Page 55 - 1957-10

Pdg. 2 om m vi w m m m w ) Mr 884

=========

Două comisii perm anente VIAŢA DE PARTID sune şi rele de la o cooperativa
meşteşugăreasca
active Prin îmbunătăţirea muncii * ’• ¦ •< \
<trr9* politice —spre succese şi mai
Cooperativa meşteşugărească „Moţul” tele, am constatat că adevărul este

f din Baia de Criş, este bine cunoscută, aşa cum ne-a fost zugrăvit. Această

Ioan Voişan Suciu, Nicolae To- A fost stăvilit şi cursul pinului ? atît în regiunea noastră, cît şi în alte constatare ş-a făcut în ziua de 12 oc­

muşca şi Oheorglie Gherbea, învăţă- Viriopi, care făcea ravagii prin co- ţ mari în productie regiuni ale ţării, pentru faptul că în­ tombrie. La această dată, planul de
torul din Mereteu, s-au adunat intr-o mună. Inunda adesea cu apele sale f călţămintea ce se confecţionează aici producţie la încălţăminte din piele în
zi la sfat. Era acolo şi tovarăşa de- multe ogoare şi chiar locuinţe ale ! este durabilă şi are un aspect atrăgă­ serie, era îndeplinit în proporţie mică.
tor. De asemenea, multe articole de Din 2.127 perechi încălţăminte, erau
puiaiă Xenia Stinea, preşedinta co- ţăranilor muncitori din satul Sibi- ţ Comuniştii din organizaţia de bază ţul că un membru de partid este mi­ marochinărie, iîmplărie şi fierărie, sînt gata doar 360 dc _perechi. Deci daca
nr. 2 de la exploatarea carboniferă ner de frunte nu-I scuteşte de sarcina
misiei permanente de învăţămlnt şi Şeni. A fost o lucrare de mari pro- i Lupeni îşi desfăşoară activitatea în cel ADUNAREA GENERALA pe care partidul a pus-o în faţa tu­
mai mare sector al minei. Sute de A UNEI ORGANIZAŢII turor membrilor de partid de a învăţa,
cultură din comuna Vinţu de Jos. porţii şi aici a trebuit muncă, nu j oameni — mineri, tehnicieni, ingineri de a-şi îmbogăţi necontenit cunoştin­ apreciate. Nu mai vorbim de virşli care în 11 zile şe produseseră 360 de pe­
-T- lucrează In această puternică uni­ DE BAZA MINIERE ţele politice. sînt pur şi simplu căutaţi de toţi cei rechi, vă închipuiţi ce asalt trebuie dat
S-a încins o discuţie aprinsă despre glumă. S-a schimbat cursul ptrîului j tate de producţie minieră înzestrată cu care se abat pe meleagurile raionului pentru ca pînă la sfîrşitul lunji să se
mijloace de tăiere şi transport moder­ din-tr-o latură sau alta a muncii de — Invăţămîntul de partid se desfă­ Brad. poată executa diferenţa pînă la 2.127
construcţia căminului cultural din şi s-a desfundat. Trebuie menţionat ţ ne. Activitatea educativă şi mobiliza­ partid. şoară nemulţumitor în organizaţia noa­ de perechi. Situaţia nu este tocmai bu­
toare desfăşurată de comuniştii din stră de bază — a arătat tov. Sco- Toate aceste fapte, precum şi hăr­ nă. Cauzele ? Sînt mai multe. Unele
Mereteu. că aici, la propunerea membrilor ce- j sector în rîndul minerilor mai vîrstnici — Cu toate că problemele producţiei blei Ladislau. Eu am stat de vorbă cu nicia colectivului de lucrători ne-a fă­
şau mai tineri, ca şi în rîndul tehni­ au stat în centrul atenţiei noastre, a mai mulţi tovarăşi şi am constatat că
— Cărămizile nu ne vor ajunge. lor două comisii permanente, s-a cienilor şi inginerilor a dat rezultate spus tov. Pavel Dîmboreanu, noi am a- unii nu participă ia învăţămintul de
— Să mai facem şi noi prin con­ din ce în ce mai vizibile, in primele vut şi multe scăpări. Socotesc că or­ partid şi că nu dau importanţa cuve­
tribuţie in muncă, aci, în sat. ¦ primit un ajutor preţios şi din par trei trimestre ale anului, colectivul sec­ ganizaţia noastră de bază, şi în pri­ nită ridicării nivelului lor politic. Nu
torului a dat fabricilor şi uzinelor pa­ mul rînd biroul său, .are o lipsă prin pot să înţeleg şi nu pot să mă împac
— Vom ajuta chiar şi la construc­ tea sfatului popular regional. ’l triei 12.000 tone de cărbune peste plan. faptul că n-a căutat să repartizeze cu o asemenea atitudine ! Membrii noş­ cut să ne ducem la Baia de Criş cu nu se datoresc colectivului cooperati­
ţie, numai să se termine mai repede Numai în septembrie, din abatajele sec­ membrii de partid în aşa fel îneît să tri de partid care au activat în ilega­
căminul. S-au mai construit în satele care j torului s-au extras în pluş mai bine cuprindă toate locurile de muncă. litate îşi riscau libertatea pentru a stu­
de 2.000 tone de cărbune. dia învăţătura partidului, iar azi, unii
Asemenea propuneri i-a însufleţit aparţin comunei cîteva punţi, po- ţ Aceste cuvinte au fost întărite şi dintre noi, cînd avem toate condiţiile „sacul mare". De fapt, am şi cules vei, altele însă privesc direct conduce­
pe cetăţenii din Mereteu. Au lucrat Comuniştii din sector au ştiut să fie de alţi tovarăşi. In mod just, tovară­ să ne ridicăm nivelul politic nu facem
cele 15.000 de cărămizi, le-au ars deţe şi alte construcţii votate în adu- i în fruntea luptei pentru îndeplinirea şul Ggşpar şi alţi vorbitori au legat lucrul acesta. Socotesc că aceasta este multe. E drept că nu tot ce am cules rea. Din prima categorie fac parte li­
bine, iar ctnd au sosit zidarii au dat principalei sarcini pusă de Congresul aceasta de existenţa unor manifestări o ruşine pentru care ar trebui să in­
şi acestora o mînă de ajutor. Au că­ nările populare cu cetăţenii. ¦ al li-lea al partidului în faţa mineri­ de indisciplină din sector. trăm în pămînt! ne-a bucurat. Am găsit şi bune, am gă­ vrările neritmiee din partea bazelor de
rat piatră, au urcat cărămizile pe lor : aceea de a lichida cu rămînerea sit şi rele. Dar, cum sacul e destul aprovizionare, a pielei şi a altor acce­
schele, ba au ajutat şi la turnarea Iniţiativele preţioase ale membrilor j în urmă în ceea ce priveşte producti­ Mai mulţi vorbitori au apreciat că Se vede că aceste cuvinte spuse din
betonului. vitatea muncii şi preţul de cost al căr­ biroul organizaţiei de bază a manifes­ inimă au avut efect deoarece, membri
celor două comisii perrnanepie, sim- j bunelui. Aşa după cum arată cifrele, tat o slabă preocupare pentru educa­ de partid ca Popa Ioan (miner de de plin, să începem a-1 deşerta: sorii necesare fabricării încălţămintei.
Astăzi, căminul cultural din Me- colectivul sectorului a reuşit să depă­ rea comunistă a muncitorilor, pentru frunte) ş.a., cu toate că n-au fost ci­
ţul loh~gospodăresc, grija faţă de re- J şească lună de lună productivitatea ridicarea conştiinţei lor. taţi pe nume că neglijează ridicarea O lună bogată.,. Din a doua categorie, a cauzelor care
planificată şi să reducă preţul de cost. nivelului lor politic, s-au angajat în privesc conducerea cooperativei (preşe­
zolvarea problemelor ţăranilor munci- | Iată rezultalele pe ultimele lu n i: iulie In adunare s-a subliniat că nu este adunarea generală să participe cu re­ Consultînd situaţia producţiei din lu­ dinte Carol Nagy, iar vicepreşedinte cu
o productivitate cu 11,4 la sută mai suficient ca un membru ( de partid să gularitate la învăţămintul de partid. na septembrie, am constatat cu satis­
iori, i-a apropiat pe aceştia mult de \ mare decît cea planificată şi un preţ se achite în mod conştiincios, în mod facţie că a fost o lună bogată în fap­ producţia Nicolae Oprişa), fac parte
de cost cu 7,60 lei mai scăzut la tona exemplar chiar, de sarcinile de produc­ O mare atenţie a acordat adunarea te. Mai întîi am notat că planul pro­ organizarea slabă a unor secţii, lipsa
cetăţenii din comună. Locuitorii din i de cărbune; în august, o productivita­ ţie. Desigur îndeplinirea exemplară a generală a organizaţiei de bază nr. 2 ducţiei globale a fost îndeplinit în pro­ de atenţie faţa de calitatea producţiei,
te cu 10,1 la sută mai mare decît cea sarcinilor de producţie de către comu­ şi celorlalte laturi ale muncii de par­ porţie de 104,3 la sută, iar planul la neglijarea (uneori) a insistării pe lin­
Vitţţ vorbesc cu multă dragoste des- t planificată şi un preţ de cost cu 5,20 nişti, exemplul personal în producţie au tid : lărgirii şi activizării activului fă­ prestări de servicii în proporţie de gă furnizor de a trimite la timp ma­
lei mai scăzut la fiecare tonă de căr­ o mare putere mobilizatoare, însufle­ ră de partid, întăririi grijii faţă de 100,36 la sută. Şi pe sortimente, situa­ terialele necesare. In mare, acestea sînt
pre Ioan Suciu Voişan, despre Ni- J ţesc restul masei de muncitori. Dar tineret, îmbunătăţirii muncii de primire ţia este îmbucurătoare. La sortimente cauzele.
pe lingă atitudinea exemplară în pro­ în partid etc.
colae Tomuşca, despre educatoarea ? ducţie, membrii de partid din între­
prinderi trebuie să-şi îndeplinească şi
reţea e aproape gala. In curînd se Xenia Stînea sau despre Simion Dra- ţ sarcinile politice în legătură cu con­

vor da aici primele programe artis- gosin, directorul şcolii de 7 ani. i

fice, vor rula primele filme. ]jar ^ numai ge munca aceasta t

In această acţiune, comisia de in- de construcţii se ocupă cele două co- j de piele, cifra de 101,36 reprezintă îm­ Ce trebuie făcut?
văţămînt şi cultură şi cea cu pro- plinirea sarcinilor de plan şi deci şi
bleme economice şi de industrie loca­ misii permanente. Ele sprijină în a- j una din satisfacţii. La marochinărie, Colectivul cooperativei a dovedit de
lă din comuna Vinţu de lo s şi-au a- proporţia de realizare a planului, este multe ori că este la înălţime şi s-a a-
dus o contribuţie însemnată la înde­ ceeaşi măsură munca de transforma¦. t de 112 la sută, iar la reparaţii de în­ chitat cu cinste de sarcini. Ne aflăm
călţăminte depăşirea este de 30 la într-o perioadă cînd se apropie sfîrşi­
re socialistă a agriculturii, activita- j sută. Toate acestea vorbesc despre hăr­ tul anului şi deci bilanţul trebuie să
nicia acestui colectiv de meşteşugari. fie cît mai bogat. Nu ne îndoim că
tea culturală din comună, sau şcola- j şi de această dată harnicii meşteşu­
Datorită succeselor obţinute în luna gari vor de’piine toate eforturile ce­
plinirea lucrărilor construcţiei cămi­ rizarea elevilor. » septembrie precum şi a celor din lunile rute pentru a ieşi din impas. Este
iulie şi august, cooperatorii de la „Mo­ necesară însă o grijă mai mare perţ-
nului cultural. Printre cei care sprijină efectiv h ţul" din Baia de Criş au încheiat tri­ tru aprovizionarea cu materii şi ma­
mestru! al III-Iea cu un bilanţ fru­
S-au realizat şi alte lucrări în co- munca de transformare socialistă a

m ina Vinţu, de Jos. raionul Alba, agriculturii, se numără şi deputatul

cît Şi în satele din jur, unde nuna Nicolae Androne, Simion Dragosin,

¦gospodărească a deputaţilor şi a ce- învăţătoarele Maria Dănilă şi Sulta¦

lor din cele două comisii permanen- na Oancea.

te, n-a lipsit. Faptele dovedesc din plin că cele j

Prin sumele încasate din autoim- două comisii permanente din Vinţu | mos. Planul producţiei globale pe toa­ teriale. Conducerea cooperativei, trebuie

punere cît şi prin contribuţia în mun- de los, raionul Alba, sînt active şi * bune. ducerea de către partid a organizaţii­ Merită să fie relevat ca pozitiv fe­ te cele trei luni, s-a soldat cu o în­ să insiste la bazele de aprovizionare

că a cetăţenilor, s-a făcut reparaţia îşi îndeplinesc sarcinile care le stau ţ După cum arată calculele prelimina­ lor de masă, în legătură cu lămurirea lul cum au fost conduse lucrările a- deplinire în proporţie de 107,63 la sută. pentru a primi de urgenţă şi în can­

capitală a şcolii de 4 ani din în faţă. E. CHIRAN ? re, rezultalele obţinute în luna septem­ masei largi de muncitori asupra poli­ dunării (preşedinte tov. Juhasz Carol, ... şi alta cu perspective tităţi suficiente piele pentru încălţă­
Vint. brie şi în prima jumătate a lunii oc­ ticii interne şi externe a partidului secretarul comitetului de partid al mi­ sărace minte. De asemenea, conducerea coope­
S tombrie sînt asemănătoare. nostru etc. nei). Prezidiul s-a îngrijit ca fiecare rativei trebuie să acorde o mai mare
propunere făcută în cadrul dezbaterilor Oricine ar rămîne uimit. Tot aşa am atenţie organizării judicioase a produc­
1 Zilele acestea, ţn sector a avut loc Pe bună dreptate adunarea a criti­ să fie supusă aprobării adunării şi in­ rămas şi noi. La început am crezut că-i ţiei, să acorde pe toate căile un a-
un eveniment important: organizaţia cat pe tovarăşul Garamszegy Mihai clusă în proiectul de hotărîre. Astfel, vorba de o farsă. Cercetînd însă fap­ jutor concret lucrătorilor pentru a-şi în­
de bază şi-a ţinut adunarea generală — care, de altfel, în producţie este un hotărîrea luată de adunare s-a născut făptui sarcinile de producţie.
Coiîdfeiu! organizatoric regional pentru darea de seamă şi alegeri. Par­ tovarăş foarte bun — că nu s-a achi­ în întregime în adunare, din
A. V. Ş. A, P. Hunedoara ticipanţii la adunare au analizat cu un tat de sarcinile ce-i reveneau ca mem­ GH. P.
viu interes activitatea desfăşurată de bru în comitetul de secţie sindicală. propunerile făcute de participanţii la

în colaborare cu redacţia ziarului organizaţie timp de un an. Ei au ară­ — In comitetul de secţie sindicală discuţii. Ea cuprinde măsuri concrete j întreprinderea de •
>,rD r u m u l s o c i a l i s m u l u i " tat că succesele obţinute şe datoreşe ţn — sîntem mai mulţi comunişti — a menite să ducă la îndreptarea tuturor
cea mai mare parte faptului că organi­ spus tpv. Tomşa Octavian. Am făcut lipsurilor semnalate. Ateliere Centrale ’
ORGANIZEAZĂ zaţia de bază şi-a întărit rolul său de noi totul ca organizaţia noastră de ÎCrişcior, Raionul Brad?
conducător politic, că a ştiut să ana­ bază să poată avea un sprijin mai Trecindu-se la alegerea noului bi­
în o r a ş u l D e v a lizeze în fiecare perioadă problemele mare din partea comitetului de sec­
cete mai importante, să arate la timp ţie în educarea comunistă a muncito­ rou şi a delegaţilor la conferinţa pe ţ Regiunea Hunedoara l
dum inică 2 0 octom brie 1 9 5 7 / colectivului care sînt sarcinile ce-i stau rilor, în antrenarea lor îi) întrecerea mină, adunarea a apreciat că vechiul
începînd de la orele 10,30 a. m. în faţă şi să imprime în rîndul comu­ socialistă ? Nu putem spune acest lu­ birou format din 3 tovarăşi era prea | . angajează \
niştilor o ţinută exemplară, demnă de cru. Iată, tovarăşul Garamszegy parcă restrîns din care cauză n-a putut cu­
c@iLir§ moto H€ viteza urmat de către toţi muncitorii şi tehni­ nici n-ar şti că face parte din comi­ prinde toate sarcinile, şi a hotărît, în ¦Vulcanizafori auto *
cienii. tetul de secţie. Apoj, dacă noi, mem­ conformitate cu statutul P.M.R. să a-
e circuit închis. Participă mptociclişti din regiunile: brii de partid care facem parte din
Printre cei mai buni muncitori şi teh­ astfel de organe, „activăm” în felul leagă un birou compus din 5 tovarăşi, ; cu experiertfă *
Hunedoara, Timişoara, Craiova, Cluj, Galaţi, Oradea, Baia nicieni din sector se numără minerii acesta, mai trebuie să ne întrebăm
Mare, Bacău, Stalin, Autonomă Maghiară. Nagy Andrei, Popa Ioan, Garamszegy dece avem muncitori în afara întrece­ Apreciindu-se ca pozitivă activitatea
Mihai, Foldesy Andrei, Mureşan Ga- rii socialiste, dece avem manifestări de
Biletele se găsesc de vînziare la .întreprinderi şi instituţii, i@r vrilă, Tigoreanu Ioan, tehnicieni ca indisciplină, risipă, nepăsare faţă de vechiului birou, toţi cei trei membri GCOOCOCOOOOOOOOOC'OCCOCCCC'Cu-c O G O C G O O O O O O O O O O O O G O O O O G C O O C O O O O O O O O O O C O C O G O 0 0 o o
în ziua concursului Ia oasele speciale. Tomşa Octavian, Dîmboreanu Pavel şi avutul obştesc?
alţii, care fac parte din organizaţia de vechi au fost aleşi în noui organ. f.A.P.L. „Corvin“ Hunedoara
bază. Din rîndul comuniştilor care mun­ Cu aceeaşi tărie s-a subliniat nece­
cesc în acest sector a pornit iniţiativa sitatea ca toţi membrii de partid să Există toată convingerea că tovarăşii
„ziua şi făşia" care s-a extins ia toate se achite de sarcina de a învăţa. Fap-
exploatările carbonifere din Valea Jiu­ aleşi în noul birou ca şi cei aleşi ca aduce la cunoştinţa publicului de maiştri bucătari veniţi spe
lui şi care, după cum se ştie, a de­
terminat obţinerea unor succese im­ delegaţi la conferinţa pe mină sînt : consumator că a deschis în cial din Bucureşti şi vinuri
portante în ridicarea productivităţii
muncii. tovarăşi dintre cei mai activi şi mai Oraşul Muncitoresc Hunedoa- din cele mai renumite pod-

Din nou despre cooperativa Participanţii la adunare au vorbit merituoşi. ra un mare Complex de aii- gorii.
din Cîlnic nu numai despre realizările obţinute,
despre metodele bune folosite ci şi C. MUNTEANU mentaţie publică:
despre lipsuri, despre ce ar trebui fă­
cut şi cum ar trebui muncit pentru ca oooasxxxxxxx3qoQOooooocwooooQooaK^scooooocoax>pcx> RESTAURANT MUZICA ALEASA
succesele obţinute să fie lărgite.
Un nou atelier BERĂRIE DANS, ANTREN
Puteau să fie realizările şi mai fru­
Există oare bucurie mai mare pentru găsit la cooperativă de cîteva luni. Nu moase ? Puteau ! Lucrul acesta l-au a- Depoul Petroşani n-a avut pî- După o muncă intensă, co­ COFETĂRIE
un copil ca atunci cînd tata sau mama se poate spune că furcile cu două rătat aproape fiecare dintre cei care nă acum un atelier pentru repa­ lectivul condus de mg. Francisc
se întoarc.e acasă cu un pacheţel de şi trei coarne lipsesc. In schimb, furci au luat cuvîntul, relevînd lipsurile ratul utilajelor existente aici. A- Silagy, mecanic şef, atelierul a Restaurantul este deschis
bomboane ? Acei care avem copii, sus­ cu patru coarne, care sînt absolut cestea erau reparate acolo unde fost terminat.
ţinem cu tărie, că nu. Şi de acest lu­ necesare ţăranilor muncitori, nu se tri- se putea şi de multe ori chiar Se servesc cele mai alese de la orele 10 dimineaţa şi
cru sîntem siguri că ştiu şi tovară­ rrţit decît foarte rar şi în număr mic. sub cerul liber în condiţiuni nu El a fost dotat cu un strung
şii din conducerea cooperativei din Gîl- prea prielnice. In felul acesta „Iosif Rangheţ“, maşină de gău­ r mîncăruri culinare, preparate pînă la orele 2 noaptea.
Conducerea U.R.G.G, Sebeş ce are s-a născut ideia construirii unui rit, banc cu menghine, aparat
nic şi cei din conducerea U.R.G.C. de spus despre modul de aprovizionare asemenea'atelier cu forje locale. de sudat şi în general tot ceea OOCOOOOOOOOOOeOOpOOOOCOOOOOOOOOCXX3000pOOOOOOOOCppOCOOCX)OOOOGOOOOCOC>OOOOC ooooooc
Sebeş. Totuşi se vede treaba că ei nu al cooperativei din Cîlnic ? ce trebuie.
. •>. ' f ’ţ « .* 9. ,9 .^ ^ ^ ^ ^ ^
vor ca toţi membrii cooperatori din S. BARBU
raion să poată satisface aceste bucu­ ANUNŢ

Uniunea Centrală a Cooperativelor materii din programa cursului me­
de consum, pregăteşte cadre pentru d iu ;

unităţile cooperaţiei de consum din __ SECŢIA EVIDENŢA CONTA-
regiunea Hunedoara prin Şcoala feb-
*VS-'X/A, ' nică de Cooperaţie din oraşul Curtea BILA: matematică - scris şi oral;
de Argeş, str. Malinovski nr. 5.
rii ale copiilor. limba romînă - scris şi oral,
Şcoala are o durată de şcolarizare
ţ* Mă aflam zilele trecute la coopera­ PE CĂRĂRIGREŞI TEInsfirşit, iată că directorul vine fo, de 2 am şi funcţionează cu specia, _ SECT, A MERCE0L0G1E ; ,na.
tuşi; este puţin abătui şi obosit. In­ lităţile evidenţă contabilă şi mereeo-
tiva din comuna Cîlnic. In timp ce pri­ trăm in discuţii. Aflu că e nou în lo g je tema{ică _ scrjs ^ ^ _
veam la rafturile încărcate cu diferi­
te mărfuri industriale, a intrat în coo­ scrjs , Qra|
perativă o femeie cu un copil de mî­
nă. După ce a cumpărat femeia cîteva Zi de lîrg la Ilia. Forfotă de. ţă­ Ceasul, nepăsător de aşteptarea consuma tacticos a nu ştiu cita hal­ acest post — cam de o lună — şi înscrierile se primesc pînă la data
lucruri, a cerut să i se dea şi cîteva rani de prin comunele apropiate, ve­ mea începu a se apropia de ora 12. bă. Cu pălăria trasă pe sprinceana că se va înapoia din nou la U.R.C.C.
bomboane. Cu un ton aproape percep­ niţi să-şi valorifice produsele şi să-şi Directorul însă, ca-n palmă. Apoi Acolo- i salariul mai mare şi oameni Pentru anul şcolar 1957-1958 se de 20 ocloiîlbrie secretariatul >eo-
tibil, gestionarul i-a răspuns: „n-a­ mai procure cite ceva din magazinele încep a venii unii şi alţii. Şi ei aveau ţnai altfel.
vem". O.C.L. treabă cu tovarăşul director. Numai dreaptă, cu o pereche de cisme în primesc în anul l absolvenţi ai şcoli,
că tovarăşul director se vede că nu — Acuma, „după o lună de odih­
După ce femeia a ieşit din coope­ Răzbat prin mulţimea de pe strada se prea sinchisea de acest lucru. picioare, discuia aprins cu interlocu­ nă", pot să mă reîntorc la U.R.C.C. lor de 10 ani în vîrstă de 1 7 -2 5 Adele ce urmează să fi^
rativă, am întrebat pe gestionar, de principală şi mă îndrept spre cămi­ Era, obişnuit de acum ca să ţie aş­ Aci, la cămin nu prea sînt mulţu­ ani, după trecerea unui examen de tate la î,lscriere sîni -n n ă to a .ele:
ce-i lipsesc dulciurile. Drept răspuns, nul cultural, aşezat în mijlocul co­ teptat şi... să se torii săi. In nici un caz nu discuta miţi de munca mea. Echipa de teatru
a început să-mi arate notele de coman­ munei, încă din stradă, constat cu lase aşteptat. pregăteşte piesa „Cresc oameni noi", admitere în limita locurilor. — diplomă de maturitate (în ori.
dă făcute cu cel puţin două săptămţni bucurie că uşa căminului cultural es­ iar corul este organizat pentru un
în urmă, prin care solicita U.R.G.G.- te larg deschisă. Sătul de aştep­ despre munca culturală. program pe tema prieteniei romîno- Absolvenţii şcolilor primesc dipto- g*naB 1
ului Sebeş să trimită dulciuri la Cîl­ tare, părăsesc că- sovietice, conform directivelor date de
nic. Bun! Se vede treaba că aici lu­ 'minul şi o por­ Nu-i conturb. Ies din bodegă şi A.R.L.U.S. şi... Crucea roşie(?). Dacă ine de absolvire şi sînt încadraţi la — actut de naştere (copie legali,
crurile merg bine. Intru plin de spe­ nesc pe la sfatul mai aştept. După aşi mai sta încă vreo 'patru luni pe
Nu ştiu de ce neglijează tovarăşii ranţe înăuntru. Dar, nu zăresc pe ni­ popular raional, un timp, iese şi di­ aici, aşi mai realiza cile ceva. Dar, unităţile cooperaţiei de consum în za*a) >
din conducerea U.R.G.G. Sebeş să le meni. Ies din nou în curie, apoi in­ pe la secţia de rectorul. Nu se în­ salariul mă îndeamnă să trec din­
trimită — deoarece, ştiu că în depo­ tru în cabina operatorului cinemato­ tnvăţăinint şi cul­ dreaptă spre cămin colo. Plan pe trimestrul IV încă funcţie de rezultatele obţinute în fun* certificat de sănătate \
zit există dulciuri — şi maşina a ve­ grafic. tură a raionului ci o ia pe şosea în n-am, dar dacă e vorba să plec, de
nit cu mărfuri de mai multe ori — şi pe la biblioteca jos spre noui res­ ce l-aşi mai face. Nu-i aşa? pul şcolarizării. -n declaraţie tip de starea niaţe-
mi-a spus gestionarul. —, Directorul căminului este pe raională. taurant, II las în
aici. prin apropiere — îmi dă lămu­ pace. N-avea nici Cu aceasta, discuţiile noastre au Elevilor care îndeplinesc condiţiile rjală •
Are dreptate gestionarul. Numai din riri unul din tinerii operatori care După ce umblu luat sfîrşit.
neglijenţa unor salariaţi nu se satis­ robotea ceva la aparatul de proiecţie. prin toate aceste legale, li şe acordă lunar burse. —, dovadă de situaţia militară pan-
fac în întregime notele de comandă în­ Aşteptaţi puţin, trebuie să apară. locuri, revin din nou la cămin. înainte de a pleca din Ilia, am
tocmite de cooperativele săteşti, pe ba­ mai discutat şi ct: alţii despre direc­ Exainenul de admitere va însepe tru băieţii de peste 20 de ani i
za cererilor membrilor cooperatori. Şi, aştept, aştept vreme de un ceas. — Trebuie să fie pe aici prin a- torul amintit. Aşa mi-am confirmat
Reintru în cămin şi pentru a-mi face propiere — primesc iar asigurări din o convingere: directorul este un ele­ Ia data de 21 octombrie, ora 8. — cerere de înscriere (cu vi?a U-
? timpul mai plăcut încep a trece în ment talentat, cu posibilităţi evidente.
revistă cîteva fotomontaje frumos e- partea celor mulţi pe care îi întreb. A realizat unele lucruri interesante, Se vor da probe la următoareleniunii raionale).
La cooperativa din Cîlnic, raionul xecutale. Pereţii căminului cultural ce Apoi încep presupunerile; poate îi dar — şi acest dar — cîntăreşte
Sebeş, nu lipsesc numai dulciurile. De să spun sini intr-adevăr „ta înălţi­ Un rost să încerc mult de iot în balanţă — vizitele dese . .o .-b «.8* *©• 1
me". Pe jos însă, pe sub scaune şi în vecini, poate la bodegă... a discuta cu el prin vecini, pe la bodegă, îl răpesc rrtyirzi’.:a-^anp^tnT-nw'giw i
mai multe luni, gestionarii sînt nevo, prin ungherele încăperii, resturi probleme culturale, aproape cu desăvîrşire muncii.
de ţigări, chibrite arse, urme Mă duc la bodegă. Cum însă nu-l acum cînd... tre­ Orchestra de Muzică Populară şi Uşoară
iţi să vîndă mărfurile fără ambalaj. de noroi uscat, lăsat mai dinainte cunosc pe directorul căminului, în­ cuseră mai bi­ Şi mă guidesc acum, că ajutai a Sfatului popular regional Hunedoara—Deva
Apoi, raluri de căruţe nu s-au mai de ce( care avuseseră pe semne adu­ treb casieriţa. ne de două ore pe stăruitor, el poate face multe lu­
nare pe la cămin. Pe masa directo­ care le petrecuse „nu la căminul cruri bune. Ş i mă mai gîndcsc că anunţă un
rului, cîteva reviste răvăşite, o cutie — Directorul căminului cidtural?' cidtural". secţia învăţămlnt şi cultură a .sfatu­
de şah şi o scrumieră doldora de res­ Vedeţi grupul celor trei din apropie­ lui popular raional va avea grijă CONCURS
turi şi scrum de ţigări, împrăştia în rea tejghelei? Cel ca mantaua de — O să-l caut ceva mai spre sea­ insfirşit de acest lucru. Iată pentru
jur un miros greoi şi înnecăcioş. piele, acela este directorul pe care-l ră, mi-am zis. ce ain scris aceste rtnduri, pentru complectarea posturilor vacante:
căutaţi. — un post de vioară — (so list);
Pe laorele18, iată-mă din nou GH. C. — un post de vioară — (vioara I) ;
Elegant, ca-n zi "de ’tifg, "directorul la Ilia. Căminul cultural tot deschis, — solişti vocali de muzică populară şi uşoară (bărbaţi şi
dar tot fără director... Rog pe cineva femei).
să-l caute. Intre timp, notez orarul Concursul se va ţine în ziua de 24 octombrie 1957, orele
de activitate al căminului: 9 —13; 9 dimineaţa în sala de repetiţii a orchestrei din Deva. str. Karl
16—20. Fac şi socoteala „orelor de Marx nr. 3 (fosta sală a cantinei 1 Mai).
producţie" prestate în această zi de Cererile de înscriere vor fi depuse pînă Ia 23 octombrie la
Ioan Adamcăciaşa îl cheamă pe Direcţiunea Orchestrei din Deva str. Avram lancu nr. 10 (tea­
trul de vară).
directorul în cauză. Şi socoteala fă­ Informaţii se primesc zilnic la direcţiune şi telefon 171
Deva.
cută de mine nu se potrivea deloc
-i111iii11--1-1-Li/Jiil1.-1-IU11
’cii orarul afişat.

UiUSMS.fe'UWV.- V