Page 60 - 1957-10
P. 60

W . 885                                                                                                                                                               \
                                            I

                                                                                                        DRUMUL SOCIALISMULUI

                                                                                                               Un nou

                                                                                                     In evidenţa

                                                                                                                                                De curînd organizaţia de bază rir.     6.000 tone de cărbune peste tr-un schimb 40-50 tone de căr­                cinste de Sarcini, organizînd
                                                                                                                                             6 de Ia mina Vulcan a discutat în                                                                                    prost lucrul în abataje. Aşa sînt
                                                                                                                                             adunarea generală, cererea de pri­        plan, 1.105.520 Ier economii, ran­ bune. Tot din acest motiv, cîte-        grupele conduse de Ilie Doden-
                                                                                                                                             mire în rîndul candidaţilor de partid                                                                                ciu, N. Popa şi V. Şerbu, care
                                                                                                                                             a tov. Mircea Piţiguş, mecanic pe tro­    damentele crescute cu 2,6 la su­ va abataje au fost prăbuşite              au rămas datoare pe luna tre­
                                                                                                                                             liu electric.                                                                                                        cută cu sute de tone de cărbune.
                                                                                                                                                                                       tă, cam acestea erau în mare chiar fără să fie podite conform
                                                                                                                                                Cei prezenţi la adunarea generală                                                                                    In ceea ce priveşte parcul de
                                                                                                                                             au discutat cu viu interes cererea tov.   rezultatele obţinute de colectivul N.T.S.-ului. Lemunl subdimen­           vagonete, acesta n-a fost şi nu
                                                                                                                                             Mircea Piţiguş şi activitatea pe care                                                                                este bine întreţinut. Pe marginile
     La Berthelof                            tre care acelea de a se confecţiona          gram îndreptat împotriva acelor unel­              acesta a desfăşurat-o în producţie.       minei Uricani, pe primul semes­ sionat, n-a acoperit de aseme­             liniei Uricani — Lupeni, găseşti
                                             în toate satele comunei panouri care         tiri care căutau să frîneze lărgirea               Din discuţiile lor s-a desprins faptul                                                                               şi acum vreo 70 de vagonete
    Zilele trecute a avut loc plenara lăr­   să ilustreze comparativ avantajele sec­      sectorului socialist din agricultură.              că tov. respectiv este un bun munci­      tru al anului. Şi, ca o consecin­ nea consumul necesar, întrucît           răsturnate de cine ştie cînd. De
 gită a Comitetului comunal de partid        torului socialist agricol faţă de cel in­                                                       tor şi că luptă neobosit pentru a-şi
 la care, pe lingă membrii comitetului,      dividual, cu exemple luate din viaţa            Toate aceste metode au dat rezul­               duce Ia îndeplinire sarcinile ce-i stau   ţă a acestor rezultate, colectivul a fost nevoie ca armăturile să          ce n-iar putea fi aceste vagonete
 au mai participat tovarăşi din birou­       practică a comunei. La fel a fost pro­       tate frumoase. Astăzi întovărăşirea din            în faţă. In acelaşi timp ei au criti­                                                                                redate producţiei ? Numai tov.
 rile organizaţiilor de bază de partid şi    pus să se analizeze în adunările or­         Toteşti numără 54 de familii cu 104                cat pe tov. Mircea Piţiguş că nu a        a cîştigat pe merit steagul de fie dublate, pentru a corespunde            IuliiU 'Kravetz, şeful serviciului
 U.T.M. din şalele aparţinătoare comu­       ganizaţiilor de bază poziţia luată şi        hectare pămînt, iar întovărăşirea din              căutat în suficientă măsură să-şi ridice                                                                             transport, v-iar putea răspunde la
 nei, membri ai comisiilor ce muncesc        contribuţia pe care şi-a adus-o fiecare      Pîclişa, numai în ultimele două luni, a            nivelul politic, ideologic şi cultural.   fruntaş pe ramură.                 N.T.S-ului. Se impune deci oa           această întrebare. Şi tot dum­
 în direcţia transformării socialiste a a-   membru de partid în munca de trans­          mai atras încă 13 familii de ţărani
 griculturii şi ţărani muncitori fruntaşi    formare socialistă a agriculturii.           muncitori.                                                                                   Dacă la preţul de cost situa­ direcţia comercială să privească
 ai recoltelor bogate. Referatul prezen­
 tat cu această ocazie de către tov.               La Teiuş                                  Pe marginea problemelor tratate în                                                        ţia a rămas aproape cum a fost, cu mai multă seriozitate proble­
 Alexandru Măgureanu — secretar al                                                        referat, peste 20 de participanţi au
 comitetului comunal de partid — a              Şi la Teiuş a avut Ioc, nu de mult,       luat cuvîntul. Printre aceştia au fost                                                       la producţia de cărbune situa­ ma aprovizionării cu material
 ilustrat aportul pe care şi l-au adus în    plenara lărgită a comitetului comunal        tovarăşii Aron Cioană, Vasile Popes-
 munca de transformare socialistă a          de partid, la care au participat secre­      cu, loan Vasiu, Marin Bîriea şi alţii,                                                       ţia s-a schimbat într-un chip nu lemnos a minei Uricani, iar pro­
 agriculturii în comună membri comi­         tarii organizaţiilor de bază, conducă­       care au împărtăşit din experienţa lor
 tetului comunal de partid, membri bi­       tori ai instituţiilor din comună, ca­        în munca de cooperativizare a agricul­                                                       prea fericit, am putea spune misiunile să nu rămînă promi­
 rourilor organizaţiilor de bază şi în­      drele didactice, precum şi numeroşi          turii.
 treaga masă de comunişti .de Ia sa­         fruntaşi ai recoltelor bogate.                                                                                                            chiar regretabili. Cantitatea de siuni.
 te. Au fost scoşi în evidenţă comunişti                                                     Consfătuirea s-a terminat cu un plan
ca loan Babeş şi Anton Berea din                Cu această ocazie, tovarăşa Otilia        de măsuri menit să impulsioneze mun­                                                         cărbune dată în plus pe primul O seamă de greutăţi a întâm­
Crăguiş care pe lîngă faptul că ei au        Selejan, membră a Comitetului comunal        ca în această direcţie, pentru dezvol­
fost primii care şi-au făcut cereri de       de partid, a prezentat în faţa parti­        tarea necontenită a întovărăşirii agri­               Ţinînd însă seama de meritele pe       semestru, abia acoperă minusu­     pinat mina din cauza prep ar a-         nealui v-'a-r putea spune de ce
a intra în întovărăşirea care urmează       cipanţilor un referat cu privire la mun­      cole în raza comunei Toteşti.                      care acest tovarăş le are, comuniştii                                        ţiei, care a recepţionat deseori        mecanicii depăşesc viteza lega­
a se înfiinţa, au reuşit să convingă        ca depusă de organizaţiile de bază şl                                                            au aprobat în unanimitate primirea a-     rile de cărbune din lunile au­     cu întârziere producţia de cărbu­       lă şi provoacă caramboale, de
încă 2 familii de ţărani muncitori să       comitetul comunal de partid în direc­               La Ral şa                                                                              gust şi septembrie ale minei.      ne, atrăgînd după sine lipsa de         ce nu sînt revizuite la timp loco­
intre în sectorul socialist al agricultu­   ţia cooperativizării agriculturii.
rii. S-a amintit de asemenea aportul                                                         La sfîrşitul lunii septembrie a.c. Co­                                                       De la bun început, trebuie
pe care le-au dat şi-n alte sate comu­          Printre altele, s-a menţionat în re­     mitetul comunal de partid din comuna
niştii şi oamenii fără de partid, cum       ferat că din 1952 şi pînă în prezent         Balşa a convocat secretarii organiza­               cest-ui tovarăş în rîndurile candidaţilor spus că una din cauzele princi­ „goale”. Intre poarta nr. 4 şi motivele. Despre faptul că com-
s în t: Feher Francisc şi Aurel Marti-      în Teiuş s-a lărgit considerabil sec­        ţiilor de bază din raza comunei, re­                de partid.
nescu din cătunul Copaci, inginerul         torul socialist, formîndu-se trei întovă­    prezentanţi ai organizaţiilor de masă,                                                        pale care a făcut ca mina Uri­ culbutorul de la preparaţie, tran­ presoarele merg prost, ar putea
loan Cinadi din satul Boiţa şi alţii,       răşiri agricole şi o gospodărie agri­        deputaţi, precum şi fruntaşi ai recol­                          1 AUREL' HOZU                 cani să dea înapoi „ca racul11, sportul vagonetelor pline şi goa­ să vă vorbească şeful serviciu­
care au depus mult suflet la atragerea      colă colectivă care cuprind un mare          telor bogate, pentru a discuta proble­                                    corespondent        este aprovizionarea nesatisfăcă­ le a fost vizibil împiedicat de lui energetic, inginer E. Mănto-
masei de ţărani muncitori în secto­         număr de ţărani muncitori.                   mele de bază ce stau în faţa comite­
rul socialist al agriculturii.                                                           tului de partid c a : transformarea so­                                                       toare cu buşteni, de către direc­ către Dieselele minei Lupeni ca­ iu, care, între noi fie vorba, nu
                                               Analizîndu-se felul cum au muncit         cialistă a agriculturii, problema achi­
   Atît referatul prezentat de tov. Ale­    organizaţiile de bază pentru atragerea       ziţiilor,' campania agricolă de toamnă.              r», '                                    ţia comercială din cadrul Com­ re circulă uneori pe această li­ prea se ţine serios de treabă.
xandru Măgureanu, cît şi discuţiile         de noi membri în aceste forme de lu­                                                                                                       binatului carbonifer (director Gh. nie şi provoacă caramboale. O întreţinerea galeriilor lasă
purtate, au scos în evidenţă hotărî-        crare în comun a pămîntului, a reie­            In jurul acestor probleme tov. Ghe-              Pentru sprijinirea
rea comuniştilor din organizaţiile de       şit că, deşi, numai în luna septembrie       rasim Ciucean, Petru Gherasim şi alţi
partid de pe raza comunei Berthelot         sectorul socialist al agriculturii a cres­   tovarăşi, au purtat discuţii, venind cu             salarizam                                 Bănoilă). Cantităţile de buşteni, altă cauză de ordin extern, este mult de dorit în sectorul I con­
de a lupta neîncetat pentru întărirea       cut cu 10 ha teren, totuşi munca în          propuneri pentru îmbunătăţirea muncii                                                         livrate în ultima vreme, n-au sa­ tărăgănarea terminării de către dus de inginerul Aurel Chira,
sectorului socialist din agricultură şi     această direcţie a fost nesatisfăcătoare.    politice de masă.
crearea de cît mai multe unităţi so­        Comuniştii Ştefan Gali, Gavrilă Bor­                                                                  îmbunăfăfifis                        tisfăcut nici 50 la sută din ne­ şantierul I.G.C.F. (inginer şef care dă; dovadă de puţină ini­
cialiste. O concludentă dovadă a dra­       za, Gheorghe Stanca, Rudolf Priplata            In această şedinţă, printre altele, s-a                                                    cesităţile minei. Prin adresa nr. tov. Lenghel, a antestaţiei din­ ţiativa în această privinţă. Tot
gostei comuniştilor faţă de linia tra­      şi alţi tovarăşi; au arătat că sînt          hotărît formarea de echipe din mem­                 Cu începere de la 1 octombrie, la         5.110 din 10 septembrie, către tre Bărbăteni şi Lupeni, şi a sta­ în sectorul I, la grupa lui An-
sată de partid şi guvern e viu dove­        mulţi întovărăşiţi care n-au intrat nici     bri de partid, deputaţi şi alţi oameni
dită de cele petrecute cu puţin timp                                                     cu influenţă în sat, care să muncea­                Fabrica de încălţăminte „Ardeleana"       direcţia comercială, conducerea    ţiei de la Bărbăteni care a fost        ghel Pătrugan, cărbunele se
in urmă în satul Tuştea, cînd o se­         pînă în prezent cu întreaga suprafaţă        scă pe sectoare în vederea mobilizării              din Alba Iulia, s-a trecut la aplicarea   minei făcea cunoscut că stocul     terminată abia în zilele acestea,       „zăibăreşte" la 20 metri, prin
                                                                                         cetăţenilor comunei, la efectuarea însă-            sistemului îmbunătăţit de salarizare      de buşteni pentru seîndură e a-    deşi trebuia terminată la 1 apri­       faptul că nu se asigură condiţii
rie de elemente răuvoitoare au căutat,      de pămînt în cadrul întovărăşirilor a-       mînţărilor de toamnă în timp şi în                  şi normare a muncii. Pentru reuşita       proape epuizat. Direcţia comer­    lie.                                    optime de lucru şi totuşi nor­
                                                                                         bune condiţiuni. Totodată tovarăşilor               deplină a acestei acţiuni, s-a pus în     cială nici nu s-a învrednicit să                                           mele rămîn aceleaşi.
prin intrigi, zvonuri şi alte asemenea      gricole, ceea ce denotă o slabă preo­        repartizaţi în aceste sectoare li s-a               funcţiune o maşină de radlizat, se a-     răspundă la această adresă.           De aici reiese olar că şantie­
                                                                                         trasat sarcina de a arăta ţăranilor                                                                                              rul I.C.C.F. a muncit fără să fie          Lucrările în abataje nu sînt
manevre, să frîneze bunul mers al în­       cupare a comuniştilor faţă de lărgi­         muncitori avantajele ce le au întovă­                                                            Consecinţele lipsei de buşteni  tras la răspundere de nimeni.           organizate în aşa fel îneît să a-
                                                                                         răşiţii din comună şi de a munci cu
tovărăşirii agricole, să cauzeze într-un    rea sectorului socialist al agriculturii,    ei pentru a-i atrage în întovărăşirea a-            plică găuritul mecanic cu ajutorul au fost, după cît se vede, destul         Să nu creadă însă cineva că sigure linia de front, oa să facă
                                                                                         gricolă.
fel sau altul destrămarea ei. Comuniş­         In urma referatului prezentat şi a                                                            matriţei şi s-a dispus introducerea de nefaste. La gater nu s-a mal numai cauze obiective şi de or­ faţă planului. Şefii de sectoare
                                                                                                  (după corespondenţele tovarăşilor
tii satului s-au dovedit a fi însă la       discuţiilor purtate, plenara comitetului              Petru Farcaşiu, Pavel Romanen-             benzilor rulante.                         putut tăia seîndură pentru po-     din extern au frînat activitatea        deşi cunosc acest lucru, nu în­
                                                                                               co, Alex. Măgureanu şi I. Moga)                                                         ditu'l' abatajelor. Din lipsă de   ¦minei Uricani.
postul lor în orice moment, combătînd       comunal de partid a adoptat un plan                                                                                 E. MOISESCU                                                                                       treprind mai nimic în acest
                                                                                                  Pentru                                                          corespondent         seînduri se pierdeau uneori în-       Trebuie spus, că tov. director-      sens.
cu tărie tot ceea ce se afirma rău          de măsuri, stabilind, sarcini concrete          aprovizionările                                                                                                               inginer M. Angelescu s-a fami­
                                                                                                                                                                                                                                                                     Organizaţia de partid,1în frun­
despre întovărăşire şi membrii aceste­      pentru fiecare organizaţie de bază şi               de iarnă
                                                                                                                                                                                                                          liarizat peste măsură cii oame- te cu fostul secretar N. Ienciu,
ia, dema'scînd chiar uneltirile duşmă­      fiecărui membru al comitetului comunal
                                                                                                                                                                                                                          nn în subordine, mai ales cu schimbat zilele trecute, s-a farhi-
noase şi pe cei care le puneau Ia cale.     de partid în vederea îmbunătăţirii                                                                                                                                            oamenii din conducerea minei şi liarizat de la un timp încoace cu
                                                                                                                                             ln fa fa c o m i s i e i                  îm p ă c iu ire                    a secţiilor, care la ora actuală, lipsurile existente, nu a contro­
                                            muncii de cooperativizare a agricul­
                                                                                                                                                Faptele s-iau petrecut în sala            Cînd au fost chemaţi în sală    nu-i mai recunosc autoritatea           lat şi nu a tras la răspundere
                                            turii.                                                                                           de şedinţe a sfatului popular             oei doi inoulpaţi şi-au expus pă­  decît pe jumătate.                      conducerea minei pentru slaba
                                                                                                                                             din comuna Miercurea. Tovară­             rerile. Tovarăşul loan Tăuşan                                              activitate din ultimul timp.
                                                                                                                                             şii oare stăteau la masă, nu e-           preşedintele G.A.C. oare face         In ultima vreme, conducerea
                                                                                                                                             rau riidi judecători, nici avo­           parte din comisia de împăciuire,   minei a făcut un control super­            Iată pe scurt o situaţie care
                                                                                                                                             caţi. Cu toate acestea, ei aveau          fu primul oare începu a-i po-      ficial al procesului de produc­         pune într-o lumină destul de
                                                                                                                                             de rezolvat unele probleme de             văţui.                             ţie, mulţumindu-se doar să con­         nefavorabilă, un colectiv în po­
                                                                                                                                             ordin judecătoresc. Intr-un cu-                                              state lipsurile şi să nu ia cele        sesia căruia se află steagul de
                                                                                                                                             vînt făoeau parte din comisia                — Tovarăşă Draşoveanu, în       mai eficace măsuri pentru în­           fruntaş pe ramură. Se impune a
                                                                                                                                             de împăciuire.                            gospodărie te cunoaştem aa o       lăturarea lor. Inginerul şef, tov.      se lua măsurile cele mai .ur­
                                                                                                                                                                                       femeie liniştită şi harnică. Se    Marcovschi, s-a dovedit oare­           gente posibile pentru remedie­
                                                                                                                                                La ordinea zilei era un oaz            poiate ca pentru nimiaa toată sa   cum comod în această privin­            rea situaţiei de fapt, iar cei vi­

                                                                                                                                             de neînţelegere. Inculpaţii — ajungeţi...                                    ţă. Unii maiştri, ca de pildă, novaţi să fie traşi serios la răs­

                                                                                                                                             Eugenia Draşoveanu şi loan Aioi, Tăuşan a fost întrerupt Staicu de la sectorul I şi prim pundere de către conducerea

                                                                                                                                             Fleşeru — stăteau pe bănoi di­ de inculpată.                                 maistru I. Venţel de la acelaşi combinatului.

                                                                                                                                             ferite iscodindu-se cu priviri fu­ — Ştiu tovarăşe preşedinte.               sector, n-au dat un sprijin cali­ Mina Uricani, poate şi trebuie
                                                                                                                                             rişe. Le era parcă ruşine să se Nu este frumos. Eu... vreau să
                                                                                                                                                                                                                          ficat minerilor. Nici unele gru­ să devină din nou fruntaşă.
                                                                                                                                             privească în ochi. Nu erau rude ne împăcăm.
                                                                                                                                                                                                                          pe de mineri nu s-au achitat cu                                    GH. TAUTAN

                                                                                                                                             să-şi împartă averea, ci oa ve­ — Şi eu doresc acelaşi luoru

                                                                                                                                             cini şi-au adus unul altuia in­ interveni loan Fleşeru.

                                                                                                                                             sulte din cauza unor păsări. De Şi, în faţa comisiei cei doi in­

Zile şi nopţi cît a ţinut frămîntarea             La Toteşti                                In vederea bunei aprovizio­                      aceea au ajuns în faţa comisiei            culpaţi şi-au strîns mîinile.        Institutul de Mine „Gheorghe            1 de secretar-şef institut (cu
în alegerea drumului pe care să p6r-                                                     nări pentru iarnă a oamenilor                       >de împăciuire.                               Astfel de cazuri au fost mul-  Gheorghiu-Dej“ din Petroşani            studii superioare),
nească, comunişti ca Iosif Baicu, Mi-          Şi comitetul comunal de partid To­        muncii din oraşul Orăştie, orga­                                                                                                 are vacante următoarele posturi:
nuţ Tomescu, Petru Florincaş şi loan        teşti, râîonul Haţeg, a analizat recent      nizaţia locală Aprozar a pus în                        — „Am să mă împac •— îşi               "te în comuna Miercurea şi m a­                                              2 de secretar-şef facultăţi (cu
Băiştean, au fost mereu în mijlocul         felul cum organizaţiile dă bază au           ultimul timp la dispoziţia uni­                     zise Eugenia. Nu-i frumos, eu              joritatea şi-au găsit rezolvarea     1 de inginer constructor,            studii superioare),
întovărăşirilor explicîndu-le pe înţeles    muncit pentru accelerarea ritmului de        tăţilor comerciale şi cooperatis­                   femeie în toată firea să ajung             în faţa comisiei de împăciuire.
şi convingător că locul lor este în în­     cooperativizare a agriculturii. In re­       te mari cantităţi ele legume şi                     în discuţia satul ui                                                                                                   5 de dactilografe,
tovărăşire, că numai munca în comun         feratul prezentat de tov, Ivâri Iosif, se­   zarzavaturi. Trebuie menţionat
le poate aduce belşug şi bunăstare.         cretarul comitetului comunal de partid,      că majoritatea acestor produse                                                                                                   1 de tehnician instalaţii sani­ 1 de jurisconsult cu 1/2 nor­
Poziţiei ferme a comuniştilor, hotărîrii    au fost sezisate probleme interesante.       care s-au pus în vînzare sînt
lor de neclintit, de a nu da înapoi, li                                                  deja preparate prin centrele de                     O comună slab aprovizionată                                                  tare şi calorifere,                     mă.
s-au alăturat şi oameni fără de partid,        S-a arătat, de pildă, că comitetul        semi industrializarea fructelor,                                                                                                   2 de economist financiar (cu
tineri c a : Sigismund Para, Lăscuţ Dăn-    comunal a antrenat în această muncă          legumelor şi zarzavaturilor din                                                                                                                                             Cei ce doresc a ocupa unul din
cescu, loan Huzan, Maria Vlădoni.           peste 150 de ţâţâni muncitori' frun-         cadrul raionului.                                      Comuna Baru Mare oferă ce­             aceste alimente. Mulţi cetăţeni studii superioare),                        aceste posturi, se vor adresa de
Petru Bencău, Gheorghe Breteanu şi          tâşi, cadre didactice, tineri şi femei                                                           lor care călătoresc pe aici mul­          afuncă vina pe vînzători, că nu 1 de economist planificator                urgenţă la Rectoratul Institutu­
alţii. Datorită muncii' intense ce a fost   care fac parte din unităţile socialiste         Printre aceste produse se nu­                    te surprize plăcute. Oameni               se îngrijesc să ceară ceea ce 3 (cu studii superioare),                    lui, arătînd studiile şi activita­
desfăşurată, astăzi, întovărăşirea agri­    existente, iar membri şi candidaţii de       mără 11.350 kg castraveţi mu­                       ospitalieri, case frumoase, în fi­        trebuie. Noi credem însă că cea ţf                                         tea de pînă acum.
colă „23 August" din Tuştea numără          partid au fost aceia care s-au înscris       raţi la borcane şi 5,000 kg la
55 de familii. Ea s-a întărit din punct     primii în întovărăşiri, ceea' ce a' făcut    butoi, 4.000 kg bulion în sticle,                   ne, o fabrică renumită in regiu­ mai mare vină o poartă U.R.C.C.             *»• •*- •<                          ‘fr’-a*-a-  i «-O- Nfr-y»»••»««
de vedere organizatoric. Intr-o adu­        ca ţăranii cu gospodării*12 mici şi mij­     I. 500 kg fasole verde în b'orca-
nare ţinută recent, întovărăşiţii au ho-    locii să păşească cu încredere pC a-         ne, 4.000 kg de gemuri şi com­                      nea noastră. Este vorba de fa­ Haţeg cdre lasă în părăsire a-                                   ANUNŢ                                                          t
tărît ca în această toamnă s'ă” execute     cest drum.                                   poturi din diferite fructe, 15.000                  brica „Ceramica" unde se află ceastă com'unâ.                                                                                                                  *
lucrările în comun cu tractoarele SMT.                                                   kg ardei pentru umplut la bu­                                                                                                                                                                                      ¦
In acest scop ei au asigurat 2.60(1            ComitetUl comunal de partid a în ­                                                            mulţi, muncitori harnici. Numai, Se impune deci ca U.R.C.C.                                                          materii din programa cursului me'- *
kg grîu şj 800 kg secară pentru să-         drumat îndeaproape munca culturală           toi, gogoşari preparaţi în                          că aceştia Sînt supăraţi pe Haţeg să dea mai multă aten­                        Uniunea Centrală a Cooperativelor                                              ţ
mînţă.                                      în vederea sprijinirii cooperativizării a-   ulei, 2.000 kg siropuri şi                          U.R.C.C. Haţeg care-i vâdu- ţie aprovizionării cooperativei                  de consum, pregăteşte cadre pentru      diu:                                      t
                                            gricullurii. In reperfbriul formaţiilor ar­  alte 3.000 kg zarzavaturi                                                                                                        unităţile cooperaţiei de consum din
   Moise Jurcovaf, Nicolae Păieănu, Mi-     tistice din satele Cîrneşti, Pîclişa, To-    conservate. De asemenea A-                          veşte de anumite alimente de din Baru Mare pentru aprovi­                                                            — SECŢIA EVIDENŢA CONTA­ ¦
nuţ Tomescu şi alfi participanţi la şe­     teşti şi celelalte sate, au fost cuprinse    proziaml din localitate a                           primă importanţă c a : mezeluri, zionarea cu cele necesare, amin­
dinţă, au completat referatul prezentat     teme adecvate muticii • de cooperativi­      mai pus la dispoziţia unităţilor                                                                                                 regiunea Hunedoara prin Şcoala leh- BILA: matematică — scris şi o la l;
cu numeroase propuneri preţioase, prin­     zare a agriculturii, iar brigada artis­      comerciale şi cooperatiste şi                       brînzeturi, fructe, legume, etc. tite rpai sus. .
                                            tică de agitaţie şi-a întocmit un pro­       I I . 000 kg ceapă uscată, precum                      Intr-adevăr, locuitorii comu­ | CXXX500000CX500SDO«XXX3CKXîî>r            nică de Cooperaţie din oraşul Curtea limba romînă — scris şi oral.
                                                                                         şi 20.000 kg cartofi.
                                                                                                                                             nei Baru Mare au perfectă drep- \                                            de Argeş, str. Malinovski nr. 5.           — SECŢIA MERCEOLOGlE: »frâ-
                                                                                           Multe din produsele amintite                                                                                                      Şcoala are o durată de şcolarizare   tematică — scris şl o ra l; chimie —
                                                                                         sînt procurate prin contractări                     tate. In cele două bufete exis- ] Direcfia Silvică Deva                                                              scris şi oral.
                                                                                                                                                                                                                          de 2 ani şi funcţionează cil specia­
                                                                                         încheiate de către unităţile A-
                                                                                                                                             tente şi la Alimentara, de\                                                  lităţile evidenţă contabilă şi merceo-       înscrierile se primesc pînă la data
                                                                                         prozarului.                                         foarte multe ori lipsesc pro­
                                                                                                                                             dusele de care vorbeam mai sus.                angajează o                   logie.
                                                                                                                                             Oind sînt întrebaţi gestionarii \           stenodactilografă
                                                                                                                                                                                       Informaţii se pot pri­             Pentru anul şcolar 1957—1958 se. de 20 octombrie la secretariatul şco­
                                                                                                                                                                                                                          primesc în anul I absolvenţi ai şcoli­ lii.

                                                                                                                                                                                                                          lor de 10 ani în vîrstă de 17—25 Actele ce undează să fie preien-

                                                                                                                                             şi vînzătorii despre această sta­ mi la Serviciul Per­                       ani, după trecerea unul examen de fate la înscriere sînt următoarele:

                                                                                                                                             re de lucruri, aceştia dau din u-         sonal din Direcţia                 admitere în limita locurilor.           — diplomă de maturitate (în ori­

                                                                                                                                                                                                                          Absolvenţii şcolilor primesc diplo­ ginal) ;                           .

                                                                                                                                             meri, neputincioşi spunînd că \           Silvică Deva                       me de absolvire şi sînt încadraţi la — actul de naştere (copie legali­
                                                                                                                                             U.R.C.C. Haţeg nu le trimite ]
                                                                                                                                                                                       r- .Ir.*                           unităţile cooperaţiei de consum in zată) ;

                                                                                                                                                                                                                          funcţie de rezultatele obţinute în tim­ — certificat de sănătate!

                                                                                                                                                                                                                          pul şcolarizării.                       — declaraţie tip de stai'eâ mate­

                                                                                                                                                                                                                          Elevilor care îndeplinesc condiţiile rială ;

                                                                                                                                                                                                                          fegale, li se acordă lunar burse.       — dovadă de situaţia militară pen­

                                                                                                                                                                                                                          Examenul de admitere va în :epe tru băieţii de peste 20’ de ani :

   Gu o zi înainte (marţi seara)            su. Dumneata ai trimis vorbă                 nu pot veni în toată ziua la                                                                                                     la data de 21 octombrie, ora 8.         — cerere de înscriere (cu viza tJ-
cetaţeana Leontina Ru:su din co­            să viu aici — a spus mirată ce-              sfat!
muna' Teiuş,'a fost anunţată să             tăţeanca.                                                                                                                                                                     Se vor da probe la urlnăfiYarele niunii raionale).
meargă dimin'eaţa la sfatul popu­                                                           Degeaba a insistat Leontina
lar.                                           — A... da... Eu te-am chemat.             Rusu. Tovarăşa Mocanu nici n-a                                                                                                                      .L>. -o*         **¦•*¦*-O•'O•*•’*•*-O»*••*•"*      -8
                                            Vino dumneata mai lîrziu că a-               mai băgat-o în seamă. Nu ştiu
   — Să te duci la tovarăşa Mo-             cum sînt ocupată.                            dacă a doua zi Leontina Rusu                                                                                                                                    L...A',.. ..... ¦ ¦ ' ¦___ ¦- ¦- •-
canu. Da să nu u iţi!'A u zi!                                                            s-a mai dus la sfat. Ştim însă
                                               Intr-adevăr erau cîţiva cetă­                                                                                                                                                 Orchestra de Muzică Populară şi Uşoară
                                                                                                                                                                                                                          a Sfatului popular regional Hunedoara—Deva

  — Bine, dar pentru c'e, ce are            ţeni care solicitau diferite ade­            că procedeul tovarăşei Mocanu,                                                                                                                                anunţă un
cu mine ?                                   verinţe. Leontina Rusii a ple­               de a chema cetăţenii la sfat şi
                                            cat. Peste cîtva timp a venit ia­            a-i amîna de pe o zi pe alta,                                                                                                    .. C O N C U R S
   — Nu ştiu !                              răşi: Mai erau cîţiva cetăţeni.              fără măcar a le spune pentru ce,
  Asta a fost toată comunicarea.            Dar în loc s-o lase să aştepte               este un procedeu birocratic.                                                                                                     y
Nimic mai mult. Dimineaţa,                  pînă termină cu ei, funcţionara                                                                                                                                                      pentru complectarea posturilor vacante:
(miercuri 25 septembrie a. c.)              Mocanu, îi face, cum s-ar spune,                Cazul tovarăşei Leontina Ru­                                                                                                         — un post de vioară — (s olist) ;
Leontina Rusu s-a prezentat la                                                           su nu este unicul. In munca ei,                                                                                                         — un post de vioară — (vioara. 1) ;
sfat, conform spuselor unui om              „vînt“...                                                                                                                                                                            — solişti vocali de muzică populară şi uşoară (bărbaţi şi
                                               — Ştii ce, doamnă Rusu? Vi-,              funcţionara Mocanu a avut, şi
grăbit.                                                                                  din păcate mai are, obiceiul de                                                                                                   femei).
   — Dumneata ce vrei? Ai vre­              no dumneata mîine, astăzi am                 a tărăgăna lucrurile de pe o zi                                                                                                         Concursul se va (ine în ziua de 24 octombrie 1957, orele
                                            atâtea pe capul meu.
un act de scos — a luat-o în                                                             p-e iaMia. Pînă cînd, rămîne de vă­                                                                                               9 dimineaţa în sala de repetiţii a orchestrei din Deva, str. Karl
primire funcţionara Mocanu, sa­                — Bine, dar spuneţi-mi cel                zut. Totul depinde de tovarăşii                                                                                                  . Marx nr. 3 (fosta sală a cantinei 1 Mai).
lariata sfatului popular Teiuş.             puţin ce aveţi cu mine. De ce                din Comitetul executiv al Sfatu­ L5
                                                                                         lui popular Teiuş, de felul cum                                                                                                         Cererile de înscriere vor fi depuse pînă la 23 octombrie., la
   — Păi să vedeţi..                        să vin aici?                                 vor lupta pentru înlăturarea ori­                                                                                                 Direcţiunea Orchestrei din Deva str. Avram laticu nr. 10 (tea-
   — Spune odată femeie, că am                 — Ţi-arri spus odată că nu                cărei atitudini birocratice.                                                                                                     .irul de vară).
şi altceva de' fădut.
   — Apoi eu sînt Leontina Ru­              am timp acum...                                                                           R. B.                                                                                      Informaţii se primesc zilnic la direcţiune şi telefon 171
                                               — Dar' mîine am şi eu treabă,                                                                                                                                               Deva.
   55   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65