Page 63 - 1957-10
P. 63
Pag. 2 m m V L SOCIALISMULUI m r n 'Vfy r ’j v r ¦ţ%7iw;?w.T.*A',‘' "^^rr/'rmrrrp.T^rT Nr. 886
ŞgKPMgj
„Careţi ăla D espre „periuţă* m m m m
de a scris ?“ ... —FABULĂ-
Persoana în cau ză: Unii îşi creează situaţii privilegiate pe lingă şefi, lin-
Buftea Iosiî, preşedintele guşindu-i pentru a obţine astfel avansări în grad...
Sfatului popular al comu Un oarecare elefant, Mai multe ploconeli făcu :
Ajuns în postul- important, — Salut, don şef 1... şi să trăiţi!
nei Tomeşti, raionul Brad. De mare şef peste cei mici, Cum aţi dormit, cum vă simţiţi ?
Avea şi-un purice-n serv ici. Şi-n gîndul lu i: „Mă duc în iad,
Cu o buză tremurindă —- Cînd uriaşul pachiderm De nu m-o avansa în g ra d !“
Venea la slujbă călcînd ferm, Văzînd, puţin cîte puţin;
Semn distinct că e nervos — Insecta se gîndea : „Valeu ! Că „şeful" surîdea blajin,
Ce mare-i el, ce mic sînt eu 1“ Insecta tot mai des venea
Buftea losif se agită Şi puricele inutil La elefant şi-l „peria"
Zise în sinea lui, febril: Cu fel dfe fel de-aprecieri
Prin birou, vijelios. -V„ „Aşa cum sînt, rămîn etern Azi mai grozave decît ieri —
Un anonim de subaltern Şi... aţi ghicit precum a fo st:
. A citit din nou adresa Şi-n asta constă marea dramă Insecta-i avansată-n post 1
Că nimeni nu mă bagă-n seamă.
Ce-a primit-o de la sfat — Ah I Dac-aş fi şi eu gigant,
Numai un sfert de elefant,
. Ce ţi-e. bre şi cu raionul! Să pot în grad ca să mă sui
Măcar pînă la trompa lu i!
, Păi, poftim că l-a mustrat! Cum scopul scuză-orice mijloc,
Am să-mi îiicefd al meu noroc 1“
L-a mustrat, căci in gazetă La început zicea umil
Cu aerul cel mai servil:
Apărind o sezisare
Salut, don ş e f ! S a lu t!... Salut !...
Că ii place ţuiculiţa Vai, ce gigantic aţi crescut!
Şi-adăuga insinuant:
„Pe teren“ la... vinătoare — — Sînteţi un mare elefant!...
A doua zi „întîmplător"
Sfatul raional degrabă Insecta sta pe coridor Morala:
Şi, pe „don şef“ cînd îl văzu, Ca elefantul de aici
Găsind justă sezisarea, Mai sînt şefi însă, mari sau mici.
Peste nas i-a dat lui Buftea — Cum e oţelul ?
— Ca voinţa noastră.
Trimiţindu-i şi mustrarea!..
— Ah!... oftează aprig Buftea.
Cu un ion foarte amar, AI Mmţm Mik î®f transmite:
Am ajuns cu-alle cuvinte PE OCOLITE
Să mă văd şi la ziar! FESTIVITATE mună se vorbeşte tot mai insistent des
ÎN BERTHELOT pre apropiata Comunicare pe care sec
Nu zic ba, are dreptate ţia sanitară a sfatului popular o va
Berthelot, oct. face Academiei. Este vorba despre o
Da-i direct neruşinat Există intîmplări în viaţă Zilele trecute, pe un loc special ales valoroasă contribuţie folcloristică.
şi înfr-un cadru festiv, reprezentanţi
Tocmai eu ca preşedinte Cînd subiectul principal ai sfatului popular au sădit un mîndru După perseverente şi fecunde sttu
puiet de stejar. In jurul noului plan în această direcţie, secţia sanitară a
Să fiu astfel criticat! E pus în justa lui lumină, tat, locul a fost împrejmuit şi pavoa putut stabili, pe bază de date preci
zat. O placă comemorativă lămureşte se, că formularea originală a zica
Ah /... de aş afla persoana Adică arătat brutal — trecătorii, că : „Aci a fost pusă sămîn- lei cu pruncul cu două moaşe este ur
ţa viitoarei materii prime din care va mătoarea : „Comuna cu două moaşe
Ce-n gazetă şi-a permis Cînd hoţului îi spui pe nume fi făcută hîrtia prin care se va da
hotărîrea pentru tăierea lemnului mar rămîne... cu planul de contractări ne
Şi să-i trag o tirnuială! Şi trîntorul e prezentat
terminat 1“ Situaţia locală, pe baza că
Care-i ăla de a scris ? / In toată goliciunea-i hîdă -—
Care-i ăla de-şi permite Cu adjectivul adecvat. ,1
Să mă ia in acest gen, Convorbire cu,,, realitatea Şi totuşi, ieri îmi spuse unul \
Arătind realitatea
Guid mă duc eu „pe teren?" Cu aere de iu a reg :
Beau o ţuică şi cu puşca
— Eu urmăresc umorul vostru, , !
Insă un lucru nu-nţeleg: ¦
. Eu- iau vrabia la tir „Frunzele au prins să se desprindă Ei aşa parcă mai m erge! E mai —- Gata 1 l-am găsit 1 E şeful de In vasta voastră exprimare, ţ cat în pădure, necesar construcţiei ve reia s-a efectuat studiul, verifică au
Ei şi pentru toate astea teranului nostru pod de peste Gal
Să mă critice? Mă m ir! încetişor, aşternînd pe alei covor ru poetic 1 Acum să port pe alei, paşii echipă I. Bîrlea de la furnalul nr. I Cînd vorba-i de un delicvent, ' tenticitatea formulării: comuna Vin
Merg pînă in pinze albe bena".
'Am să-l caut şi în vis giniu de toamnă". eroului meu. Care să-mi fie eroul ? al uzinei „Victoria" Călan. Deci... De ce nu daţi alte cuvinte — Urăm noului plantat multă sănăta gard, care nu şi-a îndeplinit planul de
Şi tot aflu pîn-ta urmă
Care-i ăla de a scris t? Nu, nu e bine 1 Altfel trebuie înce Să-l aleg pe minerul, Petre Oană de „Printre aleile desfrunzite, furna- Să zicem... un echivalent ? te şi creştere rapidă, iar podului de contractări., are într-adevăr două moa
peste Galbena... agonie prelungă ul şe, pe tovarăşele Bratu şi Petruţ.
Credem insă că „mustratul" put. la exploatarea carboniferă din Ţe- listul Bîrlea, trece încetişor". — Adică... mai pe ocolite ?
Măsuri mult mai înţelepte timelor lui balamale. Strălucitul studiu folcloristic a avut
’Ar lua, cătind mai bine... bea ? Da, ar fi b un ! Atunci... — Ei, asta-i, cum ziseşi m ata! şi un efect administrativ salutar. Lu
„Printre aleile desfrunzite, O VALOROASA minat asupra cauzelor neîndeplinirii
„Toamna şi-a aşternut pe alei vest- Petre — Fals! Fals! Fals! (iar realita ...Şi, ca să-i fac mica plăcere, CONTRIBUŢIE planului de contractări, sfatul popular
mînt ruginiu de frunze". Oană trece încetişor". tea) Nu-i adevărat 1 Ce naiba te-ai FOLCLORISTICA a, luat o hotărîre în consecinţă, bine
cramponat de anotimpul ăsta, toc Voi încerca aşa ceva:
Nici aşa nu e bine 1 mai... toamna ? Puteai să vorbeşti de
In Petroşani există unul
— Fals ! Fals 1 (mă îhtrerupe „rea Pe nume Constantin Obraz,
^ „Pe alei toamna şi-a întins man- litatea") nu mergi pe drumuri pre el astă iarnă, astă primăvară sau Care mai zilele trecute
Lipsurile să-şi îndrepte! d tia roşietică". zente ! F a ls ! In primul rînd pentru hai treacă de la mine, astă vară I Dădu şi el de un necaz: Vingard, oct. chibzuită: celor două moaşe... nu li
V. V1NATORU că Oană nu poate trece prin alei des Dar acum? Iţi dai seama ce s-ar în- Numitul a furai din gară In cercurile bine informate din co- s-a mai plătit salariul 1
Visul membrilor din conducerea Uniunii raionale. frunzite. Nu poate face acest lucru, tîmpla dacă furnalistul ar afla ce gîn-
deoarece pentru el aleile au fost des duri te frămîntă, cu privire la el ? O forjă, s-o prefacă-n bani — ........................................................................................... uium............
frunzite prin Iulie. Atunci era cu pla
— Nu! N-a luat pe forjă mare lucru, Minerii din Valea Jiului au mari depăşiri de normă
Dar pentru ea a luat... doi ani.
nul în mijlocul toam nei! Ori acum, — Te;ar face... şarjă rapidă! E furt, dar-... “mai pe ocolite“
dacă ar fi să se plimbe, ar însemna
să treacă prin alei înflorite, scăldate — Aoleu ! mă trec căldurile ! Despre făptaş în acest caz
în soare. In al doilea rînd, Petre Oa — Ei aşa mai merge. In anotimpul
nă nu „trece încetişor". In privinţa Iui Bîrlea e cald 1 arşiţă 1 Im loc de hoţ, noi îi vom spune:
aceasta raţionamentul este cît se poa
te de simplu. Dacă minerul s-a gră — Atunci ce soluţie îmi dai ? ceva „Cos/ică, n-avuseşi... Obraz!"
bit să depăşească două anotimpuri, trebuie să scriu I Ce să fac ?
înseamnă că merge încetişor ? In Orăştie, magazinul
— Schimbă...
— Deci trebuie să-mi caut alt erou? — eroul ? Ieri, „11 Iunie“ avea
— nu... anotimpul 1
Gestionar pe M. Georgescu,
Un individ „aşa şi-aşa" —¦
Adică una sta pe mărfuri
Cu scrisul mare şi citeţ
— Exact. 0 . MARES Şi alta sta... Ui buzunaru-i
Cînd le vindea cu suprapreţ.
Acum, e drept că cetăţenii
S O LUI IE li tot spuneau că nu-i frumos
•4-t 4,**4-»«•î C ¦Ce face el — insă Georgescu
Vi se -fdeeo Co Soci et corferf/ cereofe „Gara llia... cinci minute...” Se spune că aici şi-a stabilit recordul,.. Le răspundea m aliţios: De cînd cu depăşirile astea de normă e periculos să trecem linia.
Si L?//<? Ql)ffî<?nfe Weneu S/njc/rc ta Aproape că a zburat din vagon — La fînlînă, coadă. „Ce fac eu, fac cu cap şi nimeni
prietenul său e foarte grăbit. — Grăbiţi-vă — i se strigă — o Nu are voie să se bage I" Necaz şoricesc
— Hai repede! Apă se găseşte doar Dar... l-a „băgat" pe 3 ani legea
la G.A.S., la cîteva sute de m etri! să întîrziaţi! Şi... capul face, capul tra g e! Nu se întîmplă zilnic, nici chiar din an în an
Un tînăr i-a întrecut c u :mult. Ne — O, eu am pierdut trenul acum Să vi se adreseze vreun întristat guzgan.
preţuita călăuză îşi informează priete k De-aceea, de se poate, citiţi aceste rînduri...
nul : o oră... Dar am băut pe săturate 1 N-o să vă pierdeţi vremea! Citiţi, nu staţi pe gînduri !
— E campion la cursa de obstacole. Vestea dă fiori. Eroul nostru îşi tra Toţi se mirau de Maiy Wilhelm, Aflaţi că şoricimea, dorind cu frenezie
Iar unii — puşi pe trăncăneală: Să-nveţe, îşi deschise o mare-academie
ge prietenul de m înecă: „Te pomeneşti că-i Nostradamus La Romoş, — sat ce are renume mondial —
-— Hai, dragă... bea liniştit, dacă îl Cu piatra lui filozofală! Avînd, biblioteca sătească, drept local...
E cel mai elegant din Deva, Iar bibliotecarei, lui Vali Roşian
pierdem luăm altul... mîine. Se poartă ca un don luan — Ii cîntă astăzi imnuri şi şoareci şi guzgani...
Ce face el, ce drege, nu ştim — Şi totuşi, fericirea ce neamul mi-1 cuprinse
R ăvaşul L strînsă în păr toată comuna Cîl- încunună fruntea şi-i dau semeţia unui p arcă c un vis. Nu păşesc, plutesc Dar are bani ca tui sultan/ “ De mine se sfieşte, de mine nu se-atinse...
nic în căminul cultural. Intre pe învingător). L-am cîştigat, l-am CAteodată, Matij Wilhelm Un gînd mă umileşte, ca un cumplit tiran :
Tiii! era aproape sm uls! E al nostru, tovarăşi! E al ‘ rpre, masa prezidiului, legănat de Spunea — de sus şi apăsat: De ce-n academie n-am fost ales decan ?
Să mă. fure graba reţii sălii parcă se înăbuşe freamătul nostru 1 melodia răscolitoare a aplauzelor. A- “îm i place viaţa fără grijă, Nu spun vorbe deşarte şi nici fraze pedante,
Şi să uit a scris nerăbdării. Presimt, mă înfioară dulce jung. Privesc mut de emoţie peste Că doar aşa mi-s învăţat 1“ Dar l-am citit pe Zola, 1-iam savurat pe Dante,
Ce-i nou prin Ohaba de pe acum ropotul de aplauze care va Patetismul înălţător al ultimelor lui sala întreagă. Stau drept şi primesc Dar peniru-afaceri clandestine M-am delectat cu Faust şi cu celebru-i drac
Din raionul Sebeş I izbucni la anunţarea victoriei, din a- cuvinte este înecat în furtuna aplauze nemişcat, îmbătat, valul entuziasmului. Pe 3 ani mi l-au pus în hăţ — Mefisto, şi îmi pare... gustai şi din B alzac!
Să spun aşadar: ceastă nerăbdare. Şi iată, iată începu lor. Cred că am ceva statuar în întreaga Adică — mai pe ocolite: Şi alte cărţi mînoat-iam, am ros pe Jean Valjean..v
Toate-s bune, însă... tul. Preşedintele urcă la masa prezi mea înfăţişare. Orice învăţ are desvăţ 1 Vă dau cuvînt de-onoare! Cuvînt de şobolan 1
{ Nu e dispensar! diului. Ţine drapelul roşu în mîna — Tovarăşi 1 Sînt adînc mişcat de E nenecunoştinţă ! Se poartă ca Vandalii
, Ş tiţi ce zis-a sfatul ? dreaptă, întinsă în faţă şi puţin ridi aplauzele pe care ni le adresaţi nouă, — Priviţi-1, tovarăşi, cîntă, vocea V. JURISCONSULTUL Sînt şoarecul de casă a! mult iubitei Vali !
— Da, e ideal, cată — ca un stegar la atac, în avîn- preşedintelui lîngă urechea mea. Să Şi altul să-mi ia titlul ? Altul decan să fie ?
Insă pentru asta tul eroic al armelor. E înălţător. Se comitetului executiv. Ştim, le merităm! ne trăiască 1 DEVEANĂ O, ce neobrăzare 1 O, ce neomenie !
Trebuie local. zguduie sala. Mîna stîngă a preşedin Dar modestia şi spiritul justeţii ne Dieptate, cer dreptate! Şi dacă-i necesar,
Să cătăm îndată telui, înălţată domol, cere linişte. Şi impun să împărţim entuziastele voas- Încă un minut şi nu mai rezist. E Străzile din Deva Eu am să pun pe gînduri chiar Sfatul Popular
Unul potrivit /“ se face. Adîncă, impresionantă. Ire felicitări cu încă cineva. Se află magnific. Ireal, ca în cel mai minunat Dacă-s dichisite,
...Şi-s aproape patru printre noi, aci în sală, aşezat ano vis. In mine zăcea un erou, şi eu Sînt însă la ore CHIŢ.
Ani• şi... n-au gă sit! — Tovarăşi! (E emoţionat, săracul, nim şi modest tocmai în ultimul rînd habar n-aveam 1 Doamne, cît e de Mult nepotrivite.
Nu că nu-s localuri, preşedintele). Ţin în mîna mea dreap de scaune. (De mine, de mine vorbeşte sublim... cît e de sublim... Mătura desigur
Insă sfatul pină tă simbolul fermităţii şi înţelepciunii acum 1 Simt cum mă bîlbîi în gînd, Are rostul ei,
Se decide — timpul cu care comitetul nostru executiv a : unînd: vă mulţumesc, tovarăşi, pen- (Stenogramă luată după cele vor Da-i şi ea cu schepsis —
Trece şi.., se?amînă I condus şi a cîştigat marea bătălie a l.u aplauze!) E tehnicianul nostru a- bite în somn de tehnicianul agri Nu aşa, cînd vrei 1
v tot el şi-arată, însămînţărilor de toamnă. Steagul în gricol. Şi dînd Cezarului ce e al Ce col al comunei Cîlnic, într-una din Pentru a se face
Candida-i mirare: trecerii e al nostru, tovarăşi 1 (aşa zarului, să-l invităm aici, în frunte, nopţi, în care a avut un vis ne Altfel măturatul,
— Ce-o mai fi şi asia? cum îl ridică, faldurile roşu aprins îi cum i se cuvine, la masa prezidiului, spus de frumos: se făcea că tot D-aia batem şaua
— Este... nepăsare! tovarăşi 1 coşmarul zilnic al rămînerii în ur Să priceapă... sfa tu l!
mă cu lucrările de însămînţări şi
P. OŞTAŞ cu aprovizionarea cu seminţe se
lecţionate se spulberase — şi că
JO mrw?i;n în Cîlnic aveau loc cele mai sus Şi în ziua aceea, con Valuri de muzică inun fel. să realizeze măcar fleacuri 1 Propagandă so
povestite...) traamiralul Bennett, şe dară apartamentul cu în în această privinţă ve vietică 1 Nu vă daţi sea
Carte poştală ful operaţiunilor navale drăcite ritmuri de rock- chea lui ambiţie, aceea ma? O bucată de fier
al Statelor Unite, s-a and-roll. Dar, deodată, de a semăna cu Napo pe care oricine putea s-o
...Mă-ntrebi, iubitul meu prieten, ce mai e nou prin Hunedoara, Raionul... e rămas în urmă .cu în sămînţările de toamnă. trezit de dimineaţă po muzica fu întreruptă şi leon : îşi scutură scru arunce în susl".
Cum o mai duc cu Anicuţa, ce mai face fetişcana somorit şi cu un gust o voce sonoră umplu în mul fierbinte de pe pi
Şi alte chestii personale. Dragă ifrim, îţi mulţumesc amar în gură. Şi-a a- căperea : „Atenţiune, a- cior — şi închise radioul. Consternare generală...
Şi îţi răspund că este bine în ăst Oraş Muncitoresc. prins un trabuc, a des tenţiune 1 Aici radiodifu La prînz, noul Napoleon Reporterii au plecat, pes
Problema ce se pune însă — şi faptul este cunoscut chis biblia Ia întîmplare ziunea americană 1 Ascul ieşea din biroul său cu te două ore ziarele a-
Şi celor de la sfatul nostru — este a apei de băut (obişnuieşte să-şi aleagă taţi semnalele emise de capul plecat spre pămînt: nunţau lumii întregi re
Şi fiindcă-mi vine o idee ce nu doresc să o amîn, în fiecare zi tin verset, satelitul artifical al pă- „Va să zică e adevărat... velaţia lui mister Ben
Iţi spun aşa, că apa trece, ei tot nepăsători răm în! care să-l călăuzească în mîntului, mica lună lan- sovieticii ne-au luat-o nett. Şi-n timp ce a-
Ascultă t u : mă scol la 6, îmi trag pantofii şi încet numele Domnului) şi a cesta mergea spre. casă,
Trec Ia chiuvetă — însă apa... a înlemnit în robinet! citit: „Primii vor fi ul Totuşi se-nvîrte... vînzătorii de ziare, care-l
îmi fac de lucru la oglindă, mai sorb din ceaşca mea cu lapte, timii şi ultimii vor fi cunoşteau .strigau cu gu
Dar în zadar, căci apa vine — după program — abia la 7 I primii". S-a încruntat mî- sată de oamenii de şti înainte 1 Şi dacă au sa ra pînă la urechi: „Con
La 3, cînd mă întorc acasă, biata nevastă-mea uitase nios focşi a trîntit bi inţă sovietici... Bip... telitul — şi-l au dom-le 1 traamiralul Bennett, ina
Că apa vine după masă, dar vine seara... pe la 6! blia cît colo: „Să-mi bip... bip...“. — atunci înseamnă că micul public. Nr. 1 al
Şi cu gîtlejul ars de sete, lîngă chiuvetă stau de pază scadă acţiunile la bursă, au şi racheta ! Goddarn 1 satelitului 1 Bennett, bu
Aşa cum şade beduinul într-un pustiu lîngă o oază ! dacă asta nu-i propa Uluit, mister Bennett cata de fier
Cei de la sfat — vezi tu, Ifrime, că lor nimica nu le scapă — gandă comunistă! Pî rămase cu gura căscată II aşteptau însă repor
Ne sp un : „Acesta e programul, fiindcă avem lipsă de apă 1“ nă şi în biblie dom-le ? şi trabucul îi căzu cu terii : „Mister Bennett, De atunci, zilele au
Dar, între noi rămînă vorba şi marea mea nedumerire: Cine a fost măgarul ca vîrful aprins drept peste ce aveţi să declaraţi pre trecut în zbor — în zbo
Măi, nu de apă este lipsă, ci-i lipsă de gospodărire 1 re a spus chestia asta ? bătăturile de la piciorul sei în legătură cu eveni rul satelitului. Zilele au
Ei, dac-ar pune să repare conductele — indubitabil Trebuie să înştiinţez co mentul ce a entuziasmat trecut, dar porecla a ră
S-ar rezolva problema asta a incolorului potabil — misia pentru cercetarea stîng. Cu un răcnet în lumea ?“. m as: „Bennett, bucată
Dar... ai să-mi spui, Ifrime dragă, că întrucît eu sînt major, activităţii anti-ameri- fricoşător contraamiralul de fier 1“ —¦ Iar contra
De ce îţi bat acuma capul şi nu mă adresez chiar lor ? can e!“. Contraamiralul arboră amiralul, amărît, scrîş-
Ba m-am gîndit eu şi la asta, însă mi-am zis cam abătut făcu pentru prima oară o mină confidenţială şi neşte neputincios, cătind
După lectura religi zîmbi fermecător: „Sate spre cerul fără nori :
oasă, d nunul ccnlraami- în viaţă două lucruri în litul ? Fleacuri, boys, „Tocmai aici e buba 1
ral a deschis radioul. Se-nvîrte, hi Jove, se-n-
acelaşi timp, reuşind asl- vîrlc !“.
Să nu primesc retur scrisoarea, c-un... „adrisant necuhoscui" 1 I—o. j\.
A 'ieşit Ta... • însăinînjări
