Page 60 - 1957-10
P. 60
W . 885 \
I
DRUMUL SOCIALISMULUI
Un nou
In evidenţa
De curînd organizaţia de bază rir. 6.000 tone de cărbune peste tr-un schimb 40-50 tone de căr cinste de Sarcini, organizînd
6 de Ia mina Vulcan a discutat în prost lucrul în abataje. Aşa sînt
adunarea generală, cererea de pri plan, 1.105.520 Ier economii, ran bune. Tot din acest motiv, cîte- grupele conduse de Ilie Doden-
mire în rîndul candidaţilor de partid ciu, N. Popa şi V. Şerbu, care
a tov. Mircea Piţiguş, mecanic pe tro damentele crescute cu 2,6 la su va abataje au fost prăbuşite au rămas datoare pe luna tre
liu electric. cută cu sute de tone de cărbune.
tă, cam acestea erau în mare chiar fără să fie podite conform
Cei prezenţi la adunarea generală In ceea ce priveşte parcul de
au discutat cu viu interes cererea tov. rezultatele obţinute de colectivul N.T.S.-ului. Lemunl subdimen vagonete, acesta n-a fost şi nu
Mircea Piţiguş şi activitatea pe care este bine întreţinut. Pe marginile
La Berthelof tre care acelea de a se confecţiona gram îndreptat împotriva acelor unel acesta a desfăşurat-o în producţie. minei Uricani, pe primul semes sionat, n-a acoperit de aseme liniei Uricani — Lupeni, găseşti
în toate satele comunei panouri care tiri care căutau să frîneze lărgirea Din discuţiile lor s-a desprins faptul şi acum vreo 70 de vagonete
Zilele trecute a avut loc plenara lăr să ilustreze comparativ avantajele sec sectorului socialist din agricultură. că tov. respectiv este un bun munci tru al anului. Şi, ca o consecin nea consumul necesar, întrucît răsturnate de cine ştie cînd. De
gită a Comitetului comunal de partid torului socialist agricol faţă de cel in tor şi că luptă neobosit pentru a-şi
la care, pe lingă membrii comitetului, dividual, cu exemple luate din viaţa Toate aceste metode au dat rezul duce Ia îndeplinire sarcinile ce-i stau ţă a acestor rezultate, colectivul a fost nevoie ca armăturile să ce n-iar putea fi aceste vagonete
au mai participat tovarăşi din birou practică a comunei. La fel a fost pro tate frumoase. Astăzi întovărăşirea din în faţă. In acelaşi timp ei au criti redate producţiei ? Numai tov.
rile organizaţiilor de bază de partid şi pus să se analizeze în adunările or Toteşti numără 54 de familii cu 104 cat pe tov. Mircea Piţiguş că nu a a cîştigat pe merit steagul de fie dublate, pentru a corespunde IuliiU 'Kravetz, şeful serviciului
U.T.M. din şalele aparţinătoare comu ganizaţiilor de bază poziţia luată şi hectare pămînt, iar întovărăşirea din căutat în suficientă măsură să-şi ridice transport, v-iar putea răspunde la
nei, membri ai comisiilor ce muncesc contribuţia pe care şi-a adus-o fiecare Pîclişa, numai în ultimele două luni, a nivelul politic, ideologic şi cultural. fruntaş pe ramură. N.T.S-ului. Se impune deci oa această întrebare. Şi tot dum
în direcţia transformării socialiste a a- membru de partid în munca de trans mai atras încă 13 familii de ţărani
griculturii şi ţărani muncitori fruntaşi formare socialistă a agriculturii. muncitori. Dacă la preţul de cost situa direcţia comercială să privească
ai recoltelor bogate. Referatul prezen
tat cu această ocazie de către tov. La Teiuş Pe marginea problemelor tratate în ţia a rămas aproape cum a fost, cu mai multă seriozitate proble
Alexandru Măgureanu — secretar al referat, peste 20 de participanţi au
comitetului comunal de partid — a Şi la Teiuş a avut Ioc, nu de mult, luat cuvîntul. Printre aceştia au fost la producţia de cărbune situa ma aprovizionării cu material
ilustrat aportul pe care şi l-au adus în plenara lărgită a comitetului comunal tovarăşii Aron Cioană, Vasile Popes-
munca de transformare socialistă a de partid, la care au participat secre cu, loan Vasiu, Marin Bîriea şi alţii, ţia s-a schimbat într-un chip nu lemnos a minei Uricani, iar pro
agriculturii în comună membri comi tarii organizaţiilor de bază, conducă care au împărtăşit din experienţa lor
tetului comunal de partid, membri bi tori ai instituţiilor din comună, ca în munca de cooperativizare a agricul prea fericit, am putea spune misiunile să nu rămînă promi
rourilor organizaţiilor de bază şi în drele didactice, precum şi numeroşi turii.
treaga masă de comunişti .de Ia sa fruntaşi ai recoltelor bogate. chiar regretabili. Cantitatea de siuni.
te. Au fost scoşi în evidenţă comunişti Consfătuirea s-a terminat cu un plan
ca loan Babeş şi Anton Berea din Cu această ocazie, tovarăşa Otilia de măsuri menit să impulsioneze mun cărbune dată în plus pe primul O seamă de greutăţi a întâm
Crăguiş care pe lîngă faptul că ei au Selejan, membră a Comitetului comunal ca în această direcţie, pentru dezvol
fost primii care şi-au făcut cereri de de partid, a prezentat în faţa parti tarea necontenită a întovărăşirii agri Ţinînd însă seama de meritele pe semestru, abia acoperă minusu pinat mina din cauza prep ar a- nealui v-'a-r putea spune de ce
a intra în întovărăşirea care urmează cipanţilor un referat cu privire la mun cole în raza comunei Toteşti. care acest tovarăş le are, comuniştii ţiei, care a recepţionat deseori mecanicii depăşesc viteza lega
a se înfiinţa, au reuşit să convingă ca depusă de organizaţiile de bază şl au aprobat în unanimitate primirea a- rile de cărbune din lunile au cu întârziere producţia de cărbu lă şi provoacă caramboale, de
încă 2 familii de ţărani muncitori să comitetul comunal de partid în direc La Ral şa gust şi septembrie ale minei. ne, atrăgînd după sine lipsa de ce nu sînt revizuite la timp loco
intre în sectorul socialist al agricultu ţia cooperativizării agriculturii.
rii. S-a amintit de asemenea aportul La sfîrşitul lunii septembrie a.c. Co De la bun început, trebuie
pe care le-au dat şi-n alte sate comu Printre altele, s-a menţionat în re mitetul comunal de partid din comuna
niştii şi oamenii fără de partid, cum ferat că din 1952 şi pînă în prezent Balşa a convocat secretarii organiza cest-ui tovarăş în rîndurile candidaţilor spus că una din cauzele princi „goale”. Intre poarta nr. 4 şi motivele. Despre faptul că com-
s în t: Feher Francisc şi Aurel Marti- în Teiuş s-a lărgit considerabil sec ţiilor de bază din raza comunei, re de partid.
nescu din cătunul Copaci, inginerul torul socialist, formîndu-se trei întovă prezentanţi ai organizaţiilor de masă, pale care a făcut ca mina Uri culbutorul de la preparaţie, tran presoarele merg prost, ar putea
loan Cinadi din satul Boiţa şi alţii, răşiri agricole şi o gospodărie agri deputaţi, precum şi fruntaşi ai recol 1 AUREL' HOZU cani să dea înapoi „ca racul11, sportul vagonetelor pline şi goa să vă vorbească şeful serviciu
care au depus mult suflet la atragerea colă colectivă care cuprind un mare telor bogate, pentru a discuta proble corespondent este aprovizionarea nesatisfăcă le a fost vizibil împiedicat de lui energetic, inginer E. Mănto-
masei de ţărani muncitori în secto număr de ţărani muncitori. mele de bază ce stau în faţa comite
rul socialist al agriculturii. tului de partid c a : transformarea so toare cu buşteni, de către direc către Dieselele minei Lupeni ca iu, care, între noi fie vorba, nu
Analizîndu-se felul cum au muncit cialistă a agriculturii, problema achi
Atît referatul prezentat de tov. Ale organizaţiile de bază pentru atragerea ziţiilor,' campania agricolă de toamnă. r», ' ţia comercială din cadrul Com re circulă uneori pe această li prea se ţine serios de treabă.
xandru Măgureanu, cît şi discuţiile de noi membri în aceste forme de lu binatului carbonifer (director Gh. nie şi provoacă caramboale. O întreţinerea galeriilor lasă
purtate, au scos în evidenţă hotărî- crare în comun a pămîntului, a reie In jurul acestor probleme tov. Ghe- Pentru sprijinirea
rea comuniştilor din organizaţiile de şit că, deşi, numai în luna septembrie rasim Ciucean, Petru Gherasim şi alţi
partid de pe raza comunei Berthelot sectorul socialist al agriculturii a cres tovarăşi, au purtat discuţii, venind cu salarizam Bănoilă). Cantităţile de buşteni, altă cauză de ordin extern, este mult de dorit în sectorul I con
de a lupta neîncetat pentru întărirea cut cu 10 ha teren, totuşi munca în propuneri pentru îmbunătăţirea muncii livrate în ultima vreme, n-au sa tărăgănarea terminării de către dus de inginerul Aurel Chira,
sectorului socialist din agricultură şi această direcţie a fost nesatisfăcătoare. politice de masă.
crearea de cît mai multe unităţi so Comuniştii Ştefan Gali, Gavrilă Bor îmbunăfăfifis tisfăcut nici 50 la sută din ne şantierul I.G.C.F. (inginer şef care dă; dovadă de puţină ini
cialiste. O concludentă dovadă a dra za, Gheorghe Stanca, Rudolf Priplata In această şedinţă, printre altele, s-a cesităţile minei. Prin adresa nr. tov. Lenghel, a antestaţiei din ţiativa în această privinţă. Tot
gostei comuniştilor faţă de linia tra şi alţi tovarăşi; au arătat că sînt hotărît formarea de echipe din mem Cu începere de la 1 octombrie, la 5.110 din 10 septembrie, către tre Bărbăteni şi Lupeni, şi a sta în sectorul I, la grupa lui An-
sată de partid şi guvern e viu dove mulţi întovărăşiţi care n-au intrat nici bri de partid, deputaţi şi alţi oameni
dită de cele petrecute cu puţin timp cu influenţă în sat, care să muncea Fabrica de încălţăminte „Ardeleana" direcţia comercială, conducerea ţiei de la Bărbăteni care a fost ghel Pătrugan, cărbunele se
in urmă în satul Tuştea, cînd o se pînă în prezent cu întreaga suprafaţă scă pe sectoare în vederea mobilizării din Alba Iulia, s-a trecut la aplicarea minei făcea cunoscut că stocul terminată abia în zilele acestea, „zăibăreşte" la 20 metri, prin
cetăţenilor comunei, la efectuarea însă- sistemului îmbunătăţit de salarizare de buşteni pentru seîndură e a- deşi trebuia terminată la 1 apri faptul că nu se asigură condiţii
rie de elemente răuvoitoare au căutat, de pămînt în cadrul întovărăşirilor a- mînţărilor de toamnă în timp şi în şi normare a muncii. Pentru reuşita proape epuizat. Direcţia comer lie. optime de lucru şi totuşi nor
bune condiţiuni. Totodată tovarăşilor deplină a acestei acţiuni, s-a pus în cială nici nu s-a învrednicit să mele rămîn aceleaşi.
prin intrigi, zvonuri şi alte asemenea gricole, ceea ce denotă o slabă preo repartizaţi în aceste sectoare li s-a funcţiune o maşină de radlizat, se a- răspundă la această adresă. De aici reiese olar că şantie
trasat sarcina de a arăta ţăranilor rul I.C.C.F. a muncit fără să fie Lucrările în abataje nu sînt
manevre, să frîneze bunul mers al în cupare a comuniştilor faţă de lărgi muncitori avantajele ce le au întovă Consecinţele lipsei de buşteni tras la răspundere de nimeni. organizate în aşa fel îneît să a-
răşiţii din comună şi de a munci cu
tovărăşirii agricole, să cauzeze într-un rea sectorului socialist al agriculturii, ei pentru a-i atrage în întovărăşirea a- plică găuritul mecanic cu ajutorul au fost, după cît se vede, destul Să nu creadă însă cineva că sigure linia de front, oa să facă
gricolă.
fel sau altul destrămarea ei. Comuniş In urma referatului prezentat şi a matriţei şi s-a dispus introducerea de nefaste. La gater nu s-a mal numai cauze obiective şi de or faţă planului. Şefii de sectoare
(după corespondenţele tovarăşilor
tii satului s-au dovedit a fi însă la discuţiilor purtate, plenara comitetului Petru Farcaşiu, Pavel Romanen- benzilor rulante. putut tăia seîndură pentru po- din extern au frînat activitatea deşi cunosc acest lucru, nu în
co, Alex. Măgureanu şi I. Moga) ditu'l' abatajelor. Din lipsă de ¦minei Uricani.
postul lor în orice moment, combătînd comunal de partid a adoptat un plan E. MOISESCU treprind mai nimic în acest
Pentru corespondent seînduri se pierdeau uneori în- Trebuie spus, că tov. director- sens.
cu tărie tot ceea ce se afirma rău de măsuri, stabilind, sarcini concrete aprovizionările inginer M. Angelescu s-a fami
Organizaţia de partid,1în frun
despre întovărăşire şi membrii aceste pentru fiecare organizaţie de bază şi de iarnă
liarizat peste măsură cii oame- te cu fostul secretar N. Ienciu,
ia, dema'scînd chiar uneltirile duşmă fiecărui membru al comitetului comunal
nn în subordine, mai ales cu schimbat zilele trecute, s-a farhi-
noase şi pe cei care le puneau Ia cale. de partid în vederea îmbunătăţirii oamenii din conducerea minei şi liarizat de la un timp încoace cu
ln fa fa c o m i s i e i îm p ă c iu ire a secţiilor, care la ora actuală, lipsurile existente, nu a contro
muncii de cooperativizare a agricul
Faptele s-iau petrecut în sala Cînd au fost chemaţi în sală nu-i mai recunosc autoritatea lat şi nu a tras la răspundere
turii. de şedinţe a sfatului popular oei doi inoulpaţi şi-au expus pă decît pe jumătate. conducerea minei pentru slaba
din comuna Miercurea. Tovară rerile. Tovarăşul loan Tăuşan activitate din ultimul timp.
şii oare stăteau la masă, nu e- preşedintele G.A.C. oare face In ultima vreme, conducerea
rau riidi judecători, nici avo parte din comisia de împăciuire, minei a făcut un control super Iată pe scurt o situaţie care
caţi. Cu toate acestea, ei aveau fu primul oare începu a-i po- ficial al procesului de produc pune într-o lumină destul de
de rezolvat unele probleme de văţui. ţie, mulţumindu-se doar să con nefavorabilă, un colectiv în po
ordin judecătoresc. Intr-un cu- state lipsurile şi să nu ia cele sesia căruia se află steagul de
vînt făoeau parte din comisia — Tovarăşă Draşoveanu, în mai eficace măsuri pentru în fruntaş pe ramură. Se impune a
de împăciuire. gospodărie te cunoaştem aa o lăturarea lor. Inginerul şef, tov. se lua măsurile cele mai .ur
femeie liniştită şi harnică. Se Marcovschi, s-a dovedit oare gente posibile pentru remedie
La ordinea zilei era un oaz poiate ca pentru nimiaa toată sa cum comod în această privin rea situaţiei de fapt, iar cei vi
de neînţelegere. Inculpaţii — ajungeţi... ţă. Unii maiştri, ca de pildă, novaţi să fie traşi serios la răs
Eugenia Draşoveanu şi loan Aioi, Tăuşan a fost întrerupt Staicu de la sectorul I şi prim pundere de către conducerea
Fleşeru — stăteau pe bănoi di de inculpată. maistru I. Venţel de la acelaşi combinatului.
ferite iscodindu-se cu priviri fu — Ştiu tovarăşe preşedinte. sector, n-au dat un sprijin cali Mina Uricani, poate şi trebuie
rişe. Le era parcă ruşine să se Nu este frumos. Eu... vreau să
ficat minerilor. Nici unele gru să devină din nou fruntaşă.
privească în ochi. Nu erau rude ne împăcăm.
pe de mineri nu s-au achitat cu GH. TAUTAN
să-şi împartă averea, ci oa ve — Şi eu doresc acelaşi luoru
cini şi-au adus unul altuia in interveni loan Fleşeru.
sulte din cauza unor păsări. De Şi, în faţa comisiei cei doi in
Zile şi nopţi cît a ţinut frămîntarea La Toteşti In vederea bunei aprovizio aceea au ajuns în faţa comisiei culpaţi şi-au strîns mîinile. Institutul de Mine „Gheorghe 1 de secretar-şef institut (cu
în alegerea drumului pe care să p6r- nări pentru iarnă a oamenilor >de împăciuire. Astfel de cazuri au fost mul- Gheorghiu-Dej“ din Petroşani studii superioare),
nească, comunişti ca Iosif Baicu, Mi- Şi comitetul comunal de partid To muncii din oraşul Orăştie, orga are vacante următoarele posturi:
nuţ Tomescu, Petru Florincaş şi loan teşti, râîonul Haţeg, a analizat recent nizaţia locală Aprozar a pus în — „Am să mă împac •— îşi "te în comuna Miercurea şi m a 2 de secretar-şef facultăţi (cu
Băiştean, au fost mereu în mijlocul felul cum organizaţiile dă bază au ultimul timp la dispoziţia uni zise Eugenia. Nu-i frumos, eu joritatea şi-au găsit rezolvarea 1 de inginer constructor, studii superioare),
întovărăşirilor explicîndu-le pe înţeles muncit pentru accelerarea ritmului de tăţilor comerciale şi cooperatis femeie în toată firea să ajung în faţa comisiei de împăciuire.
şi convingător că locul lor este în în cooperativizare a agriculturii. In re te mari cantităţi ele legume şi în discuţia satul ui 5 de dactilografe,
tovărăşire, că numai munca în comun feratul prezentat de tov, Ivâri Iosif, se zarzavaturi. Trebuie menţionat
le poate aduce belşug şi bunăstare. cretarul comitetului comunal de partid, că majoritatea acestor produse 1 de tehnician instalaţii sani 1 de jurisconsult cu 1/2 nor
Poziţiei ferme a comuniştilor, hotărîrii au fost sezisate probleme interesante. care s-au pus în vînzare sînt
lor de neclintit, de a nu da înapoi, li deja preparate prin centrele de O comună slab aprovizionată tare şi calorifere, mă.
s-au alăturat şi oameni fără de partid, S-a arătat, de pildă, că comitetul semi industrializarea fructelor, 2 de economist financiar (cu
tineri c a : Sigismund Para, Lăscuţ Dăn- comunal a antrenat în această muncă legumelor şi zarzavaturilor din Cei ce doresc a ocupa unul din
cescu, loan Huzan, Maria Vlădoni. peste 150 de ţâţâni muncitori' frun- cadrul raionului. Comuna Baru Mare oferă ce aceste alimente. Mulţi cetăţeni studii superioare), aceste posturi, se vor adresa de
Petru Bencău, Gheorghe Breteanu şi tâşi, cadre didactice, tineri şi femei lor care călătoresc pe aici mul afuncă vina pe vînzători, că nu 1 de economist planificator urgenţă la Rectoratul Institutu
alţii. Datorită muncii' intense ce a fost care fac parte din unităţile socialiste Printre aceste produse se nu te surprize plăcute. Oameni se îngrijesc să ceară ceea ce 3 (cu studii superioare), lui, arătînd studiile şi activita
desfăşurată, astăzi, întovărăşirea agri existente, iar membri şi candidaţii de mără 11.350 kg castraveţi mu ospitalieri, case frumoase, în fi trebuie. Noi credem însă că cea ţf tea de pînă acum.
colă „23 August" din Tuştea numără partid au fost aceia care s-au înscris raţi la borcane şi 5,000 kg la
55 de familii. Ea s-a întărit din punct primii în întovărăşiri, ceea' ce a' făcut butoi, 4.000 kg bulion în sticle, ne, o fabrică renumită in regiu mai mare vină o poartă U.R.C.C. *»• •*- •< ‘fr’-a*-a- i «-O- Nfr-y»»••»««
de vedere organizatoric. Intr-o adu ca ţăranii cu gospodării*12 mici şi mij I. 500 kg fasole verde în b'orca-
nare ţinută recent, întovărăşiţii au ho- locii să păşească cu încredere pC a- ne, 4.000 kg de gemuri şi com nea noastră. Este vorba de fa Haţeg cdre lasă în părăsire a- ANUNŢ t
tărît ca în această toamnă s'ă” execute cest drum. poturi din diferite fructe, 15.000 brica „Ceramica" unde se află ceastă com'unâ. *
lucrările în comun cu tractoarele SMT. kg ardei pentru umplut la bu ¦
In acest scop ei au asigurat 2.60(1 ComitetUl comunal de partid a în mulţi, muncitori harnici. Numai, Se impune deci ca U.R.C.C. materii din programa cursului me'- *
kg grîu şj 800 kg secară pentru să- drumat îndeaproape munca culturală toi, gogoşari preparaţi în că aceştia Sînt supăraţi pe Haţeg să dea mai multă aten Uniunea Centrală a Cooperativelor ţ
mînţă. în vederea sprijinirii cooperativizării a- ulei, 2.000 kg siropuri şi U.R.C.C. Haţeg care-i vâdu- ţie aprovizionării cooperativei de consum, pregăteşte cadre pentru diu: t
gricullurii. In reperfbriul formaţiilor ar alte 3.000 kg zarzavaturi unităţile cooperaţiei de consum din
Moise Jurcovaf, Nicolae Păieănu, Mi- tistice din satele Cîrneşti, Pîclişa, To- conservate. De asemenea A- veşte de anumite alimente de din Baru Mare pentru aprovi — SECŢIA EVIDENŢA CONTA ¦
nuţ Tomescu şi alfi participanţi la şe teşti şi celelalte sate, au fost cuprinse proziaml din localitate a primă importanţă c a : mezeluri, zionarea cu cele necesare, amin
dinţă, au completat referatul prezentat teme adecvate muticii • de cooperativi mai pus la dispoziţia unităţilor regiunea Hunedoara prin Şcoala leh- BILA: matematică — scris şi o la l;
cu numeroase propuneri preţioase, prin zare a agriculturii, iar brigada artis comerciale şi cooperatiste şi brînzeturi, fructe, legume, etc. tite rpai sus. .
tică de agitaţie şi-a întocmit un pro I I . 000 kg ceapă uscată, precum Intr-adevăr, locuitorii comu | CXXX500000CX500SDO«XXX3CKXîî>r nică de Cooperaţie din oraşul Curtea limba romînă — scris şi oral.
şi 20.000 kg cartofi.
nei Baru Mare au perfectă drep- \ de Argeş, str. Malinovski nr. 5. — SECŢIA MERCEOLOGlE: »frâ-
Multe din produsele amintite Şcoala are o durată de şcolarizare tematică — scris şl o ra l; chimie —
sînt procurate prin contractări tate. In cele două bufete exis- ] Direcfia Silvică Deva scris şi oral.
de 2 ani şi funcţionează cil specia
încheiate de către unităţile A-
tente şi la Alimentara, de\ lităţile evidenţă contabilă şi merceo- înscrierile se primesc pînă la data
prozarului. foarte multe ori lipsesc pro
dusele de care vorbeam mai sus. angajează o logie.
Oind sînt întrebaţi gestionarii \ stenodactilografă
Informaţii se pot pri Pentru anul şcolar 1957—1958 se. de 20 octombrie la secretariatul şco
primesc în anul I absolvenţi ai şcoli lii.
lor de 10 ani în vîrstă de 17—25 Actele ce undează să fie preien-
şi vînzătorii despre această sta mi la Serviciul Per ani, după trecerea unul examen de fate la înscriere sînt următoarele:
re de lucruri, aceştia dau din u- sonal din Direcţia admitere în limita locurilor. — diplomă de maturitate (în ori
Absolvenţii şcolilor primesc diplo ginal) ; .
meri, neputincioşi spunînd că \ Silvică Deva me de absolvire şi sînt încadraţi la — actul de naştere (copie legali
U.R.C.C. Haţeg nu le trimite ]
r- .Ir.* unităţile cooperaţiei de consum in zată) ;
funcţie de rezultatele obţinute în tim — certificat de sănătate!
pul şcolarizării. — declaraţie tip de stai'eâ mate
Elevilor care îndeplinesc condiţiile rială ;
fegale, li se acordă lunar burse. — dovadă de situaţia militară pen
Examenul de admitere va în :epe tru băieţii de peste 20’ de ani :
Gu o zi înainte (marţi seara) su. Dumneata ai trimis vorbă nu pot veni în toată ziua la la data de 21 octombrie, ora 8. — cerere de înscriere (cu viza tJ-
cetaţeana Leontina Ru:su din co să viu aici — a spus mirată ce- sfat!
muna' Teiuş,'a fost anunţată să tăţeanca. Se vor da probe la urlnăfiYarele niunii raionale).
meargă dimin'eaţa la sfatul popu Degeaba a insistat Leontina
lar. — A... da... Eu te-am chemat. Rusu. Tovarăşa Mocanu nici n-a .L>. -o* **¦•*¦*-O•'O•*•’*•*-O»*••*•"* -8
Vino dumneata mai lîrziu că a- mai băgat-o în seamă. Nu ştiu
— Să te duci la tovarăşa Mo- cum sînt ocupată. dacă a doua zi Leontina Rusu L...A',.. ..... ¦ ¦ ' ¦___ ¦- ¦- •-
canu. Da să nu u iţi!'A u zi! s-a mai dus la sfat. Ştim însă
Intr-adevăr erau cîţiva cetă Orchestra de Muzică Populară şi Uşoară
a Sfatului popular regional Hunedoara—Deva
— Bine, dar pentru c'e, ce are ţeni care solicitau diferite ade că procedeul tovarăşei Mocanu, anunţă un
cu mine ? verinţe. Leontina Rusii a ple de a chema cetăţenii la sfat şi
cat. Peste cîtva timp a venit ia a-i amîna de pe o zi pe alta, .. C O N C U R S
— Nu ştiu ! răşi: Mai erau cîţiva cetăţeni. fără măcar a le spune pentru ce,
Asta a fost toată comunicarea. Dar în loc s-o lase să aştepte este un procedeu birocratic. y
Nimic mai mult. Dimineaţa, pînă termină cu ei, funcţionara pentru complectarea posturilor vacante:
(miercuri 25 septembrie a. c.) Mocanu, îi face, cum s-ar spune, Cazul tovarăşei Leontina Ru — un post de vioară — (s olist) ;
Leontina Rusu s-a prezentat la su nu este unicul. In munca ei, — un post de vioară — (vioara. 1) ;
sfat, conform spuselor unui om „vînt“... — solişti vocali de muzică populară şi uşoară (bărbaţi şi
— Ştii ce, doamnă Rusu? Vi-, funcţionara Mocanu a avut, şi
grăbit. din păcate mai are, obiceiul de femei).
— Dumneata ce vrei? Ai vre no dumneata mîine, astăzi am a tărăgăna lucrurile de pe o zi Concursul se va (ine în ziua de 24 octombrie 1957, orele
atâtea pe capul meu.
un act de scos — a luat-o în p-e iaMia. Pînă cînd, rămîne de vă 9 dimineaţa în sala de repetiţii a orchestrei din Deva, str. Karl
primire funcţionara Mocanu, sa — Bine, dar spuneţi-mi cel zut. Totul depinde de tovarăşii . Marx nr. 3 (fosta sală a cantinei 1 Mai).
lariata sfatului popular Teiuş. puţin ce aveţi cu mine. De ce din Comitetul executiv al Sfatu L5
lui popular Teiuş, de felul cum Cererile de înscriere vor fi depuse pînă la 23 octombrie., la
— Păi să vedeţi.. să vin aici? vor lupta pentru înlăturarea ori Direcţiunea Orchestrei din Deva str. Avram laticu nr. 10 (tea-
— Spune odată femeie, că am — Ţi-arri spus odată că nu cărei atitudini birocratice. .irul de vară).
şi altceva de' fădut.
— Apoi eu sînt Leontina Ru am timp acum... R. B. Informaţii se primesc zilnic la direcţiune şi telefon 171
— Dar' mîine am şi eu treabă, Deva.