitetele executive pentru mobiliza­ lare, deputaţii trebuie să mobilizeze toa­
rea ţăranilor muncitori. te utilajele în stare de lucru pentru a
recupera timpul pierdut pînă acum.
Comune rămase în urmă
la însămînţ*ări R. BUD1N
Spre deosebire de cele, amintite, co­
munele Ighiu, Berghin, Sîntimbru, Pe-
ţelca, Vinţu de Jos, Mihalţ şi altele,
OVIDIU LA TOMIS
Cînd a descins din navă, furtuna hohotea;
De ţărtnii galbeni, marea, berbecii şi-i strivea.
Sirepii albi de viscol, cu burta la pămînt
Treceau prin siepa vastă, urlînd şi şuierînd.
Spăimat de-acest spectacol, poetul răsfăţat
Pasul pe ţărm îl pune cu chip întunecat;
Ca pe o barcă vintul îl mină înainte
Pe faţă-i iarna pune săru. tul ei fierbinte.
Casă cu grinzi de lem n .. un foc cîntînd în vatră
Poetul se aşează: stihia parcă-l iartă;
Foc de buşteni — în roiuri scinieile zorile,
ll fac să se gîndească la ţărmuri însorite.
l.a margine de lume, în depărtat exil
Cu fruntea grea de lauri, el, răsfăţat copil
Al Romei strălucite cu cint şi vin pe buze.
In marmuri dăltuită, sub ceruri de oeriCze,
Venit la Tomis singur, destinul să-şi înfrunte
Cu singura a ve re: aceea de sub frunte
Pe ţărmi barbari aicea, el nu va fi să moară
Căci iată prietenoase m uze îl împresoară.
Ca-n diamant el sapă du perea de acum
Spre noi, peste milenii, versu-i deschide drum
Din lacrima tristeţii mer eu în ochii-dornici
Amare seve urcă în lauri mai statornici.
I. BALAis.
>i i »»-* «i 0-0