Page 58 - 1957-10

B I R O U L LUI V.I. LENIN LA KR•E• tMt »LIN — PRO! ETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNI ŢI VAI

9 Sîmbătă 19 octombrie 1957 4 pagini 20 bani
*
î

«

»
»
¦
¦
*
t
¦
ţ
i

Anul IX. Nr. 885

Pentru recolta

anului viitor

Nici înfr-o lună sub plan Gospodăriile Colectiviştii însămînţează

Sînt în Bazinul carbonifer al rează pînă la ora actuală circa de staf au terminat de zor
Văii Jiului unele luni cînd se 9.400 tone de cărbune peste
e ant ¦¦*¦ • ••«<•«- ¦ obţin rezultate de-a dreptul sur­ plan. Şi în prima jumătate a lu­ însă mînfările Şl în această campanie majorita­
prinzătoare. E adevărat că sînt nii octombrie, sectorul este al tea gospodăriilor colective din regiu­
ex î s t e Sosirea în Capitală şi luni în care sarcinile, în une­ doilea în întrecere pe mină, cu Muncitorii şi tehnicienii din gospo­ nea noastră, au dovedit un deosebit
a unei delegaţii de le locuri rămîn sub plan. Vor­ circa 300 tone de cărbune peste dăriile : agricole de stat din regiunea interes pentru executarea însămînţă-
bind despre sectorul I de la mi­ plan. Brigăzile conduse de Fran- noastră, mobilizaţi de organizaţiile de rilor în bune condiţiuni. Antrenaţi
cineaşti sovietici na Petrila condus de ing. Şte­ cisc Bartha şi Vasile Fieraru bază au folosit la maximum capaci­ şi mobilizaţi de organizaţiile de bază
fan Negri’, trebuie spus ca a- care lucrează în abataje came­ tatea de lucru a tractoarelor şi maşi­ şi consiliile de conducere, colectiviştii
Joi la amiază a sosit în Ca­ cesta de la începutul anului şi ră, au dat în ultima vrem e.ce­
pitală A. S. Feodorov, directorul pînă în prezent, n-a rămas da­ le mai bune rezultate contribu­ nilor, în ultimele zile la semănat. A- , muncesc cu eforturi sporite pentru a
producţiei de filme, membru Iîn tor patriei nici într-o lună mă­ ind astfel efectiv la menţinerea
car cu o tonă de cărbune. pe mai departe a succeselor ob­ cest lucru le-a dat posibilitatea ca în putea pune baze solide recoltei de
ţinute. ziua de 18 octombrie a.c., să termi­ cereale din anul viitor.
In scriptele sectorului, figu­ ne însămînţatul cerealelor de toamnă.
ic
culară şl s-a transformat într-o ţară
care nu numai că produce, dar şi Colectiviştii din Pricaz au realizat

Un mare staf cu o în acest an o producţie medie de

vasfă refea de căi exportă maşini şi utilaj modern. In ce colegiul Ministerului Culturii al Pe septembrie sub plan - în octombrie în frunte peste 1.800 kg grîu, 2.400 kg orz şi
priveşte volumul global al producţiei U.R.S.S,. conducătorul delega­
ferafe construcţiei de maşini, Uniunea So­ ţiei de cineaşti sovietici care peste 3.000 kg porumb boabe la ha.
vietică ocupă primul loc din Europa participă la sărbătorirea Lunii
Căite ferate în Uniunea Sovietică şi locul al doilea din lume. In a- prieteniei romino-sovietice şi la Sectorul IV al minei face In prima jumătate a lunii oc­ Desigur obţinerea unor astfel de re­
au un rol important atît în asigura­ nul 1956, producţia industriei con­ festivalul filmului sovietic or­ parte tocmai din categoria sec­ tombrie se pare că acest scop
rea transporturilor de mărfuri cît şi structoare de maşini şi prelucrătoare ganizat cu acest prilej. In ace­ toarelor care sînt cînd sub plan, a fost atins. Sectorul, conduce colte, reclamă executarea tuturor lu­
a celor de pasageri. La începutul a- de metal a crescut de 184 de ori laşi timp a sosit artista Roza cînd în fruntea întrecerii. Pe în întrecere cu 370 tone cărbu­
nului 1957, reţeaua de exploatare a faţă de anul 1913 şi în anul 1957 va Makagonova, membră a delega­ luna septembrie sectorul răm ă­ ne peste plan. Deci pînă la Colectivul de muncitori, ingi­ crărilor la vreme şi în teren bine
căilor ferate din U.R.S.S. pentru folo­ creşte de peste 200 de ori. ţiei de cineaşti sovietici. sese dator cu 590 tone cărbune. sfîrşitul lunii, datoria nu numai neri şi tehnicieni, de la atelie­ pregătit. Avînd în vedere acest lu­
sinţă generală depăşea cu mai bine Colectivul sectorului analizînd că va fi lichidată ci se vor da rul central de reparaţii din Al­ cru ei s-au îngrijit încă din vară să
de două ori reţeaua de exploatare a Ritmul rapid al creşterii construc­ La sosire, pe aeroportul Bă- în cadrul consfătuirii slabele re­ însemnate cantităţi de cărbune ba Iulia, a obţinut în cin­ asigure cele mai bune condiţiuni de
căilor ferate din 1913. Traficul de ţiei de maşini a asigurat reutilarea neasa, oaspeţii, au fost întlmpi- peste plan. Merită a fi eviden­ stea zilei de 7 Noiembrie o vegetaţie plantelor. Pe terenurile care
mărfuri pe transportul feroviar din tehnică a tuturor ramurilor economiei naţi de George Macovescu, di­ zultate din septembrie ia pornit ţiat pentru munca sporită depu­ mare victorie. Acest harnic co- au fost cultivate cu borceag şi trifoi
U.R.S.S. a depăşit în 1956 traficul de naţionale şi apărarea sigură a fron­ rector general in Ministerul în ­ hotărî! să lichideze cu rămînerea să în abataje, brigada condusă au executat imediat după ridicarea
mărfuri pe căile ferate ale Rusiei din tierelor Uniunii Sovietice. văţământului şi Culturii, Eugen în urmă şi să dea încă 200 to­ de Gheorghe Beraru, Gheorghe leotiv a raportat cu mândrie că furajelor, o arătură de vară şi apoi,
1913 de 16 ori. In ce priveşte volu­ Rodau, secretar al Consiliului ne de cărbune peste plan pînă Pîrvu şi Iulian Borca. pianul de producţie pe anul la timpul potrivit, au făcut arăturile
mul traficului de mărfuri, transportul Cărbunele General A.R.L.U.S., Marin Stan- la 7 Noiembrie. 1957 a fost îndeplinit încă de de însămînţare. Aceasta le-a permis
feroviar al U.R.S.S. ocupă primul loc ciu şi Mircea Bratucu, directori la data de 1 octombrie în pro­ ca numai în cîteva zile să însămîn- '
din lume. Creşte neîntrerupt gradul înainte de revoluţie,' Rusia, care a- generali adjuncţi în Ministerul Figuranţii lui Tripan se ţin fare porţie de 108 la sută. Produc­ ţeze 15 ha cu orz şi 32 ha. cu grîu
de utilare tehnică a transportului fe­ vea bogate rezerve de cărbune, ocupa Invţiţămîntului şi Culturii, pre­ tivitatea muncii în semestrul I şi să pregătească încă 15 ha care
roviar. în ce priveşte extracţia de cărbune lo­ cum şi reprezentanţi ai presei. In stratul 12 panoul B sec- cărbune decît prevederile sarci- al acestui an a crescut cu 15,7 urmează a fi însămînţate în aceste
cul al şaselea din lume şi locul al torul II, la unul din cele mai a- nilor de plan. De altfel, în în­ la sută, iar preţul de cost a zile.
In Uniunea Sovietică se dezvoltă cincilea din Europa. In anii puterii Au fost de faţă reprezentanţi dînci orizonturi ale minei, lu­ trecerea cu brigada lui Nicolae fost redus în cele trei trimestre
intr-un ritm intens transporiul mari­ sovietice, în U.R.S.S. a fost creată o ai ambasadei U.R.S.S. la Bucu­ crează intr-un abataj cu figuri, Cristea conduce cu un avantaj cu 6,8 la sută. Planul ¦valoric Paralel cu însămînţările, colectiviş­
tim, fluvial, auto, aerian şi transpor­ puternică industrie carboniferă cu un reşti. membri brigăzii conduse de de 32 tone. Mineri ca Gheorghe al atelierului pe anul 1957 a tii au recoltat porumbul de pe supra­
tul de petrol prin conducte. înalt nivel de mecanizare. Extracţia Ioan Tripan. Hotărîţi să cins­ Stălceanu, Nicolae Stociuc şi B. fost de asemenea realizat în pro- ' faţa de 29 ha şi cartofii de pe 7 ha.
de cărbune a crescut de la 29,1 mili­ Mircea Bratucu, director ge­ tească aşa cum se cuvine 7 No­ Vădeau din această brigadă porţie de 107 la sută.
Energie elecfrică oane de tone în 1913 la 429,2 milioa­ neral adjunct în Ministerul în ­ iembrie, figuranţii lui Tripan au contribuie din plin prin efortu­ In aceste munci s-au evidenţiat
ne de tone în 1956. In U.R.S.S., în văţământului şi Culturii a adre­ scos la ziuă în prima jumătate rile lor la succesul brigăzii. colectiviştii Ioan Şerban, care lu­
In anul 1956, puterea centralelor anul 1956 în fiecare 25 de zile s-a sat oaspeţilor un călduros salut. a lunii mai mult cu 143 tone de
electrice din U.R.S.S. a atins 43 mi­ extras mai mult cărbune decît întrea- A răspuns A. S. Feodorov. GH. T. Cum a fo st obţinută victoria crează la însămînţări, Domnica Dă-
lioane de kw. faţă de 1,1 milioane nilaş, Andrei Crăciun şi alţii, care
laz. în 1913, iar producţia de energie (Continuare In pag. 4-a) (Agerpreş).
electrică în acelaşi an a crescut la Această victorie a fost posi- i lucrează la recoltări.
192 miliarde kwh,, fiind de aproxima­
tiv de 100 de ori mai mare decît pro­ bilă datorită muncii entuziaste
ducţia de energie electrică a Rusiei
ţariste din 1913. Puterea centralelor a întregului colectiv, măsurilor |fnvăţăminte în urma unei
electrice noi, puse în funcţiune în a- tehnico-organizalorice care a u . experienţe proprii
nul 1956, depăşeşte puterea a 9 mari
centrale electrice ca cea de pe Ni­ Zile ale ştiinţei şi tehnicii fost aplicate în ultimul timp, ' Producţia de grîu obţinută de gos­
pru. precum şi introducerii pe o sca­ podăria colectivă din Miercurea în
sovieticeI i i•«*•««*•••*••*•• I ră cît mai largă a micii meca­ acest an a fost însemnată. S-a' rea­
In prezent, în ce priveşte nivelul nizări la diferite forme de iu-” lizat, de pildă, în medie, "2ÎÎ02 kg
producţiei de energie electrică, Sosesc noi mineri în Valea Jiului In cadrul Lunii prieteniei romino- doara, în faţa a peste 300 de elevi cru. Astfel, s-a făcut reorgani­ grîu la ha. Pe o suprafaţă de 12 ha,
U.R.S.S. se situiază pe primul loc din sovietice, zilele, dintre 10—20 octom­ şi profesori, tov. profesor Constantin zarea locurilor de muncă, tre- unde grîu! a fost însămînţat în toam­
Europa şi pe al doilea loc din lume La exploatările miniere din Valea Jiului continuă, să se prezinte zilnic brie au fost declarate ca zile ale Iorgovan a prezentat un referat cu cîndu-se la repararea pe grupe na tiecută după trifoi, şi unde s-a
avîndu-se în vedere că în anul 1920 ştiinţei şi tehnicii sovietice. Cu a- tema : „Ştiinţa şi tehnica sovietică în de utilaje, s-a mecanizat con­ dat ca îngrăşămînt la însămînţare
cînd a fost adoptat planul GOELRO, numeroşi tineri şi vîrstnici dornici să lucreze ca mineri. Numai la exploata­ ceastă ocazie. în mai multe întreprin­ cei 40 de ani de existenţă a puterii fecţionarea planşelor pentru tu­ 100 kg superfosfat la ha, producţia
Rusia Sovietică ocupa locul al 18-lea. deri din regiune, s-au organizat o se­ sovietice". burile de aeraj oare înainte se a fost de 3.700 kg la ha.
rea Petrila au venit să se angajeze luna trecută peste 300 de muncitori rie de simpozioane şi s-au prezentat făceau manual, şi au fost intro­
Construcţia de maşini numeroase referate cu teme legate de Festivaluri ale prieteniei duse noi utilaje cu o mare ca­ Din această experienţă proprie co­
din regiunile Timişoara, Craiova, Ia şi, Cluj, etc1., care au fost repartizaţi realizările ştiinţei şi tehnicii sovietice. pacitate de lucru c a : „maşina lectiviştii au tras bogate învăţăminte
In termene istorice scurte, în Un astfel de simpozion a avut loc Incepînd din ziua de 13 octombrie de rectificat cilindri cu coman­ practice. Tocmai de aceea, în acest
U.R.S.S. a fost creată o puternică in­ pe lîngă mineri cu experienţă pentru a dobîndi în scurt timp meşteşugul mi­ şi în sala „11 Iunie" din Călan. în mai multe localităţi din regiune dă hidraulică", maşina de gău­ an au hotărît să însămînţeze grîu!
dustrie constructoare de maşini pro­ s-a desfăşurat „festivalul prieteniei" rit si alezat orizontal11, etc. după trifoi, cartofi, sflecă de zahăr
prie, utilată din punct de vedere teh­ neritului. După ce se vor califica ei vor avea posibilitatea să realizeze Tot la Călan — secţia furnale — romîno-sovietice în cîntec şi dans. şi alte plante recomandate de ştiinţa
nic. Uniunea Sovietică s-a eliberat tov. inginer Ioan Stoica a prezentat Astfel, în raionul Sebeş asemenea Un alt factor important care, agrotehnică ca bune premergătoare
de dependenţa economică străină se- cîştiguri frumoase. Tinerii mineri Gheo rghe Teodorescu din regiunea Craio­ un referat intitulat: „Actualităţi în festivaluri s-au ţinut în com unele: a dus la realizarea planului- a- pentru grîu. Ei ştiu însă că produc­
siderurgia sovietică". Poiana, Gîrbova, Draşov şi Ungurei. ţia din anul viitor nu depinde numai
va şi Vasile Cercel din regiunea Iaşi, de pildă, sosiţi în Valea Jiului acum Cu această ocazie pe scenele cămine­ nual înainte de termen este şi de premergătoarele ce le are grîul,
In mai multe întreprinderi din re­ lor culturale din comunele amintite au ridicarea calificării practice a ea depinde în mare măsură de în­
cîteva luni, au cîştigat în luna septembrie 2320 lei şi respectiv 2115 lei. giune tov. ing. Gh. Popa, a vorbit evoluat cu cîntece şi dansuri 6 for­ muncitorilor, precum şi perse­ sămînţatul sau neînsămînţatul la
în faţa a cîteva mii de cetăţeni maţii corale, 5 echipe de dansuri, do­ verenţa ou care aceştia au lup­ timpul optim. De aceea colectiviştii
In întreaga. Vale a Jiului au sosit în uitimele 3 luni peste 3.000 de despre lansarea cu succes în Uniu­ uă fanfare, echipa de fluieraşi din tat lună de lună pentru înde­ îşi dau silinţa să termine cit mai
nea Sovietică a rachetei balistice in­ Jina, brigăzile de agitaţie din Poiana, plinirea planului, ajutînd în degrabă însămînţările. Pînă acum au
muncitori noi. tercontinentale şi a satelitului artifi­ Reci şi Tău. La aceste festivaluri au mod consecvent conducerea a- pregătit o suprafaţă de peste 70 ha
Pentru noii veniţi la mina Petrila s-a amenajat un cămin nou cu o ca­ cial al pămîiîtului. telicrelor în aplicarea măsurilor din care au însămînţat 40 ha. Zil­
tehnico-org anizafor ice.
pacitate de 340 de locuri, pe lîngă alte două cămine existente. Tot aici vor La şcoala medie din O.M. Hune-

fi date în curînd în folosinţă minerilor noi blocuri cu zeci de apartamente

confortabile. •a Muncitori de frunte nic însămînţează peste 7 ha, ceea ce
înseamnă că în următoarele 5—7 zile
participat un număr de peste 6.500 Printre muncitorii care au a- vor termina de însămînţat.
dus un aport deosebit în Obţine­
Zorul cu care in faţa ne de pe terasa castelului), ţărani muncitori. rea acestor succese se numără ic
tov. Zelenko l-a corectat Asemenea festivaluri au avut .loc şi cei din echipele de reparaţii me­
clădirii Direcţiei generale a canice, conduse de Ioan Dră- In gospodăria colectivă din Vine­
prom pt: „Acesta nu-i un în raionul Hunedoara şi anume în ghici şi S. Ştefan. De asemenea rea, însămînţările se apropie de sfîr-
Combinatului se lucra la a- orăşel, ci un oraş". Această comunele Băcia şi Peştişul Măre. Şi s-au mai evidenţiat' şi munci­ şit. Au fost însăminţate pînă acum
afirmaţie a fost apoi con­ aici, formaţiunile corale şi de dan­ torii Izidor Zarna, mecanic, Ioan 35 de ha din cele 50 planificate.
menajarea unei tribune, zorul firmată de fapte. Vizita în suri locale au prezentat bogate pro­ Bucur, frezor, H. Ştefan şi Ma-
oraşul muncitoresc, la sta­ grame artistice, ria Pleşa, strungari şi alţii. Colectiviştii însămînţează în acest
cu care la intrarea prin­ Locuitorii Hunedoarei, marcabile obţinute de ţara nostru — 10 ani de la pro­ dionul oraşului, la clădirea an grîul după trifoi şi borceag.
Clubului-teatru, care e a-
cipală ca şi in multe sec­ muncitorii oraşului, care a noastră pe drumul construi­ clamarea R. P. Romine şi proape terminată, la com­
plexul alimentar „Corvin" a
ţii ale Combinatului siderur­ cunoscut o atti de rapidă rii socialismului şi a arătai de succesele obţinute în cei fost edificatoare. Şi nici ma­
că prietena noastră de la 10 ani, dar cele mai multe nifestările de prietenie n-au
gic se puneau lozinci scri­ dezvoltare în anii regimului răsărit ne va ajuta, ca şi aplauze au însoţit cuvinte­ contenit.
pînă acum, ori de cite ori
se in limba nişă, ca şi bu­ de democraţie populară, unde le rostite de „veteranul“ de­ La „Ciuperca", tov. G. I.
Zelenko s-a fotografiat cu o
chetele de flori care tremurau s-au ridicat atitea edificii tînără şi . un tinăr care ser­ Sărbătoarea De pe ogoarele regiunii
veau bere şi, dat fiind fap­
uşor in miinile unui grup industriale de importanţă ca­ ţara noastră va. avea ne­ legaţiei, tovarăşul A. V. Bier tul că aceştia au făcut o a- o o o o o ooooooooo >ooo ' /—1i—' /—r
luzie la căsătorie, conducă­
de pionieri — toate aces­ pitală pentru industria meta­ voie. lişev. Şi aceasta nu intim- torul delegaţiei sovietice a
spus că i-ar părea bine să
tea trădau faptul că sini lurgică a ţării noastre — Cuvintul „prietenie" a fost plător. Tovarăşul A. V. Bie- poată juca la nuntă. Cind strugurilor
cuvintul de ordine care a lişev era acum 40.. de ani am ajuns în faţa clădirii
aşteptaţi cu multă emoţie, in mare măsură cu ajuto­ Clubului-teatru se lăsase oooooooocoooooo- întovărăşirea „Progresul4* Pefreşîi
de-acîun amurgul. O- fetiţă
dragoste şi nerăbdare oas­ rul frăţesc al •Uniunii Sovie­ însoţit pretutindeni pe solii comisar pe crucişătorul „Au­ de vre-o 6—7 ani se. bucu­
ra şi ea că vede „străini".
peţi scumpi din Uniunea So­ tice — au un motiv „al lor" poporului sovietic in vizita rora", iar în hotărirea cu T o t. tov., Zelenko s-a apro­ (De Ia subredacţia noastră în care au intrat 60 de familii
lor la Hunedoara. Fie că care şi.-a , rositit cuvintul .şi piat de• ea şt i-a prins de voluntară). cu 35 ha de pămînt. înscrierea'
vietică. de a-şi manifesta sentimen­ bluzică o insignă. Fetiţa s-a SEBEŞ (de îa subredacţia în întovărăşire continuă.
ruşinat şi cu . emoţie in glas La 17 octombrie a.c. în comu­
Şi intr-adevăr, nu peste tele de prietenie pe care le aceştia au fost oaspeţii, mun­ in dirzenia cu care ţinea a mulţumit şi s-a recoman­ noastră voiuntiară). na Petreşti a luat fiinţă înto­ C. FILARET
microfonul, muncitorii au vă­ dat : Lidia. vărăşirea agricolă „Progresul",
mult timp, pe poarta Com­ nutresc faţă de poporul so- citorilor de la furnalul 5, zut comisarul din 1917, care In raionul"Sebeş, culesul stru­
fie că au vizitat furnalul 6, a tras prima salvă asupra Seara, la masa tovără­
binatului şi-au făcut apari­ vieticl Şi ei au ţinut să ara­ cel mai modern furnal din şească oferită in cinstea gurilor este în toi. Căzile pîn-
oaspeţitor sovietici, s-au în­
ţia trei maşini, care au al' te lucrul acesta mai ales că ţara noastră şi, sud-estul Eu­ Palatului de , iarnă. Era cil chinat de. asemenea multe tecoase înghit cu nesaţ mustul
toasturi .pentru prietenie,
dus de la Sibiu o parte din aveau intre ei oaspeţi sovie­ neputinţă să nu admiri pe pentru prietenia veşnică Creşte numărul întovărăşiţilor din Cricău
acest om care a servit cu Cart uneşte popoarele, ro/nin
delegaţia sovietică, care. ne tici 'tocmai In luna ciad in- ropei, fie că au stat de vor­ devotament Revoluţia de a- şi sovietic, pe drumul lor din boturi. Cî-ntecele se împle­
bă . cu :furnatistul fruntaş, comun de făurire a unei vieţi
vizitează ţara cu prilejul tra­ •tr'egul nostru popor sărbă­ Pali Victor, sau au prins in fericite. tesc ou glumele, şi rîsul înflo­ Zilele trecute în întovărăşirea tre cei noi înscrişi se numără
CONSTANTIN MACOVE1 agricolă' din Cricău s-ău înscris
diţionalei Luni a prieteniei toreşte această prietenie salopeta ¦ unui muncitor , -— cum 40 de ani, revoluţie ce' reşte pe buzele tuturor. Cei mai încă 22 de familii de ţărani tovarăşii Ioan Luca, Ştefan
muncitori, aducînd o suprafaţă
romino-sovietice, in frunte, scumpă nouă. a deschis o eră nouă în is­ mici, parcă ar fi la carn av al: _, _ „
cu conducătorul acesteia, to­ Discuţia care a avut loc de teren arabil de 15 ha. Prin- Barbu, Trif Cornel, N. Brumar şi
varăşul G. 1. Zelenko, direc­ ca amintire — o insignă. toria omenirii. Şi aplauzele şi-au făcut mustăţi şi bărbi din
torul general al Direcţiei ge- , intre membrii delegaţiei sov . .!• . i
vietice şi cadrele de condu­ Sentimentele de prietenie must. alţii. v
nerale a rezervelor de muncă cere ale Combinatului a ’fost n-au contenit vreme înde­
de pe lingă Consiliul de Mi­ mai mult decît prieteneas­ reciprocă s-au făcut şi mai lungată. . . . • ' i ..
niştri al U.R.S.S. Căldura că.¦ Tovarăşul Zelenko şi-a
cu care şi-a rostit cuvintul manifestat bucuria deosebită , puternic simţite la entuzias­ La centrul de recepţionare din La Benic — Lnsnmînţarile se apropie
pe care o încearcă aflindu- tul miting care a avut loc ¦ Oaspeţii sovietici nu au
Ia orele 15,30' în faţa clă­ cunoscut iii trecut Hunedoa­ Sebeş, sosesc zilnic oantităţi în­ de sfîrşit

dirii Direcţiei generale a ra. Dar ei au aflat despre semnate de struguri. Printre pri­

Combinatului. Muncitorii . au acest trecut, iar ieri de pe mii, care şi-au achitat sarcinile Colectiviştii şi ţăranii munci­ 400 ha. cu cereale de toamnă,
aplaudat/ cu căldură pe re­ înălţimea castelului Huniazi- tori cu gospodării individuale din cele 460 ha planificate.
o reprezentantă a pionieri­ ,.sc in inima de oţel a pa­ prezentanţii Combinatului .ca­ lor — au putut să admire către stat, a fost gospodăria a- din comuna Benic, îndrumaţi de
organizaţiile de bază, sfatul Colectiviştii din Benic, care
lor, salutul pionieresc şi bu­ triei noastre, stind îndelung gricolă colectivă „Drumul lui popular comunal şi tehnicianul au însămînţat întreaga suprafa­
agronom, au pornit Ia însămîn­ ţă planificată cu grîu, sînt
chete de flori oferite de a- de vorbă cu tov. Cătană des­ re au salutat pe oaspeţii so-' prezentul — oraşul indus­ Lenin“ din Sebeş şi ţăranii fruntaşi la însămînţări. Ţăranii
vielici, şi prin ei întregul triei, oraşul muncitorilor. ţări printre primii din raionul
ceştia oaspeţilor sovietici,- pre dezvoltarea Combinata- popor sovietic, urîndu-te bun Cind iov. Cătană a comu­ muncitori Nicolae Lupşe şi Ioan Alba. muncitori cu gospodării indivi­

primirea cordială făcută de . lui, despre ajutorul acordai Ful,ea. Folosind la maximum capaci­ duale sînt hotărîţi ca în cinstea
tatea de iucru a atelajelor, de di­
către persoanele oficiale au de către Uniunea Sovietică. venit în patria noastră, au nicat .oaspeţilor că în ulti- mineaţa pînă seara, ei au reu­ zilei de 7 Noiembrie, să termi­
şit ca pînă la data de 17 oc- ne şi ei însămînţatul cerealelor
materializai foarte concis sen­ Ca purtător de cuaînt a! aplaudat pe conducătorul de­ ,m u ltim p a fost construit Culesul strugurilor a prile­ tombrie, şă însămînţeze peste
de toamnă pînă Ia data de 20
timentele de prietenie pe ca-, delegaţiei şi a întregului po­ legaţiei sovietice,¦ care, prin­ in Hunedoara un orăşel juit organizarea tradiţionalei
octombrie.
re le nutreşte poporul ro- por sovietic, iov. Zelenko serbări a strugurilor care a avut

min faţă de popoarele U- a exprimat bucuria şi sim­ tre altele, a amintit de săr- muncitoresc (a cărui pa­ loc la Casa raională de cultură

niunii Sovietice, patia pentru, succesele re- ’băţoarea ¦scumpă •,a poporului noramă $§• vedea foarte bi-

din Sebeş,

.'XV c ' \:P v . :.T V GH. R.