Page 59 - 1957-10

Pag. 2
S-AU EPUIZAT PROBLEM ELE? D!NSALA
TRIBUNALULUIîntreprinderea de electricitate gazeta de perete — botezată cu dispecerul. Ceilalţi sînt ,.ocu­
Deva-, numără cîteva sute de „Sub tensiune1*, — a ieşit, paţi “ ou alte treburi. Atunci ci­
muncitori şi zeci de ingineri şi proaspăt vopsită, pe uşa timpi ă- ne să organizeze redactarea ar­
tehnioieni care deservesc irista- riei. Arăta frumos. Bia cîţiva se ticolelor şi despre ce să scrie?
laţiile producătoare de energie
electrică, staţiile de transforma-
re şi conexiuni, reţelele satelor
proaspăt electrificate ,etc. De
calitatea aotiviţăţii acestora de­
pinde nlodul c'um sîrit .alimen­
tate cu energia electrică nece­
sară centrele industriale impor­
tante' ale regiunii Hunedoara :
Că lan , Cuigir, parţial Valea Jiului
precum şi măsura în care se
asigura la parametrii nor-
mali — 'tensiunea din reţel¦el-e d-e
iluminat public şi abonaţi.
E normal că într-o asemenea
întreprindere cu subunităţi dis­
persate în toată regiunea şi cu
reţele interconectate la sistemul
energetic naţional, să se petrea­
că multe fapte — unele bune,
altele rele. Să existe, deci şi
lipsuri. Lipsuri remediâbite, bine­
înţeles. Dar cârje, -înlăturate, ar
îmbunătăţi condiţiile de lucru
şi trai ale colectivului între-
prinderii, ar sprijini realizarea
integrală a sarcinilor de plan.
Şi tot normal e ca de oglin­
direa stării de lucruri din între­
prindere, de combaterea relelor,
să se ocupe gazeta de perete.
Respectiv colectivul acesteia.
Numai că nici de gazeta
de perete nu se ocupa
nimeni
Vreme de cîţiva ani, la I. E.
Deva, a existat o singură ga­
zetă de perete : cea a organiza­
ţiei de partid şi a comitetului
de întreprindere. Nimeni însă nu
s-a obosit vreodată să respecte
datele de apariţie a ediţiilor a-
cesteia. Uneori, schimbarea ar­
ticolelor se făcea lunar, alteori,
semestrial, sau, cum a fost ca­
zul odată, la sfârşitul trimestru­
lui.
TIn pn.mavvara acestui an„, ci.-
rdeta dAoua . grazerte Lde pi er»ete, Lcare timp a articolelor la gazeta de
să aibă, cică, un caracter mai
satiric. Propunerea a fost ma­
terializată printr-un referat, re­
feratul a fost înaintat directo­
rului, directorul a dat dispoziţii
serviciului administrativ să lan­
seze o comandă la tîmplărie,
tîmplăria a solicitat pe normato-
rui şef să facă o documentaţie
de execuţie pe bază de norme...
şi,-
După două luni şi jumătate,
Ziarele americane > au scris că S.U.A. vor lansa sate­
litul lor artificial, de abia în anul 1958,
SATELITUL SOVIETICI — Ci nd vii frăţioare să ne întrecem?
SATELITPL S .U .A .: — Sînt reţinui pină in 1958.
(desen primit de la cititorul nostru C, BURSUC).
La baza de recepţie
încă de la intrarea în magazia de
cereale a bazei de recepţie Deva, ma­
rea de boabe aurii stătea gata parcă
să sb reverse. Afară, un convoi de
căruţe îşi aşteptau rîndul să predea
recolta de grîu din anul acesta. E-
rau căruţele de la gospodăria colectivă
din Hăgău.
Cîţiva ţărani colectivişti, descărcau
porumbul, îl duceau la cîntar şi apoi
ştiuleţii. aurii îşi luau locul în ham­
barele pregătite încă cu multă vreme
.*înainte să-şi! primească oaspeţii.
¦• Zilnic, aici la bâza de recepţie din
Deva este' un dute-vino. Pleacă' şi vin
carele doldora de sa'ci cu cereald.
Pe benzile mecanizate, boabele că­
lătoresc pînă’ în magazie.
Intr-o singură zi au intrat în rria-
gâzid' zeci de mii 'de kg de ce­
reale. Numai gospodăria din Hărău a
Şi găsiseră s-o admire,
_ Bună treabă iese din mîi-
n^ e Ghenghe !... ^
Numai Boriţă baci s-a îndoit
de trăinicia „lăzii" (căci cu o
ladă semăna).
— De o făcea din scîndură,
zic şi eu că ţinea. Dar aşa, din
placaj, zău, mi-e teamă...
Prima ediţie — din care n-a-u
lipsit cuvântul de deschidere
(prilejuit de cea dintîi apariţie
a noii gazete), cîteva versuri,
epigrame, — a stîrnit interes.
Dar, pe Cît de zgomotos a
fost începutul, pe atît de grab­
nică a fost şi delăsarea. Mem­
brii colectivului de redacţie al
gazetei — a căror activitate n-o
prea coordonează nimeni —
s-au dovedit uimitor de harnici
doar la îndemnuri reciproce.
— Organizează tu apariţia e-
ddţiei următoare. ^ _
~ N -f* timp. Da-i-o la Junea.
— Şi ea zice ca-i ocupata.
— Atunci să se ocupe Haţe-
gan...
— El e şi mai ocupat decît
Junea.
— Atunci...
Sînt două luni de cînd edi­
ţiile celor două gazete de pe-
rete de la întreprinderea de e-
lectricitate Deva, n-au mai fost
înlocuite. Parcă, prin cine ştie
ce minune, întreaga activitate a
întreprinderii ar fi înţepenit la
data ultimei schimbări a artico­
lelor.
— Despre ce să mai scrii ?
se amăra într-o zi unul din
membrii colectivului de redacţie
a gazetei satirice. S-au epuizat
problemele...
Fiindcă nu-i prima dată cînd
cei care răspund de apariţia la
perete îl iau pe ' „nu ştiu" în
br•aţ’e, mi-.am„ . 1prop^us să fac cî-
ia K n io, „ r ştiu-
e sinonim cu „n-am chef .
2. In acelaşi limbaj, „S-au e-
puizat toate problemele" înseam­
nă „Pentru ca să scrii despre
probleme, trebuie neapărat să
te interesezi de ele, să te „de­
ranjezi".
Şi cine vreţi dumneavoastră
să se denanjeze ? Tovarăşa Ju ­
nea ? Imposibil! Dînsa e res­
ponsabila gazetei „celei mari"
şi are numai sarcina... să tra-
seze sarcini. Haţeganu e ocupat
predat în ziua aceea 7.000 kg, iar
ţăranii individuali 5.022 kg.
Un merit deosebit în activitatea
bazei, în organizarea muncii la încăr­
care şi descărcare îl are magazione­
rul şef Dumitru Popa care se numără
printre fruntaşii bazei de recepţie
Deva.
Nici candidatul de partid Mihai
Liuţ de la laboratorul bazei nu se lasă
mai prejos. El controlează întotdeau­
na calitatea seminţelor şi întocmeşte
buletinele de analiză.
O preocupare deosebită a celor de
la baza de recepţie din oraşul Deva
a fost şi schimbarea seminţelor. Pîriă
acum (respectiv 16 octombrie) s-au
asigurat pentru însămînţat 16 vagoane
de seminţe. Printre unităţile socialiste
care au schimbat pînă acum seminţe
se numără întovărăşirea din Certej,
întovărăşirea din Biscaria, întovărăşi­
rea din Sîntuhalm şi altele,
' 'D ir tm v i j o m r m w t m Nr. 885,
Delapidatorii
şi-au primit pedeapsa
Iată întrebarea la oare, Paul Georgescu, casier plăti­
cu permisiunea şi bunăvoinţa tor la şantierul energo-construc-
tovarăşilor din colectivul gaze- ţii Petroşani, a încasat de la
telor de perete de la I. E. Deva, mai mulţi muncitori, bani pen­
tru cantină. Suma se ridica la
se poate răspunde astfel: de 2.460 lei, bani care au rămas
organizarea redactării să se o- în buzunarul lui In loc să fie
cupe ambele colective ale gaze­ vărsaţi la casieria şantierului.
telor. Şi dacă aceste colective Faptul că Paul Georgescu şi-a
vor cu tot dinadinsul să se o-
cupe totuşi de ceva, sîntem ne­
voiţi să le spunem că probleme,
sînt prea destule. Adevărul e că însuşit sumă amihtită, a fost
există, pare-mi-se' şî altceva la descoperit şi fiind dat în jude­
mijloc : teama. Grija de a nu te cată a fost condamnat la 2 ani
pune rău cu nu ştiu care .şef de închisoare corecţibrială.
serviciu, cu nu ştiu ce respon­
sabil prin vreo comisie de înca­ Un alt delapidator, Dumitru
drări sau premii. Fiindcă, dacă Jilip, fost şef de raion la O.C.L.
n-ar fi astfel, gazetele ar criti­ Alimentara nr. 46 Vulcan, pen­
ca. Iată bunăoară numai cîteva tru faptul că a delapidat suma
din titlurile ce puteau fi tratate de 8.313 lei, a fost condamnat ¦ ¦ ¦ -¦ -
la gazeta de perete.
la 4 ani şi jumătate închisoare Potira fefdifttofifurare a muncii In cadrul festiuatutui filmului so­
— „îndeplinirea obligaţiilor ci!finl-Liiicafi?€ în oraşnl M m vietic, Joi 24 octombrie a. c., pe
corecţiondlă. Hotărîrile au ră­ ecranul cinematografului „Filimdn
din contractul colectiv, nu tre­ Sirbu" din oraşul Deva, va rula
buie să fie o preocupare faculta­ mas definitive. filmul „Don Quijotle".
tivă". Şi abuzul în servici Miercuri' după amiază, din iniţiativa P rin cunoaşteri,
se pedepseşte Consiliului sindical local Deva, s~a spre prietenie
— „Oare cîte luni va miai du­ organizat o consfătuire privind des­ de la banca de stat şi s-au angajat
Abuzînd de funcţia de conta­ făşurarea muncii cultural-educative în ca şi în restul instituţiilor şi între­ Pentru aniversarea a 40 de ani a
ra amenajarea noului .club ?“. bil şef, la baza de recepţie Is- instituţiile şi întreprinderile din loca­ prinderilor să organizeze asemenea Marii Revoluţii Socialiste din Octom­
— „De ce se tărăgănează re- croni, Roman Popa. în loc să litate. Lucrările consfătuirii s-au des­ concursuri. brie, colectivul Bibliotecii raionale din
ia cota de fin de la 6 cetăţeni, făşurat în sala festivă a sfatului popu­ Alba lulia, în baza planului de ac­
amenajarea construcţiei din faţa a primit bani, angafindu-se să lar orăşenesc. Au participat directorii Pe iîngă părţile pozitive au reieşit ţiune înloctnit, a realizat Ut uHiniUl
cumpere el cantitatea de fin administrativi, preşedinţii comitetelor de şi o serie de lipsuri în domeniul timp următoarele:
locuinţelor muncitoreşti ?“. respectivă. Pină la urmă n-a întreprinderi şi secretarii organizaţiilor muncii cultural-educative. Astfel, par­
cumpărat nici fin şi a scăzut de partid din toate instituţiile şi în­ ticipanţii la discuţii au criticat cu — S-a mărit numărul de cititori
— „Prestidigitaţie sau arta de din scripte pe cei 6 cetăţeni, de treprinderile oraşului Deva. asprime atitudinea comitetuuli sindical cu încă 341;
a plasa sarcinile de la unul la cotă. de la U.R.C.C. care, de aproape 6
Cu această ocazie au fost prezen­ luni de zile, ţine cărţile de la biblio­ — S-au difuzat un număr de peste
altul". Cazul a fost descoperit şi tate trei. referate de către preşedinţii tecă încuiate în lăzi, sub pretextul că 1.000 cărţi ale scriitorilor sovietici şi
— „Activitatea organelor sin­ pentru abuzul făcut, Roman comitetelor de întreprinderi de la nu are spaţiul necesar instalării unei ruşi i
Popa a fost condamnat de tri­ T.R.C.L.H. Uniunea regională a coo­ biblioteci.
dicale să nu se reducă la strân­ bunalul Petroşani la un an şi perativelor de consum şi de la insti­ — S-au făcut prezentări de cărţi
gerea cotizaţiilor şi semnarea jumătate închisoare corecţioruxlă. tuţiile administrative de stat. Refera­ Cît priveşte acţiunile culturale între­ d in : „Parhomenco", „Ştefan Rozin“,
tele prezentate au scos la iveală o se­ prinse în cinstea zilei de 7 Noiembrie „Port-Arthur", „Mama", „Tînăra Gar­
certificatelor de boală". Prin respingerea recursului de de către formaţiile artistice din insti­ dă" şi altele. S-a organizat o ex­
către tribunalul regional, hotă- rie de realizări privind desfăşurarea tuţiile şi întreprinderile oraşului, a re­
— „Joia pompieristică — pri­ rîrea a rămas definitivă. muncii cultural-educative a salariaţi­ ieşit că în mare parte eie sînt inexis­
tente.
lej de a ne vedea la faţă".
— „Biblioteca — fantomă". Concluzia generală a consfătuirii a
— „înscrişi la învăţământul
U.T.M. — 18. Prezenţi — nici
unul".
Etc., etc., etc.
L. ZAMFIR
• •#•*#*'#•*0••»"»' ••#»•#>•••'•••«••o* lor din oraşul Deva. De pildă, la fost că în întreprinderile şi instituţiile poziţie pe tem a: „Aniversarea a 40 de
S-a pierdut pe dffltitfflL. j T.R.C.L.H., câ o realizare de seamă, din oraşul Deva, munca cultural-edu- ani de la Marea Revoluţie Socialistă
cativă se desfăşoară într-un mod ne- din Octombrie", seri literare Ia sta­
l ‘se poate considera înzestrarea biblio­ safisfăcăfor. De aceea în încheierea fia de radiojicare şi în întreprinderi.
ţ tecii cu un număr de 4.000 volume şi consfătuirii s-a stabilit un plan de mă­ Colectivul bibliotecii raionale, in per­
¦ De la Hunedoara la Deva este 24 tone, situaţia existentă la „Recol- j creşterea considerabilă a numărului de suri pe perioada 15 octombrie—30 de­ manenţă, are preocuparea de a îm­
» cititori. Ca o consecinţă a intensifi­ cembrie, măsuri menite să ducă la prospăta cărţile după alegerea citito­
t cale destul de lungă, atunci cînd, ta“ Hunedoara. 9 cării cititului de cărţi şi în special îmbunătăţirea în mod simţitor a mun­ rilor.
ţ temerar, vrei să o străbaţi cu picio- a cărţilor tehnice, s-a ajuns ca în ul­ cii culturale în instituţiile şi între­
Ce s-a întîmplat cu cifrele astea * prinderile oraşului. ELENA MOISESCU
corespondentă
» rut. Cînd iei cursa I.R.T.A. ori călă- nu ştim. Probabil le-a „suflat, vîn- •
i ioreşti cu trenul nu faci drumul în tul“ care, fqgjndu-şi j o c u l l e - a lip it) timul timp la T.R.C.L.H. să se facă
* mai mult de o oră. Tovarăşii din ca- 15 raţionalizări. De asemenea din re-
pe unde a voit el. ? fsratul prezentat de către preşedintele
drul întreprinderii raionale „Recolta" Considerăm că mai midia atenţie ţ
t Hunedoara, cînd au şi mai rhuU simţ de T comitetului de întreprindere al institu­
l ceva urgent de răspundere la în- i ţiilor administrative de stat a reieşit
i rezolvat la intre- tocmirea situaţii- ¦ că la Banca de stat, în ultimul timp,
î prinderea regională , -l-o-r s-ta--t-i-s-t-i-c--e ,p—oate ţ? s-a organizat cu salariaţii un con­
f „Recolta", iau maşina şi se reped înlocui cu succes, căutarea zadariucă.i ¦. curs intitulat: „Cine ştie cîştigă“, pe
ţ la sediul acesteia în Deva. Cînd şi a cifrelor pierdute.,. T , teme legate de speşificul muncii.
ţ cînd, o defecţiune mecanică îi face pe Tovarăşii de la cele două între- : Cîştigătorii concursului au fost pre­
' călători să mai aştepte. Atunci unii prinderi „Recolta“ nu sînt de ace- j miaţi cu diferite obiecte de uz oas-
l i11au aer, alţii discută rămîmnd în eaşi părere? ,4^ * nic. Cei prezenţi la consfătuire au Un meci amical
^ •atv#* apreciat ca bună iniţiativa tovarăşilor
k maşină.
t Plecind la Deva cu realizările de
ţ plan la 12 octombrie a. c., un iova- . Joi după amiază pe stadionul prizei a I-a. După reluarea jo­
din Gurabarzla s-au întîlnit, în­ cului arădenii intră pe teren mai
ţ răş din cadrul întreprinderii „Recol- i Comitetul organizatoric regional tr-un meci amical, echipele din hotărîţi şi1 astfel în minutul 50
ţ ta" Hunedoara a pierdut cîteva... ci- ţ categoria I - a : Flamura roşie portarul Drăghescu de la Pro­
Arad şi Progresul Brad. Deşi di­ gresul Brad este pus într-o si­
| fre de control. Cum s-a întîmplat? î A . V. S. A . P. Hunedoara ferenţa de clasă e mare, şi ju­ tuaţie dificilă pe care însă o lă­
cătorii brădeni resiimţindu-se du­ mureşte cu mult succes. In mi­
* Lucru e simplu. Din cifra loială pla- 1 pă meciul cu Reşiţa, totuşi bră- nutul 52 asistăm la ce] de-ai
'denii au depus o dîrză rezisten­ doilea gol al arădenilor, marcat
? nificată pentru contractări şi achizi- ^ în colaborare cu redacţia ziarului ţă în faţa rutinatei formaţii a- de Mercea. Progresul contintiă
rumul socialismului^ rădene. Superioritatea echipei să contraatace dar în minutul
ţ Ui griti-secară, s-au pierdut 100 de iţ| FI. roşie Arad, s-a dovedit încă 62, la o centrare minunată a lui
tone. Adică în scriptele „Recoltei" Hu- ORGANIZEAZĂ din primele două minute, cînd Băcuţ, Jurcă reia imparabil în
printr-0 combinaţie în tre'Jurcă, poarta brădenilor.
nedoara figurează 'o cifră majorată cu ţ Mercea şi Dîrlea, se înscrie un
gol imparabil de la 16 m. Bră- Cu rezultatul de 3-1 (1-1) se
100, iar la „Recolta" Deva cifra e mic- | î n oraşul Deva denii caută să formuleze ata­ încheie şi a doua repriză. Oas­
şorată cu o 100. Asta s-a întîmplat f curi frumoase şi, în mai puţin peţii au obţinut o victorie meri­
de 4 minute, scorul devine 1-1,
la planificare. O altă cifră s-a pier- ţ duminieă" 2 0 octo m brie 1 9 5 7 , prin golul marcat de Rădiţă la tată fiind mai ofensivi. Cît pri­
dul la preluări din contractări. Asia J o centrare-a lui Silit.- Scorul ră-
mîne acelaşi pe toată durata re­ veşte acţiunile Progresului Brad
e ceva mal mică : 23 de tone. Si- î începînd de la orele 10,30 a, m.
ele au fost destul de frumoase,
inaţiile celor două întreprinderi „Re- $
totuşi lăsate nefructificate.
, . T— c®i€®ir§ m et» de v it e i*colin" — raională Hunedoara şi re- 4
t gională Deva — puse faţă m faţa nu 1 — -----------------------------------------
j corespund. Pe baza lor nu poale fi ţpe circuit închis. Participă motocicîişti din regiunile:
| stabilita o realitate de fapt. Ba chiar i H ii h e d o a r a , T i m i ş o a r a ; C r a i o v a , C lu j, G a l a ţ i , O r a d e a , B a i a
? m i m ult‘ la "Recolta" Deva; care i M are, B acău, S ta lin , A u to n o m ă M agh iară.
I centralizai situaţiile’ rea,izarea canh' t Biletele se găsesc de vânzare la întreprinderi şi instituţii, iar
] î iăfii de sriu c M a l ă ’ dePă^ le cu t în ziua concursului l,a oasele speciale.
«• ie» «*•«<•ă«Ve»«o«.0* . * ; . « ? CLASAMENTUL
campionatului regional de după etapa VII l-a din 13 oct
Ajunsesem la şcoala să, împrăşliindu-se prin Ridic însă o altă la­ linţele şi să-şi comple­ 1. Energia Lonea 8 6 2 0 29—10 14
medie serală din Hu­ curte şi pe coridor. In- tură a problemei şi mă teze studiile pentru a 5 2 1 16—10 12
nedoara cu mult după Irigat, îl întreb pe u- întreb de ce nil anunţă urma cursuri superioare. 2. Energia Călan 8 5 1 1 18-11 11
ce clopoţelul a sunat şcoala în zilele cînd nu 5 0 3 16-11 10
de intrarea la clasă. In nuT: poate vehi. Pusă în Odată ce elevii vin 3. Progresul Zlatna 7 3 3 2 21 —12 9-
această situaţie nu. mi-a gardă, direcţia şcolii •' ar cu dragoste la şcoală, 4 1 3 11—10 9
rămas altceva de fă­ — Nu aveţi oră? putea organiza suplini­ ei, oameni maturi de 4. Recolta Sebeş 8 4 0 3 17—10 8
cut, pentru a sta de — Ba da — avem is­ rea catedrei sau ar pu­ acum, de ce să piardă 3 2 3 14—io' 8
vorbă cu un cunoscut, torie — dar nici azi n-a tea face o dedalare a ore preţioase fără rost? 5v Energia Vulcan 8 3 2 3 12—12 8
decît să aştept pină la venit tovarăşa profe­ orelor pentru ca ora la Pentru ei fiecare ceas 3 1 4 16—19 7
pauza următoare. soară. care lipseşte profesorul, din viaţă e preţios şi 6. Dinamo Orăştie 8 1 2 5 7—17 4
La cancelarie, direc­ să rămînă ultima şi ast­ nu pot să-l piardă inu­ 2 0 6 8—20 4
Din clasa a VUI-a B, torul Pavel Luduş'an fel elevii să poală ple• til. 7. Locomotiva Simeria 7 2 0 6 8—23 4
glasul profesoarei de mi-a arătat condica de 1 0 7 6—24 2
fizică răzbăiea prin prezenţă în care de 'Altfel privind, să ne 8. Energia Aninoasa 8
uşă, explicind repre­ gîndim că lecţiile ră­
zentarea grafică a miş­ mase în urmă se adu­ 9. Energia Gheiar 8
cărilor; din clasa IX-a nă cu . încetul, azi una;
glasul unei eleve se mâine alia şi cînd vor 10. Progresul Deva 8
auzea citind un frag­ trebui să le recupereze
ment sadovenian, iar va fi greii. Va suferi 11. Locomotiva Teiuş 8
din clasa VlIJ-a ¦plutea calitatea însitşirii lec­
un zumzet de voci în­ Ore de goi ţiilor, iar elevii vor 12. Energia 115 Huned. 8
fundat. Ireblti să depună un e-
fort apreciabil, efort ca­ 13. Energia Alba 8
Uşa clasei d& unde re poale fi evitat prin
răzbăiea murmurul ele­ ţinerea la timp a lec­ 14. Energia 30 dec. Cugir 8
vilor se deschide şi un ţiilor.
şcolar se iveşte în des­ multe ori în dreptul o- ca acasă cu o oră mai Etapa IX de mâine 20 octom­ meria—Energia Lonea; Energia
chizătura Uşii, cercetînd rei de istorie o linie ba­ devreme. Ar fi un timp Este căzut ca secţia brie se va disputa după cum ur­ 30 decembrie Cugir—Progresul
cil privirea coridorul rează locul semnăturii cîştigat pe care elevii de Învăţământ şi cultu­ mează : Progresul Deva—Ener­ Zlatna; Dinamo Orăştie—Ener­
pUstiu. Se întoarce apoi şi, încurcat, mi-a măr­ l-ar folosi din plin pre- ră a Sfatului popular gia Alba ; Locomotiva Teiuş —
spre clasă şi-şi anunţă turisit : gătiiutu-şi • lecţiile pen­ orăşenesc din Hune­ Energia Vulcan; Recolta Sebeş- gia Aninoasa; Energia Călan—
colegii: „Nici azi nu tru a doua zi. doara să privească cu Energia G heiar; Locomotiva Si- Energia 115 Hunedoara.
vine"... — Tov. profesoară lip­ rhai mîtit simţ de răs­
seşte uneori ncanunţat. Elevii şcolii medii se­ pundere aspectul orelor Constituirea comitetului organizatoric
Murmurul clasei s-a După d i ştiu este bol­ rale nu mai sînt copii. nesiîplînite si să nu
potolit pîriă s-a împrăş­ navă. Ei lucrează în produc­ mai dea prilej elevilor, U . C . F. S. D e v a
tiat vestea, apoi s-a ţie cîte 8 ore în fie­ de a se întreba:
pornit cu o putere mult Am totalizat absen­ care zi şi aproape ime­ Sala feătîvă a Sfatului popu­ Bănulascu, ia prezentat un ra­
crescută şi pe uşa des­ ţele nesiîplînite la isto­ diat vtri. la şcoală; un­ „Otire azi vine tova­ lar orăşenesc Deva a găzduit port privind desfăşurarea miş­
chisă larg la perete, e- rie de lă 30 septem­ de participă la clasă răşul profesor ?“. joi după amiază lucrările con­ cării sportive în oraşul Deva,
levii au ieşit din cla­ brie şi pînă la 10 oC- pînă noaptea tîrziu. sfătuirii de constituire a Comi­ precum şi sarcinile noii organi­
iombrie. Erau mai Ore de pregătire le ră- C. SANDU tetului organizatoric U.C.F.S. zaţii sportive, în lumina hotărî-
mult de 15 o re' la toate din localitate. Lucrările au fost rii partidului şi guvernului.
clasele. Sîrit convins că mîn foarte puţine şi a- conduse de tov. Ioan Niculescu,
absenţele toi)', profesoa­ După discuţiile purtate pe
re Claudia Borşei, se cetea aproape de mie­ secretar al comitetului orăşenesc
datoresc unor cauze marginea raportului prezentat
obiective birie jitslificafe zul nopţii. Jertfă pe P.M.R. Deva.
şi că absenţele sînt Gu abeiastă ocazie tov; Mihai de tov. Mihai BănuVscu s-a tre­
motivate. care o. fac, o fac cu un cut la constituirea noului co­
scop-bine definii. Vor mitet organizatoric U.C.F.S.
să-şi' întregească cunoş-