Page 6 - 1957-10

PdL. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI St. «70

Cea d e a j l -a Consfătuire a cadrelor medicale Scrisoare de la o rudă
prezumtivă
din circu mscripfiirurale- ¦--- Tovarăşe Dancvt,
aveţi trei „prinţipuri", de la

Ssistenfo medicală curotiya-profilactică De la început vă rog să mă care nu vă ab-ateţi nioi în rup­
ieriiaţi că, vedeţi, nu m-am adre­ tul capului.
in u n i t ă ţ i l e s o c i a l i s t e sat iaşa cum s-ar fi cuvenit din
partea unei rude atît de simpati- In tîi: pentru dvs. -toată lumea
In coreferatul „Cum am orga­ casele de naştere în condiţiuni mestru al anului 1957 la 1,2 la | zată ca mine, adică cu „dragă e egală şi tocmai d-e aoeea ori-
nizat asistenta cunativio-profiilae- optime de asistenţă medicală. sută. unchiule", sau, eventual, „scum­ oine ar fi, îi spuneţi „tu", ori
' ti că şi sianiiitaro-iantiepidemikă în pe cumnate". N-am făcut-o, nu „mă“ , după cum vă cade ta lim­
¦unităţile socialiste din circum­ Nu s-a înregistrat nici un caz A bă, dar astia bineînţeles, fără .a
scripţia sanitară Milariau-rea, na- de febră puarperală, deces de din motivul că aş fi obişnuit, admite să vi se răspundă pe a-
ionul Sebeş“, tov. dr. Bîroă Bo- mamă post-partum, siau naştere O altă problemă asupra căre­ aşa cum aţi putea crede, să oetaşi ton şi cu aceleaşi atribute.
ris, medicul circumscripţiei soriu şi nudelor cu „tovarăşe" Uneori spuneţi că o faceţi din
Miercurea, ,a subliniat câteva diin în care să nu fie prezentă asis­ ia personalul medico-şantar şi-a şi nici din argumentul că m-aş simpatie faţă de oameni. Să vă
laspeotde principialie, în legătură tenţa de specialitate. Tot în ve­ lepăda, aşa, tam-nesam, de ru­ cred ? V-aş crede pe de-a-nt-re-
cu asistenţa medicală cunatiivo- derea ocrotirii mamei şi a copi­ concentrat atenţia, a fost aceea dele pe care le am. Nu 1 Sincer gul şi pe cuvînt de onoa-re, dacă
profiliactică în unităţile agricole lului a funcţionat în anul 1957 să fiu ,de data asta am fost n-aş fi aflat că oamenii cărora
socialiste de pe raza circum­ în comuna Miercurea, Dobîiroa a bolilor cu extindere în masă. lipsit cu desăvîrşire de curaj. Şi le purtaţi atâta simpatie se fe­
scripţiei sale. şi Apoldu de Sus, cîte o .grădi­ iată de ce ; după ce m-am in­ resc de dvs. şi că nu vin cu
niţă sezonieră, pentru copiii Bolnavii suferinzi de tuberculo­ bucurie la sfat. Poate tocmai
Ocrotirii mamei muncitorilor agricoli din unită­ teresat îndeaproape şi ou o in­ din „marea simpatie" pe oare
şi a copilului ţile socialiste, unde aceştia au ză, sînt examinaţi ou grijă şi sistenţă încăpăţînată pe unde le-o purtaţi se poartă şi ei aşa.
primit hrană şi o permanentă am ştiut, şi după ce cu aceeaşi Nu v-aţi întrebat ?... Aveţi încă
îndrumaţi cu regularitate către insistenţă am cotrobăit toate do­ timp.
supraveghere medicală. De ase­ sarele de la biroul stării civile,
dispensarul antituberculos raio­ spre părerea mea de rău, n-am D o i: Pătruns de un perfect
găsit mei unde înţelegerea pre­ spirit de disciplină şi ordine, de
nal, unde primesc indicaţii de cum că am fi rude (în afară de un irezistibil simţ al autorităţii,
Adam). Din acest motiv — sin­ vă place ca toate să meargă ca
specialitate. Tovarăşul dr. Lu- gurul de altfel — fiindcă nu pe roate #şi nimeni să nu crîc-
v-iam găsit rudă cu mine, n-am neas-că nimic, de unde şi al doi­
pulescu, medicul responsabil al In timpul pauzelor, medicii par ticipanţi la consfătuire, au discutat avut curajul să încep ou „dra­ lea „prinţip" cînd oineva ar o-
gă". Mă gîndesc că n-iaveţi mo­ biecta ceva: „Lasă că pe tine
dispensarului antituberculos ra­ diferite probleme legate de munca lor. tive să vă supăraţi nici pentru te aranjez eu“-
faptul că n-am fost atît de is­
i s-a acordat prioritate menea, a funcţionat un cămin ional, se deplasează cu regulari­ IN CLIŞEU : Un grup de medici discutind cu tov. dr. loan Moza, direc­ teţ a vă scoate din fundul pă- In privinţa -aceasta cred că
mîntului -rudă cu mine şi n-aveţi nevoie de argumente
Dacă în anul 1956, a fost un de zi pentru copiii muncitorilor tate în focare, adîncind astfel le­ torul spitalului unificat regional — Deva. concrete şi ni-oi de o justificare
gătura dispensarului respectiv nici pentru faptul că, j-us- m-ai amplă.
număr de 3 decese în cadrul u- agricoli dm G.A.S. Miercurea, cu circumscripţia. In cursul anu­ tifieîndu-vă, m-am adresat pre­
şi Aipoldu de Sus. Nu s-a înre­ lui 1956-1957, nu s-a înregistrat cum aţi aflat ou întristare de Trei: din acelaşi irezistibil
nităţilor agricole socialiste, în gistrat în cursul anului 1957 D ISC U Ţ I! la primele rînduri ou „tovarăşe s-imţ al autorităţii de oare vă
anul 1957 pînă la I septembrie nici un sifilis florid în unităţile Dancu". In orioe caz, n-:ar fi bucuraţi (singur), socotindu-vă
mici un caz de afecţiune transmi­ agricole socialiste, iar în com­ prudent şi nici omenos să mai în mod greşit factotum în co­
nu s-a înregistrat nici un deces. sibilă din grupa A . baterea distrofiei endemice tire- Cei care au luat cuvînlul in medicamente necorespunjzătoare, spuneţi altora — cum aţi făcut mună, refuzaţi cu încăpăţînare
Gravidelor luate în evidenţă li opate, s-a distribuit iodură de cadrul consfătuirii cadrelor me­ iar transportul pacienţilor la pînă acum — precum că sîntem dispoziţii ale raionului şi vă spu­
s-au executat periodic examină­ Afecţiunile acute ale aparatu­ potasiu la preşcolari, şcolari, dicale rurale din regiunea noa­ spitale se mai face î>n condiţii rude, iar pe mine să mă negli­ neţi răspicat, bătîndu-vă tora­
gravide şi lehuze. In unităţile a- stră, au apreciat-o în unanimi­ necorespunzătoare. jaţii intr-un mod atît de inad­ cele cu pumnul, al treilea „prin­
rile necesare: reacţia Bordet- lui digestiv şi respirator la co­ gricole socialiste în cursul anu­ tate ca fiind rodnică. misibil. ţip" : „Aici eu conduc!“. Con­
Waissenmaon, tensiunea arte­ piii mici, datorită unei bune or­ Tov. dr. Rusu Romuius, secre­ duceţi ! Dar, iertaţi-mi curajul
rială, e tc .; s-a respectat cu stric- , ganizări a muncii, au fost sen­ In afară de acest lucru, cei tarul Sfatului medical ştiinţific In pr'vinţa relaţiilor de rude­ că vă spun, din al treilea „prin­
teţe oonoediul medical pre şi' sibil reduse. Nu s-a înregistrat nie, chestiunea pe care am dis- ţip" deduc că dvs. confundaţi
nici un caz de deces. In vede­ lui 1956-1957, nu s-a înregistrat care au luat cuvîntul la discu­ regional, a arătat că ei şi-au ciutat-o pînă acum, cred că sîn- amarnic două noţiuni, ce-i drept
post-natal. teţi lămurit. Aş vrea acum — şi ¦asemănătoare din punct de ve­
rea tratării cu succes a afec­ mici o epidemie din afecţiium- ţii au oglindit şi alte aspecte po­ aşa am început să vă scriu — dere fonetic, dar distante ca sfe­
Oamenii muncii din circum­ ţiunilor acute de nutriţie şi di­ le transmisibile aparţinînd gru­ zitive şi negative din munca ca­ propus ca sarcină imediată, a- să profit de prilejul ăştia pe ră a conţinutului : erarhie cu
scripţie — a relevat coreferen- gestie la copii, au funcţionat pei A. Au fost vaccinaţi împotri­ drelor medico-sanitare din me­ sigurarea unei mai strînse cola­ care sînt .sigur că dvs., cu -toate anarhie. Cred că ar fi necesar
tul — au fost educaţi să iapre- două bucătării dietetice, una pe va febrei tifoide şi tetanusului diul rural. borări între spitalele raionale şi că aţi spus că sî-ntem rude, nu să mai meditaţi puţin asupra
lîngă spitalul Miercurea, iar al­ în 1956 în unităţile agricole so­ circumscripţii. Sfatul medical va l-aţi dorjt nici cît negru sub un­ acestor două noţiuni şi dacă nu
oeize avantajele oaselor de naş­ ta pe lîngă casa de naştere din cialiste, peste 1.300 persoane, Tov. dr. Stoica din circum­ căuta ca spitalele raionale oă de­ ghie şi să vă mai scriu cîte veţi izbuti să vi le clarificaţi sin­
scripţia Călan, a arătat, ca de vină adevărate centre metodo­ ceva, nu despre ce mai fac, ci, gur, vă recomand dicţionarul
tere şi de unde pînă mai ieri iar în 1957 peste 1.100. altfel şi alţi vorbitori, că meto­ logice. In acest scop, experienţa despre ce mai faceţi dvs. prin limbii romîne literare contempo­
comună, în calitate d-e preşedin­ rane, volu-mul I şi II, iar dacă
excepţia era să naşti la casa de te al Sfatului popular din Pău- nici în felul ăsta nu veţi izbuti,
ca. Poate nu vă interesează ce ar fi bine să nu vă mai omorîţi
naştere, azi, excepţia este să Apoldu de Sus. In lupta pentru Igiena constituie da folosită de a trimite brigăzi acumulată la Sebeş. Alba şi am să vă scriu, cum nu vă in­ creierul, cercetând şi alte surse
naşti acasă. In afara cîtorva ca­ reducerea mortalităţii infantile, încă o „problemă" complexe de medici la sate, nu Haţeg, va fi extinsă peste tot. teresează de altfel .multe lucruri, ¦de documentare, pentru că ar
zuri izolate, de forţă majoră toa­ s-a reuşit ca în anul 1956 mor­ este cea mai bună. Metoda prac­ De asemenea a arătat că meto­ dia-r mă gîndesc că, poate, cine putea să vă facă rău. Resemna -
ştie, pînă la urma ur-mei, vă ţi-vă, în ultimă instanţă şi dacă
te femeile aparţinând unităţilor talitatea infantilă să scadă la Aprovizionarea cu apa potabi­ ticii medicilor din circumscripţie da ţinerii de referate în cadrul vor prinde totuşi bine.
agricole socialiste, au născut la 2,1 la sută, iiar în primul se- lă, depozitarea alimentelor pen­ în spitalele raionale, pare mult şedinţelor de lucru lunare, este nu găsiţi o altă soluţie, nu pier­
tru cantină, nu este încă pe de­ mai eficace pentru îmbogăţirea bună şi că va da roade. Iată spre exemplu, am auzit deţi n-imic în cazul cînd, împo­
Delegaţii la consfătuirea pe fără plin rezolvată. Controlul perio­ cunoştinţelor. că sînteţi — vorba lui Ganagiale triva voinţei dvs., aţi renunţa
dic serologic, coprologic, al per­ Tov. dr. Zborovschi, activist — un om cu „prinţipuri" Foarte
Cea de-a Il-a consfătuire cu ca drele medicale din mediul rural, a ales sonalului ce mînuieşte alimente, Tov. dr. Chiriacescu Vasile al Comitetului regional P.M.R. b in e ! N-am nimic înmotrivă ! definitiv la toate „prinţipurile"
tn unanimitate următorii delegaţi la Consfătuirea pe ţară a cadrelor medi­ se face cu regularitate de către a apreciat că lucrările consfă­ După cum cred că nici dvs. n-a-
cale din mediu! rural: medic şi personalul sanitar me­ din circumscripţia Certej, a a- tuirii şi-au atins scopul propus. dvs. de conduită.
diu. In vederea unei cît mai rătat că evidenţa primară, este Aici, a reieşit că unităţile sani­ veţi nimic împotrivă dacă co­
1. Dr. LUCACI SIMION, medic circ. sanitară Teiuş, raionul Alba ; complete asistenţe medicale s-a greoaie, cere mult timp şi nu tare au muncit bine. Totuşi con­ ...Mai gîndiţi-vă, n-ar fi rău !
2. Dr. BIRCA BORIS, medic circ. sanitară Miercurea,raionul Sebeş; aplicat metoda dispensiarizării la există un sistem unic de ţinere trolul şi îndrumarea secţiei sa­ mit indiscreţia de a le aminti
3. Dr. CH1RIACESCU VASILE, medic circ. sanitară Certej, raionul salariaţii S.M.T. Miercurea şi a ei. De asemenea, în sistemul nitare regionale şi raionale în A dumneavoastră prezumti­
G.A.S. Apoldu de Sus, unde de manipulare al medicamente­ circumscripţii a fost aproape aci... Vedeţi, tocmai de aoeea, de
Ilia; fiecare salariat are o fişă perso­ lor, nu sînt instrucţiuni precise, inexistentă. Pe viilor, în aceas­ vă rudă, profund recunoscătoa­
nală. Morbiditatea în unităţile ceea ce duce la greşeli în dis­ tă direcţie trebuie să existe o ce să nu cunoască şi alţii că
4. Dr. COST1NA SIRONA, medic circ. sanitară Vaţa, raionul Brad; agricole socialiste şi zilele de in­ mai mare preocupare. re,
5. D i GAVRIŞ ARŢUR, medic circ. sanitară Sarmizegetusa, raionul capacitate de muncă, a scăzut tribuirea lor.
ţ, Haţeg; în raport cu anul 1956. Tov. dr. loan Tîrpă, medicul Datoria cadrelor sanitare din i. I. PAUCESCU
6. Dr. SCHAUM IOSIF, medic circ. sanitară Călan; raionul Hune- mediul rural, ;a arătat vorbito­
4 doara; Munca de educaţie şef al secţiei sănătate din ra­ rul, este să participe activ la
$¦ 7. Dr. FIRANESCU ANTONETA, medic circ. sanitară Turdaş, raionul ionul Sebeş a vorbit despre rela­
4 Orăştie ; sanitară nu a fost ţiile între unităţile sanitare şi viaţă, la frămîntările satului, să
A 8. Dr. TIRPA ION, medic şef al secţiei sanitare a raionului Sebeş. organele puterii locale. El a a- lupte pentru crearea unei vieţi
neglijată rătat unele atitudini practicate noi şi fericite.
Contribuţia grupei sanitare de majoritatea preşedinţilor de
în combaterea epidemiilor Ridicarea nivelului sanitar al sfaturi populare din raion, ati­ Tov. dr. îon Cojocaru instruc­
maselor de ţărani muncitori, s-a tudini nesănătoase, care frînea- tor al C.C. al P.M.R. a arătat
Din anul 1956, în cadrul ex­ în masă, apoi s-a procedat la făcut prin conferinţe, convorbiri ză munca cadrelor medico-sani- că faţă de prima consfătuire, a- Pompierii voluntari în sărbătoare
ploatării miniere din localitate, cu caracter sanitar, cursuri tare din mediul rural. Astfel, în ceasta, a avut un conţinut mult
a arătat tovarăşul dr. Chiria- izolarea contacţilor şi urmări­ G.P.A.S. şi alcătuirea de grupe comunele Răhău, Pianu, Ohaba, mai bogat. Referatele prezenta­ Formaţia d-e pompieri volun­ de la 23 August 1944 această
chescu din circumscripţia Cer­ rea permanentă a lor, la desin- sanitare. In urma preocupării Vingard, Gîrbova, etc., moaşele te au fost bine întocmite, oglin­ tari Baia de Criş a sărbătorit formaţie a început o muncă
tej, funcţionează o grupă sani­ fecţia focarelor, etc. In satele permanente de a da un conţinut au fost puse să facă de serviciu dind probleme ale muncii sani­ la 22 septembrie -a. c. a 76-a nouă.
tară. La început, instruirea gru­ necontaminate s-a efectuat de- sănătos educaţiei sanitare, a la telefon, li s-a repartizat sec­ tare deosebit de importante. Cu aniversare de la înfiinţarea ei. • In prezent, -su-b conducerea
pei s-a făcut mai greu. După sinfecţia şi deparazitarea loca­ fost posibilă înjghebarea unui toare în comună, unde să răs­ toate acestea ar fi fost poate mai tov. Gheorghe Iriza, for-maţia
primele lecţii însă, echipierii au lurilor publice, şcoli, grădiniţe, activ sanitar de masă care să pundă de contractări şi cam­ bine ca în problema morbidi­ Tov. Traian Nicuţă, mem-b-ru voluntară de pompieri din Baia
fie de un real folos circumscrip­ pania agricolă, împiedicîr.du-le tăţii să se fi prezentat mai de onoare al formaţiei de pom­ de Criş a reuşit să se claseze
început să-şi arate priceperea, cinematografe precum şi a su r­ ţiei sanitare. să se ocupe de adevărata lor multe referate. Considerăm că pieri, a ţinut o conferinţă, fă- a doua pe regiune. Semne ono­
prin măsurile de îmbunătăţire a selor principale de aproviziona­ muncă, ocrotirea sănătăţii. consfătuirea a fost rodnică şi cînd istoricul acestei formaţii. rifice au primit pompierii volun­
condiţiilor igienico-sanitare şi a- re cu apă potabilă. Reîmprospătarea şi lărgirea folositoare pentru toţi partici­ El -a arătat cum acum 76 de tari Vasile Comşa, Paul Pante-
cordarea primului ajutor la lo­ cunoştinţelor a personalului me­ Tov. dr. Grămadă de la Spi­ panţii. Vorbitorul a mai făcut o ani a luat fiinţă prim-a formaţie limon şi alţii, iar organizaţia de
cul de muncă. Pentru ca munca să se desfă­ diu, s-a făcut Ia nivelul staţio­ talul din Deva, arată că mai scurtă expunere asupra preve­ de pompieri din Baia de Criş, pionieri, ajutoarea formaţiei de
şoare rit mai bine, echipele pri­ narului rural sub supravegherea sînt multe lucruri de făcut îu derilor recentei hotărîri a C.M. care a avut conducător pe Maior pompieri, a primit drapelul de
„In luna iulie, s-au ivit în cir­ meau dimineaţa instrucţiuni de atentă a medicilor. privinţa scăderii morbidităţii şi C-iulai. organizaţie fruntaşă pe regiune.
cumscripţie cazuri de poliomieli­ a mortalităţii infantile. In unele cu privire ia reorganizarea re­
la noi. La terminarea sarcinilor, In toată această muncă de a- cazuri medicii se grăbesc a da Cu toate greutăţile venite din După conferinţă, s-iau făcut di­
fiecare echipă raporta despre ce un diagnostic, se administrează ţelei sanitare din ţara noastră. partea regimului burghezo-mo- ferite exerciţii ponnieresti.
şieresc, membrii formaţiei de
tă. Comitetul comunal pentru anume a făcut, materialele ce a părare a sănătăţii oamenilor Decernarea diplomelor pompieri nu s-au descurajat şi S. EUGEN
combaterea bolilor transmisibi­ consumat, ce greutăţi a întîmpi- muncii, din circumscripţia Mier­ şi-au continuat activitatea. Dar,
le, a hotărît atunci să se folo­ nat şi semnala cazurile suspec­ curea, s-a păstrat o strînsă le­ de circumscripţii frumaşe corespondent
gătură cu organizaţiile de partid
sească grupa sanitară locală te descoperite în ziua respectivă. In cadrul consfătuirii s-au înmuiat mele au fost decernate circumscripţiilor A /V l'j
pentru jugularea epidemiei. Prin felul corect de a lucra, şi sindicat din S. M. T., trei diplome de circumscripţie fruntaşe Miercurea, raionul Sebeş, Teiuş, ra­
G.A.S., ou sfaturile populare pe regiune, pentru munca desfăşurată ionul Mba, şi Sarmizegetusa din ra­
In acest scop, grupa sanitară echipierii şi-au cîştigat încrede­ şi deputaţii comunali care au a-
a fost împărţită în 3 echipe a rea şi simpatia locuitorilor, ca­ cordat tot sprijinul colectivului in cadrul satelor şi comunelor. Diplo­ ionul Haţeg.
S-4 echipieri fiecare. Echipele au re au început apoi să-i solicite inedico-sanitar de la nivelul cir­
fost dotate cu minimum necesar singuri atît pentru salubrizarea
de materiale. Astfel s-a făcut fîntînilor, cit şi pentru bolnavii Lucrări executate pe dos

depistarea prin termometrizări suspecţi". cumscripţiei. Direcţia Regională C.F.R. şcoală (sau autobiografia) ;
Timişoara, recrutează candi­ — certificatul şcolar;
CONCLUZII Jv ’-r.raremiza Pentru efectuarea unor lucrări de nare spre oereţii bucătăriei, neputîn- daţi din afara cadrelor C.F.R. — certificatul de naştere ;
reparaţii radicale, Şcoala medie mix­ du-se asijel evactla apa. pentru şcolile de gradul — dovadă eliberata de Co­
Pe marginea lucrărilor care s-au desfăşurat in ca­ dacă în cadrul circumscripţiilor va activa un larg ac­ tă din Ornşlie a primii .in acest an f M/C „acari, frinari, mane-
drul celei de-a Il-a consfătuiri cu cadrele medicale ru­ tiv sanitar voluntar care să lupte alături de cadrele ca­ un fond de 180.000 lei I.n vederea Devizul prevedea ¦revizuirea reţelei vranţi de vagoane". Cursurile mitetul Executiv al Sfatului
rale din regiunea Hunedoara, tov. dr. Simion Cota, me­ lificate pentru apărarea sănătăţii populaţiei, in această executării lor, şcoala a încheiat un con­ electrice- şi introducerea., ei in tuburi se vor deschide la data dc popular din care să reiasă
dicul şef al secţiunii sanitare a sfatului popular regio­ acţiune, nu tfebuie să ne limităm numai la grupele sa­ tract cu T.R.C.L.H. grupul de şantiere Bergtnan. Această parte a devizului 7 octombrie 1957, după cum starea materială a candida­
nal, a subliniat, în concluzie că majoritatea circum­ nitare, ci să antrenăm cît mai multe persoane care au din Alba lulia, care s-a angajai ca n-a fost executată. urmează : tului, părinţilor sau a susţi­
scripţiilor s-au achitat cu cinste de sarcinile care le-au absolvit diferite cursuri sanitare voluntare. pînă la deschiderea noului an să fie nătorilor legali;
fost fixate. Datorită unei bune pregătiri a cadrelor me­ terminată pînă şi ultima lucrare pre­ Toi devizul prevedea repararea spă­ — Una şcoală, la staţia
dico-sanitare şi a competinţei cu care şi-au desfăşurat Legătura cu organele locale ale puterii de stat, tre­ văzută în deviz,. lătorului, văruitul claselor, dormitoa­ Simeria cu candidaţi recru­ — declaraţia candidatului,
activitatea, s-a reuşit să se saite nivelul asistenţei sa­ buie şă fie cît mai strînsă. Datoria medicului este de a relor, . completarea unor sobe de tera­ taţi din localităţile Simeria că nu sufere de epilepsie.
nitare în mediul rural. se apropia cît mai mult de aceste organe, de a Ie Aşa s-a zis, aşa s-a promis. Să ve­ cotă. Ce-a realizat T.R.C.LH. Alba? şi Petroşani.
cere sprijinul, să le arate importanţa muncii pe care dem insă cuni s-a făcut. O groapă (614/4 m ) care în momentul Concursul de admitere se
In cadrul consfătuirii, a reieşit, printre altele, că o desfăşoară ei în circumscripţie. Medicul de circum­ de faţă se surpă in curtea şcolii. So­ Recrutarea de elevi pentru va ţine pentru ambele şcoli în
evidenţa primară nu este uniformă la toate circumscrip­ scripţie trebuie să atragă în munca iui pe deputaţi, In loc să înceapă lucrările cu repa­ bele de teracotă. sînt lucrate prost — aceste şcoli se va face cu res­ ziua deschiderii cursurilor, la
ţiile. De acest lucru. în parte, se face vinovată şi sec­ comisiile de femei, crucea roşie, tineretul etc. de mintuială. Prin curtea şcolii sini pectarea întocmai a dispozi­ Grupul Şcolar de Calificare
ţia sanitară regională, deoarece nu a izbutit nici pînă rarea acoperişului şcolii prin care apa săpate şanţuri fără rost, grămezi de ţiilor Departamentului Căilor C.F.R. Timişoara şi va consta
în prezent să uniformizeze evidenţa. Un lucru care trebuie să-I preocupe permanent pe străbate nestingherită — scurgîndu-se moloz răspindiie de colo-colo; deci, Ferate nr. 134824—1957, a- din ;
medicul de circumscripţie, este acela de a ajuta la pre­ pe pereţii claselor ( exemplu clasa lucrări lăsate baltă. dică din localităţile unde vor
Pentru ridicarea necontenită a nivelului profesional gătirea profesională a cadrelor sanitare medii. In ca­ IX-a B), şi repararea porţiunilor din fi repartizaţi după absolvirea — O lucrare scrisă !a lim­
al cadrelor medico-sanitare, trebuie să se depună tot drul şedinţelor de lucru se pot prezenta referate chiar acoperiş care sînt smulse de vint, to­ Prin lipsurile semnalate, şcoala es­ şcolii şi unde vor lucra. ba romînă şi matematici din
efortul. Tovarăşii de la secţia sanitară Deva, pînă în de cadrele medii. varăşii de la T.R.C.L.H. Alba aw înce­ te serios slinjeruiă in activitatea ei, programa analitică a cursului
prezent, de puţine ori s-au deplasat la nivelul circum­ pui cu turnarea mozaicului la subso­ acum cînd cursurile au început. Condiţii de adm itere: Să elementar de 4 ani.
scripţiilor rurale. In viitor vor trebui să meargă mai O problemă care trebuie să stea în centrul preocu­ lul şco lii; deci de la picioare... fie absolvenţi a 4 clase ele­
des în comune şi sate, pentru a îndruma şi controla părilor tuturor cadrelor medico-sanitare, este aceea a Slrăină de aceste „realizări" nu-i mentare, iar vîrsta între 18— Candidaţii vor fi supuşi li­
cadrele sanitare. ocrotirii mamei şi a copilului. Dacă în regiunea noa­ In loc să procedeze la mărirea ca­ nici Secţiunea de invăţămînt şi cul­ 35 ani împliniţi. nei examinări medicale la Po­
stră, indicele mortalităţii infantile a fest redus în mod pacităţii bucătăriei internatului, ace­ tură a raionului Orăştie (şef tovară­ liclinica C.F.R. Timişoara —
Nu se poate conchide că toate circumscripţiile sa­ simţitor, totuşi această cifră nu trebuie să rămînă iaşi tovarăşi au găsit cu cale să de­ şul Vasile Radu), care se află chiar Durata şcolii 3 luni. care va fi eliminatorie.
nitare s-au achitat în mod onorabil de sarcinile avute. statornică, ci trebuie scăzută la minimum posibil. monteze două cazane pentru a faşe în incinta acestei şcoli şi care s-a Cererile de înscriere însoţi­
Nerealizarea obiectivelor, se datoreşte în primul rînd, o uşă în dreptul lor. Spărtura pentru complăcui a sla pasivă faţă de aceste te de următoarele acte vor ii informaţii şi alte lămuriri
faptului că munca nu a fost bine organizată. Pe viitor, In încheiere, vorbitorul a subliniat că medicii din uşă au făcut-o, dar uşa n-au montat-o. deficienţe. Sfalurile populare — raio­ depuse la Grupul Şcolar se pot primi la orice staţie
pentru a cuprinde întreaga muncă sanitară, va trebui circumscripţiile rurale, au datoria să tragă din lucră­ Cazonele fiind demontate şi pereţii nal şi orăşenesc — din Orăşiie> tre­ C.F.R. Timişoara, cu 3 zile C.F.R., îa Grupul Şcolar
ca aproape în fiecare sat să fie plasat cîte un cadru rile consfătuirii cele mai juste concluzii, ca întordndu-se sparţi, hrana elevilor nu se poate a- buie să sprijine acţiunea executării lu­ înainte de examen, prin poş­ C.F.R. Timişoara, teiefon 128
sanitar, nu să stea toţi Ia centrul de circumscripţie cum la locul de muncă, să pornească cu el^n la desfăşurarea sigu ra; deci, lucru făcui pe jumătate. crărilor de bună ca!iţele, pentru ca tă sau prin orice staţie, şi 129 şi Serv. Personalului
s-a întîmplat pînă acum. unei activităţi din ce în ce mai rodnice, pentru a sălta Şcoala medie din Orăşlie să-şi poală C.F.R. Timişoara telefon 123.
pe o nouă treaptă asistenţa medicală a populaţiei din Mozaicului turnai in bucătărie_ în desfăşura aclivilalca neslinghcrUâ.
Munca sanitară în mediul rural va fi mai spornică loc să i se dea o înclinare de scurgere — formuiar tip eliberai de DIRECŢIUNEA
mediul rural. MARIN ŞURCA REGIONALĂ C.F.R.
către gura de canal, i s-a dat încli­ Ţ. LAZARESCU r~ L - v ' V ' V ”
TIMIŞOARA