Page 62 - 1957-10

RRULETARL D W TXJATE TARILE, UNIŢI-VA I
Anul IX, Nr, 886
In întîmpinarea zilei de 7 Noiembrie
Angajamentele au fost depăşite
însemnate şi frumoase au fost angajamentele pe care şi le-au luat co­
lectivele sectoarelor de la mina Lupe ni in cinstea marelui Octombrie. Dacă
facem un bilanţ al realizărilor, vom constata cu satisfacţie că o bună parte
din d e nu numai că au fost realizate, ci au fost chiar depăşite.
Unul din marile
l sectoare ale minei
î Unul diţi marile sectoare ale minei,
I poate unul din cele mai mari clin ţa-
| ră, este sectorul II, condus de tînărul
î inginer Dumitru Opriş. tnijial, colecti-
i vul sectorului se angajase să dea in­
tre 1 septembrie şi 7 noiembrie 1.200
tone cărbune peste plan.- Cutn, pe sep­
tembrie, colectivul sectorului depă­
şise angajamentul cu aproape 900 to­
ne, minerii de aici au propus la con-
4 sfătuirea de producţie de la Începutul
J lunii octombrie, ca angajamentul ini-
• ţial să fie majorai la 3.000 tone. Deşi
J; majorat simţitor, pînă la data de 15
* septembrie, el a fost totuşi dJepăşit‘
î cu 1.000 tone: Asta înseamnă că mi-
î . nerii de la sectorul 11 au dat în total Măsuri deosebite nu am luat. Totuşi, minei, colectivul sectorului I, care şi-au s u tă ; planul la sute tone bruto
| pină la această dată. 4.000 de tone
1cărbune peste plan în cinstea Marelui
Octombrie. Dacă am calcula însă toi
cărbunele dat în plus de la începutul
ţ anului şi pînă în prezent, am vedea
J că el se ridică la 13.900 tone cărbu-
J ne. Fără îndoială că brigăzile de fron-
t talişti, conduse de minerii loan Popa
t şi Andrei Nagy, precum şi celelalte
f brigăzi din sector şi-ati dat o contri-
4 buţie însemnată la acest succes.
Bine stă şi sectorul I A
Pe graficul minei, în dreptul secto­
rului I A, condus de ing. Dumitru
jlN PRIMUL SCHIMB
! • AL ZILEI RECORD ¦• *•» «-
î ANINOASA (Prin telefon de la co-
l respondenţii noştri voluntari).
; Dornici de a obţine cît mai frumoa-
J se .succese în întîmpinarea zilei de 7 Deşi la unele locuri de muncă s-au *s;'j realizeze însemnate economii de
•* Noiembrie, minerii de la Aninoasa au
• declarat ziua de 17 octombrie, zi re-
• cord.
O C O O O OO OO OO O O O O OO O O C O O O OO OO OO OO OO OO OO OO OO 00-00 C O OO OO OOOOOO 0 0 O O O O O e O O O O O O O O C O O O O O O O O C O O O O O e O O O O X5 0 0 O O O O 0 0 00-00
Ritmul însămînţârilor trebuie grăbit!
Faptul că în perioada de la 12—
17 octombrie a.c., s-a însămînţat pes­
te 22 la sută din planul de însămîn-
ţări, dovedeşte că oamenii muncii din
agricultură şi-au intensificat eforturile
pentru grăbirea însămînţârilor. Ca ur­
mare, multe din gospodăriile colective,
întovărăşirile agricole şi ţăranii mun­
citori au terminat deja de însămînţat.
Cu toate acestea; avînd în vedere
că perioada optimă de însămînţat sta­
bilită de inginerii agronomi pentru re­
giunea noastră, este pînă azi (20 oc­
tombrie a.c.), însămînţările s-air des­
făşurat într-un mod cu totul nesa-
lisfăcător. In afară de raionul Orăş-
tie, unde s-a realizat planul de însă-
mînţări în proporţie de 63,99 la sută,
în toate celelalte raioane, însămînţă­
rile sînt mult rămase în urmă.
După cum se vede din graficul de
mai jos, în raionul Brad s-a însă­
mînţat numai 20,24 la sută din supra­
Condiţiile de locuit aie minerilor din Valea Jiului se îmbunătăţesc pe zi ce trece. Priviţi fotografia
noastră.' In oraşul Petroşani a fost dat de curînd în folosinţă oamenilor muncii un nou bloc cu 22 de apartamente.
Duminică 20 octombrie 1957
kk?
Popîanoş, stă scris următorul angaja­
ment : „vom da în cinstea zilei de 7
•Noiembrie, 450 tone de cărbune îp
plus". 5-ati ţinut oare minerii din a-
cest sector de cuvînt? In ziua de 15
octombrie, cind mă abătusem pe la
sector, am remarcat că angajamentul
a fost depăşit cu 850 tone.
— Ce măsuri aţi luat, ce brigăzi lectiv al minei a fost depăşit în schim- J Timpul de imobilizare a locomo­
s-au remarcat tovarăşe inginer ?
— De fapt, sectorul nostru nu-i In întrecerea din această zi, s-a si- J parcursul mediu la trenurile de
chiar aşa mare, după cum se ştie. tuat în frunte cel mai mare sector al | călători a fost depăşit cu 1 la
pot să amintesc că aprovizionarea întrecut propriul angajament cu peste remorcate a fost depăşit cu 1 la
cu lemn şi goale, şi repartizarea mai­ 120 tone.
ştrilor mineri pe grupe, au avut un
rol precumpănitor. Dintre brigăzi, cred
că au muncit mai bine cele conduse
de Vasile Feher si Alexandru Foszto.
Sectorul I B
Deşi sectorul 1 B trece momentan de muncit pentru a-şi realiza planul nov, de remorcare a trenurilor
prin greutăţi serioase, multe de or­ zilnic. Greutăţile ivite încă în primele cu tonaj sporit, a îngrijirii aten­
din obiectiv, datorită realizărilor mari zile ale lunii i-au îmsiedicat de a pro- te şi exploatării raţionale a lo­
obţinnte în luna trecută, angajamentul ducL m^. mult
luat este depăşit cu 10 tone. Dar,
pina la 7 Noi.em,br.ie mai. e -inca~ „vr„e-
me, asa ca nu-i excl,us sa. fie depăşit
ch. .iar cu c„it.eva sut,e d, e t.one. rG„o,lecti-
vul condus de inginerul I. Păun este
ferm hotărît să A.a,ju.inng'ăceedain urmă s e c
t.oarei,e ii şi. ,1 ce pr,iveş,te de rema. rc.at,'
,. , . . - ,.,
realizarea şi dep».,rca a»Ea,an,e„.«le,
luate în cinstea măreţei sărbători.
GH. T.
Premii pentru realizarea de economii
In această zi ei şi-au propus fru­
moase angajamente, hotărîţi ca, apoi I Mecanicii şi fochiştii depoului Simeria
în adînc de munte, să le dea viaţă. Iau reuşit ca în cursul lunii septembrie
ivit greutăţi, minerii de aici, au ren- j combustibi, conven{ionai. Pentru eco.
şit să dovedească, în primul schimb al î
zilei record, o însufleţire deosebită.
faţa planificată. Intr-un mod cu totul
neîngăduit de încet se desfăşoară însă
însămînţările în raionul Haţeg. Pînă
la data de 17 octombrie, aci nu s-a
însămînţat decît o suprafaţă extrem
de mică (10 la sută din plan), deşi
culturile de porumb şi cartofi s-au
recoltat în proporţie de peste 90 la
sută. In comunele Rîu Bărbat Baril
Mare şi Boşorod, nu s-a însămînţat
nimic, iar în comuna Sălaşul Supe­
rior, din 820 ha s-au însămînţat nu­
mai 12 ha. Nu-i vorbă, nici comunele
Bretea Strei şi Sdrmizegetusa nu stau
mai bine. Din 630 ha cît trebuie să
se însămîn{eze Ia Bretea Strei, s-au
însămînţat numai 52 ha, iar în Sar-
mizegetusa din 530 ha abia 25 ha.
Este cunoscut că însămînţatul în
perioada optimă constituie una din con­
diţiile principale pentru obţinerea de
recolte bogate de cereale în anul viilor.
Comitetele raionale de partid şi sfa­
Angajamentul luat de întregul co- î a fast redus cu 6,57 ia sută.
bul întîi cu 198.tone cărbune.
Colectivul sectorului III, Piscu, a
luptat dîrz. Bl a scos la lumină, peste *
angajamentul luat 67 tone cărbune, t
Aici, majoritatea brigăzilor şi-au între­
cut angajamentul.
Minerii clin sectorul II, mai au mult
. ţeg şi Consiliul raional A.R.L.U.S. a
In ziua , record, ei. au hotant sa scoa-
ta o. prarte dm minusul înscris, luin„-
du-s•i un mobilizat.or anrga. ja,men, t. Pina
,a orf 4 «ngajamentuMuat pentru
f h,mb a fof d?inPa?'a1c™e.st 48 torf
se. ctor,
munca brigăzilor conduse de minerul î
^ ^^
trecut ou mult cuvîntul dat în între- t lei. Numai în cursul trimestrului
cerea din primul schimb.
LICIU LUCIA
IOAN STELIAN
lei.
{ nom»Ie feal,zat* mecamcn fochl?-
>tii sînt premiaţi. Valoarea premiilor
turile populare raionale, au datoria să
ia toate măsurile organizatorice me­
nite să ducă ia terminarea grabnică
a însămîntărilor de toamnă.
Situaţia însămînţărilor pe raioane
ia data de 17 octombrie 1957.
Orăştie = 63,99%
Alba = 53,36%
Ilia = 53,32%
Sebeş = 38,43%
Huned. = 37,39%
Brad = 20,24%
Haţeg 10%¦
Luna marii prietenii
BligtlWMMIIIIIllllllllllllllllllllllllllHlllllllliM^ ------------
| Sărbătorirea lunii prieteniei romîno-sovielice a devenii »•» «f»»<» !«¦ -•«••» •4
¦ o tradiţie scumpă în patria noastră. Pentru sărbătorirea
* ei, aşezămintele culturale săteşti şi orăşeneşti prezintă tenii al repetiţiilor sau de ropotul aplauzelor. Acolo unde ^
in o i şi noi programe artistice. Seară de seară, sălile
î cluburilor şi căminelor culturale freamătă de ritmul neos- nu au fostA formaţii artişiice, s-au înfiinţat, iar a»colo •*
unde ele lincczcau, s-au înviorat. Prietenia o ciută - Ccil f,
toţii. ¦
4 pagini 20 bani M a n ife stă r i a rtistice-cn lti irale
Francisc Rojnovschi a grupat în ju­ In Orăştie mai pujini prezenţi de 15—20 de
rul oasei de cultură 24 de instrumen­ membri, atunci cînd e vorba să se
tişti. Din registrul de prezenţă, des­ zenta bilunar, cp şi pînă acum în dezbată lucrările literare originale, sau
prindem numele tovarăşilor Otto Zas- oraş, la staţia de radioficare şi la cînd e'vorba să se discute referatei*
ler, Aurel Helgiu, Otto Welter, Zoltan sate, reuşite programe de brigadă. Pre prezentate fie de tov. iaeob Victor,
Piroş, Lotu Aiuzean. Formaţia orches­ lucrarea materialului brigăzii, capătă fie de Toan Iliescu, loan Dumitru, loan
Veşti de la depoul trală semisimfonică pregăteşte un pro­ forme artistice prin grija cenaclului li­ Todea, Emil Gelu, Vaieriu Bora sau
terar locai, iar prezentatorii progra­ Toma Murgoi Jiboteanu.
C. F. R. Simeria gram cu arii de operete ce va fi mului stnt neîntrecuţi. Orăştienii cu­
prezentat în premieră în luna a- nosc deja bine pe loan Gheorghiţoi, Serile literare, simpozioanele, recen­
ceasta. Mernbpii „teatrului mare", cum Aurel Petrescu şi Florian Nirlă, ca şi ziile, conferinţele şi celelalte manifes­
îi zic ei formaţiei lor,ţ( entuziaşti re­ pe responsabilul brigăzii loan Popa tări cultural-artistice de masă, întrec
petă piesa lui Aţ. SeBastian „Jocul Stăniieşli. lunar de 3—4 ori cifrele prevăzute. în
de-a vacanţa", iar cei de la „teatrul planul de muncă. Bine pregătite şi
interesante, ele atrag de fiecare daiâ
Bilanţ rodnic mic", piesele într-un act: „Pescărită Preocupaţi permanent de îmbună­ numeroşi participanţi. Directorul Ca­
de pe Volga" şi „Oaspetele din fap­ tăţirea repertoriului, membrii echipei sei de cultură, loan Candid, s-a do­
Munca desfăşurată de meca­ tul serii" sub regia lui Maria Jamba. de dansatori sub conducerea profe­ vedit un buu îndemînatic şi priceput
soarei Elena Neacşu, repetă cu sîr- organizator, iar sprijinul Comitetului
nicii, fuchiştii, meseriaşii, ingine­ Colectivul teatrului de păpuşi, din guinjă noi şi noi dansuri. Tot ea in­ raional de partid, l-a ajutai în toate
dragoste pentru cei mici, pregăteşte struieşte şi paşii începătorilor în dan­ acţiunile întreprinse.
rii şi tehnicienii depoului, in cu sîrg în premieră „Capra cu trei suri clasice, a copiilor înscrişi la cer­
iezi" şi „Căsuţa urşilor". Micii specta­ cul de balet. Strădaniile au fost închinate cu drag
cursul trimestrului III s-a sol­ tori vor răsplăti cu aplauze lungi,
străduinţele colectivului de scenă, re- Cercul literar, care numără 24 de de întregul colectiv al Casei raionale
dat cu un bilanţ rodnic. Astfel, ganizat de Erica Rojnovschi.
de cultură din Orăştie, sărbătoririi
ţ planul la producţia globală a
lunii prieteniei romîno-sovietice.
* fost depăşit cu 2,50 la sută; pro­
Expozîfie de pictură
ductivitatea muncii a crescut cu
Simeria (de la subredacţia
5,85' la. sută, iar preţul de cost noastră voluntară).
Brigada artistică de agitaţie, va pre­ înscrişi, nu are niciodată la şedinţe Cu ocazia celei de a 40-a a-
niversări a Marii Revoluţii, So­
A« cialiste din Octombrie, un colec­
tiv de pictori amatori din ca­
f tivelor a fost rediis cu 7 la sulă; In raionul Haţeg drul cercului de artă plastica a
«Mubului „C.F.R. Simeria" a or-
Zilele trecute la Pui a avut loc o vea loc în 23, 27 şi 29 octombrie. ganiziaţ o expoziţie de pictură.
serbare închinată celei de a 40-a ani­ P. FARCAŞU Ea a fost deschisă azi , 20 oc­
versări a Marii Revoluţii Socialiste din tombrie, şi va dura pînă la, 7
Octombrie. Cu această ocazie, în sala ? Noiembrie a.c.
sulă, iar parcursul locomoti­ căminului cultural a fost expusă o con­
ferinţă pe tema „AJarea Revompe So­ Luna prieteniei romîno sovietice a Un număr de 8 pictori ama­
velor intre două reparaţii gene­ cialistă din Octombrie" urmată de pro­ oferit prilej dc ¦sărbătoare şi centru tori, printre care : V. Mihăiiescu,
rale a sporit cu 6 la sută. gram artistic dat' dc şcoala de 7 ani oamenii muncii de la sate. In cadrul I. Paşcău, S. Pribeagu şi alţii
din localitate. căminelor culturale au avut loc de la iau expus lucrări inspirate din
In P luni — 848.350 lei deschiderea, lunii, o serie de manifes­ viaţa nouă a muncitorilor cefe­
economii Cu această ocazie a rulat şi filmul taţii cultural-artistice. rişti.
sovietic „Dosarul 306". In încheiere,
Datorită folosirii metodei Bli- a urmat o serbare cîmpenească, la oare La Reia, de pildă, la Nalaţ-Vad, M. VICTOR
au luat parte peste 400 de participanţi Rîu! Alb, Sălaşul de Jos, au avut loc
din Pui şi satele din jur. programe artistice pe tema prieteniei, întreceri sportive
la Baru Mare s-a organizat audiţii co­
'k lective la radio, iar la Pui, 'Roteşti, Duminică 20 octombrie orele 9
Bertheiot şi în alte părţi s-a organi­ dimineaţa, vor începe pe stadio­
comotivelor de către echipele de Comitetul orăşenesc de partid Ha­ zat premiere festive, la diferite lilme nul „Locomotiva" din oraşul Si-
romîneşti şi sovietice. Numai la con­ meriia, întrecerile sportive, faza
locomotivă, s-a reuşit ca în fie­ organizat ţinerea unui ciclu dc . ,nfe ferinţele şi programele artistice care raională, pentru cupa „7 Noiem­
care lună să se economisească rinţe închinate Lunii prieteniei romîno- au avut loc în căminele culturale din brie" a şcolilor medii şi profj-
însemnate cantităţi de combus­ sovietice. La 7 octombrie tov. Andrei Bertheiot, Toteşti, Cîrneşti, Subcetate, sionale din raionul Hunedoara.
tibil convenţional. Petrinca, director de siudii la şcoala Baru Marc şi Răchitova, au participat.
lv,uennViţ:.aiola.onl,aea.rleaaencucolo.unmio. bm1ui.9ss5tiit7bi,mlsuelucireil..dce. o.icna9Q-„ medie, a conferenţiat despre tradiţia 1.069 dc ţărani muncitori şi alţi oa­ întrecerile se vor desfăşura la
^este ţ*i sărbătorii Lunii prieteniei. meni ai muncii. disciplinele: atletism, volei şi
fotbal.
După conferinţă a rulat, pentru nu­ Pregătiri pentru viitor
j la frumo...a...s..a.......s..u..^mă de 848.350 meroşii participanţi filmul sovietic „în­
1 III, prin reducerea consumului
specific de combustibil cu 4 la cotro ?“... Pe lîngă programul mult obişnuit,
sută s-au făcut economii de com­ Sîmbătă 19 octombrie tov. Tiberiu corul oraşului Haţeg — dirijor Victo-
bustibil în valoare de 278.254 rin Bătrîncea — a înscris în vede­
Frankfurt, secretar al comitetului oră­ rea marii sărbători noi cîntc-ce în re­
şenesc de partid, a susţinut conferin­ pertoriul său. Astfel, sînt în pregătire
ţa „Importanţa internaţională a Alarii la ora actuală cîntceui revoluţionar rus
Revoluţii Socialiste din Octombrie", „La luptă curajoşi pornim", „Istoria e
după care a rulat filmul „Cazul pilo­ cu noi" de G. Arion, o doină şi o
tului AAaîesz". Asemenea conferinţe învîrtită şi altele.
acordate pe luna septembrie se ri­ închinate Lunii prieteniei, vor mai a-
dică la 27.459 lei.
Redncînd consumul specific de com­
bustibil cu 17 la sută, mecanicii Fran-
cisc Susan şi Virgil Gostaie de pe lo­
comotiva cu seria 230.259 au primit Din activitatea unor comisii de femei
drept premiu 528 şi respectiv 561 lei,
iar fochiştii losif Homorodean şi Mi- Acţiunî frumoase de iarnă pentru copiii orfani din nă acum peste 750 ore muncă
hai Suşa de pe aceeaşi locomotivă oraş. Tot o realizare a acestei voluntară pentru curăţirea şan­
au primit 374 şi respectiv 352 lei. Din dorinţa de a face cunoscut comisii, poate fi considerată şi ţurilor.
mamelor din Brad, modul cum acţiunea întreprinsă pentru cu­
Mecanicii de pe locomotiva cu seria sînt rezolvate problemele asigu­ răţirea străzilor, a parcului, pre­ Cît priveşte sprijinirea deschi­
50.122, loan Bolea, iaeob Pepenar şi cum şi pentru reorganizarea derii anului de învăţămînt şco­
Achim Vaidcanu au primit premii rării ocrotirii mamei şi >a copilu­ cercurilor de citit. lar şi curăţirea grădinilor, fe­
cuprinse între 281 şi 370 lei fiec'are, lui în Uniunea Sovietică, comi­ meile din Luncoiu şi-au adus şi
iar fochiştii lor, Viorel Boşorogan, sia de femei orăşenească a ţi­ ? aici cu prisosinţă contribuţia.
Avram Cosma şi losif Lobonţ au pri­ nut acum cîtva timp o conferin­ De pildă, aproape 180 de femei
mit premii cuprinse între 194 şi 240 ţă intitulată : „Ocrotirea mamei Este ştiut că odată cu venirea s-au oferit ca în mod voluntar să
lei fiecare. Pe întreg depoul au fost şi a copilului în Uniunea Sovie­ toamnei vin şi ploile. Acest eve­ cureţe uşile şi geamurile fa şco­
premiale, pentru economisirea de com­ niment — care de fapt se re­ lile din raza comunei, să contri­
bustibil, 74 echipe de locomotive. tică". La c-onferinţia ţinută, de petă în fiecare an — a dat de buie la zugrăvirea pereţilor şi
fapt în cinstea zilei de 7 Noiem­ gîndit comisiei de femei din co­ să adune uscăturile din grădini.
Pregătiri pentru iarnă brie, au participat numeroase muna Lunooiu. Astfel, mai întîi
mame din raza oraşului. Ele au şanţurile de scurgere a apei tre­ Printre cele mai destoinice
Pregătirile pentru iarnă la depoul plecat de aici cu învăţăminte
Simeria sînt aproape de sfîrşit. Din foarte preţioase şi folositoare în buiau desfundate. Pentru reali­ gospodine care au participat ,1a
totalul de 50 de lucrări prevăzute în educarea copiilor. Comisia de fe­
planul de măsuri au fost terminate zarea acestei sarcini, comisia de aceste acţiuni, demne de laudă
pînă în prezent 46. mei din onaşul Brad a organizai
o petrecere publică. Fondurile femei, a făcut apel la gospodine­ pot fi tovarăşele Florica Lazăr,
Printre cele mai importante lucrări provenite de aici, au fost desti­
executate s în t: revizia instalaţiei inte­ nate cumpărării de echipament le din comună. Acestea au răs­ Marfa Trifan, Elena Bol dura şi
rioare de alimentare cu a p ă ; etan- altele.
şarea uşilor, ferestrelor şi porţilor; re­ puns cu entuziasm, prestînd pî­
vizia elevatorului electric şi a eleva­
torului „Kaizer" de la alimentarea cu împotriva nepăsării pentru munca
cărbuni a locomotivelor; revizia in­ brigăzilor artistice de agitaţie
X stalaţiei de alimentare cu păcură şi ni­
sip ; revizia coloanelor hidraulice de Nu ştiu de ce, de cîte ori am presta că aud gloanţele satirei Necruţătoarele arme îndrepta­
te şfichiuitor împotriva lenei,
la pompele de alimentare cu ap ă; asistat la programele brigăzilor cum ţiuie prin sală în căutarea chiulului, delăsării şi birocratis­
mului, îşi încetaseră rafaleieilari-
repararea castelului de apă şi altele. artistice de agitaţie, aveam im- codaşului sau a birocratului şi ante, corosive şi educative. (E
vorba de brigăzile artistice de
de fiecare dată căutam să ur­ agitaţie de la întreprinderile
„Horia", „Ardeleana", „Ardea­
Dreptul de autor—condiţie măresc reacţia firească pe chi­ lul", de fa cooperativa „Munca
pul celui vizat. întotdeauna spec­ nouă", de la corpul sanitar-me­
dical).
a dezvoltării muzicii noi tacolele de acest gen îmi creau
momente de destindere savuroa­ Unele comitete sindicale de
întreprindere încercaseră să-şi
Revoluţia culturală care are loc în să (poate cu atît mai mult - cu creeze şi cie brigăzi proprii, a-
I patria iloaslr'ă, marchează un avint festivaluri, reprezentaţii de bîlciuri, iar­ cît pînă acum nu dădusem pri­ eolo unde nu au avut înainte,
'.continuu al operelor literare, artistice maroace şi orice fel de petreceri ci/ dar din păcate au rămas la faza
h i muzicale. Operele muzicale ale com- muzică (nunţi cu dar) la care partici­ lej de ochire agerilor ţintaşi). simplelor încercări. Aşa a' păţit
f pocitorilor noştrii se bucură de o a- panţii contribuie cu sum e'de bani siw Cu deosebită plăcere mă gîn- P.T.T.R.-ul şi O.C.L.-ul.
Lpreciere lot mai largă din partea oame- orice formă (taxa de intrare, invitaţii,
Snilor muncii. Acest lucru demonstrea­ cotele, daruri in bani, subscripţii, etc.)\ deam în trenul ce alerga pe li­ Am intrat pe la întreprinderea
nia ferată spre Alba-Iulia, că voi „Ardeaful". Aici am cunoscut pe
& ză o creştere continuă a nivelului cul­ avea oca Va să văd una dintre loan Stoian de la comitetul de
au obligaţia să achite remuneraţiile deţ cele mai bune brigăzi artistice întreprindere, pe loan Totir se­
tural al maselor. Dar creaţiile literare autor, cuvenite compozitorilor, potrivi1 de agitaţie despre care vroiam cretarul organizaţiei U.T.M., pe
tarifelor stabilite. Urmărirea şi înca­ ă să scriu un reportaj. Insă de responsabilul cultural Constantin
î şi artistice au pulul atinge aceste culmi sarea renuliteraţiilor dc autor cuveniţi k cînd am coborît în gară, sur­ Huleau, pe secretara organiza­
compozitorilor, se efectuează în întrea- , prizele s-au ţinut lanţ. ţiei de bază P.M.R. Ana Nistor,
V înalte numai datorită •grijii partidului ga ţară, prin organele împuterniciţi | O surpriză plăcută a fost că clc.
şi guvernului, faţa de munca oamenilor dc Uniunea compozitorilor din R.P.R ;F, am regăsit oraşul mai frumos,
dc creaţie. La întrebarea despre cauzele
Pentru munca tor, oamenii dc crea­ Cunoaşterea măsurii in care bucăfih nai curat şi parcă mai plăcut
ţie slut stimulaţi si remuneraţi conform inactivităţii formaţiilor culturale
principiuţui socialist — după calitatea muzicale sînt cîniatc este realizata ' ca altădată. Amintirile ce le lua­
Şi cantitatea muncii. In acest scop a şi în special <î brigăzii mi-au
i fost emis decretul ,32111956 şi Holu­ prin programele pe care dirijorii, şefii sem cu mine pe vremuri, picu­
rirea Consiliului dc Miniştri nr. răspuns şovăielnic că nu prea
dc orchestră, clc. au obligaţiunea să ‘ rau o notă gingaşe de duioşie
! 632/1957: dare reglementează drepturile Ic completeze. Din păcate insă, coin- peste impresiile noi pe care le C. SANDU
I dc autor. Potrivit acestora, coinpozi- pldatorii programelor nu acordă alea- f întîlneam. O altă surpriză mai
Florii au dreptul la o remuneraţie cores­ (Continuare în gag. 4-a)
punzătoare, ori.de cile ori lucrările tor ţiu cuvenită, mulţi dintre dirijorii şi puţin plăcută am avut-o cînd, în
t muzicale silit folosite în scopuri lucra­
şefii dc orc’’ stră negi1bud îndeplini­ ioc de a rămîne încurcat în ale­
i tive. Astfel, cei care organizează dife­ rea acestei îndatoriri, atit d c i m / gerea celei mai active brigăzi
rite manifcstaUum cu muzică, haturi, portante.
[matineuri, serate, serbări, chermeze, dintre cele multe de care auzi­
In regiunea noastră, apărarea iLep- sem, m-am văzut intr-o inversa­
re nr ;toplată. Toate brigăzile c-
( Continuare în pag 3 a) rău la inactive.