Page 66 - 1957-10

?¦o*<<¦o?o¦o?*??¦**oo«*¦¦¦¦<**e>*>••
Creşte
s e c t o r u l•, socialist
*î - '
din agricultură
?¦¦*oo 11 întovărăşiri
într-o singură zi
Cu fiecare zi ce trece, tot mâi
mulţi ţărani muncitori cu gospodării
individuale se conving de superiori­
tatea lucrării pămîntului în comun
pe tarlale mari. Datorită muncii po-
litice desfăşurată în ultima vreme de
comitetele raionale de partid şi or-
ganizaţiile de bază săteşti, numai în- %
tr-o singură zi (20. octombrie a.c.), %
în regiunea noastră s-au inaugurat J
s i mfp.necs, tîleafîpnmlaainntparel n aPr Ue aTEnRiEcAi iCcUVî ÎMNTUi Li UHI iDtAsT i¦¦*o¦*o¦*¦¦+¦¦*¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦<¦¦¦¦¦*?oo<¦*o«>*? vcmocîmsgndAins1mnonnetei0aroiuaătiiluairaArloliPbîlceiiiiapnusriÎiîaoesrl.şuTrinntgiş-utlAioifpsîIcetişemurndenoluvcie.iilrrîpăluilbtverllăanaoneoei,ieoşlarăIfagurrev.nn1ăa)eraăaîs2ăştăţcsan2şargădi6raşeîuuP7ucrtnăroiuapepelăiarrşaucfcîliirudinaedneoăaacţîAemzdi8senteflpaorSteallsssaieefgebocilăţcăifvtpaifbăerautraprriao,eieuix-ibmctemşsnprshIăidăoexdutansornimieentîelliictlolii2onilesmeiiiiceiuiîait5,rtnnă8ae1ţcoiiăttisn0t5Ţcîrîşeverndtnah8uti(ceăaăe-did,ttaîudl5annroo.hnin.îiă6uun2nnilvvtaaşaom96Aăăc.o,ioha95maorrrfriîsrlmaăiăBcănmnaaatNuşşefcfişftelineuiicnaoaautoauuşlţţlăă-ă----i--­iit­-,lJ???
se numără ’Florian Flescher, Vasile X ^ d e plan. Succesul b lig ăzii
Drsu, Maria Stan. Maria Avram, X conduse de G heorghe Vraja, este
Petru Mîrza, Ioan Luca şi alţii. X închinat Marii Revoluţii Socia-
¦jfr ¦ liste din O ctom brie a cărei a
Odată cu cele două întovărăşiri a- X 40-a aniversare o vom sărbători
gricole inaugurate în zilele de 15
şi 17 octombrie, în satele Petreşti
(cu 61 familii şi 30 ha) şi Sibişel
(cu 50 familii şi 26 ha) din raionul ¦ S tr u n g u r i n o i Sa U.R.U.M .
Sebeş, în ziua de 20 octombrie a
mai luat fiinţă încă o întovărăşire
agricolă în satul Vingard, cu 20 fa­ Lună de lună, locul vechilor
milii şi 10,50 ha şi o întovărăşire ¦ stru n gu ri cu randam ent m ic 1®
zootehnică cu 65 familii, în satul ¦ U .R .U .M . P etroşan i, este luat
Poiana.
Printre întovărăşirile agricole i- X
naygurate, se numără şi întovărăşi- ¦ 'P
rea agricolă ,,Drum nou“ din satul ¦ ca cu a cela şi
Cioara, raionul Orăştie, în care au % la începutul anului şi pînă în mai mult. Şi-apoi, nu uitaţi că ne în-
intrat 2p_2r_ecf*aummiliş_iir cu o suprafaţă de
ha,f1r2\ i . aîn,_ ti ovărăşirea agri: ­
colă „Dacia nouă" din satul Se-
reca, cu 25 familii şi 12,70 ha. jUn nou tablou electric
Cea de a 67-a întovărăşire agri­
colă din raionul llia, s-a inaugurat
în satul Fintoag. Un număr de 55
familii de ţărani muncitori, au în­ |
scris în întovărăşire suprafaţa de |> poul C.F.R. P etroşan i, a co n stru it din rezerve locale un intere­
22 ha teren arabil.
In ultimul timp, pe lîngă cele 11
întovărăşiri agricole noi înfiinţate,
în întovărăşirile vechi din raionul
llia au mai intrat 350 familii, cu
219 ha.
Şi în satele Brotuna, din raionul zina electrică.
Brad şi Peştişul Mic din raionul Hu­
nedoara, s-a inaugurat în ziua de
20 octombrie, cîte o întovărăşire a-
gric.olă. In întovărăşirea din satul
Brotuna au intrat 36 familii cu 11
ha, iar în cea din Peştişul Mic, 15
familii cu 9 ha.
-cranul va fi luminat
la 7 N oiem brie
Avîntul infierbîntat a! unei munci
încordate, m-a făcut să intru în clă­
direa masivă ce se ridică lîngă Trus­
tul 7 construcţii din Petroşani.
Ocolind încăperile, abia am pridi­
dit să notez lucrările ce se execută:
se montează lambriurile, instalaţia e-
lectrică, geamurile, uşile, scaunele, ven­
tilatoarele; se curăţă parchetul, se fac
ultimele zugrăveli, se freacă mozaicul.
Printre muncitorii care lucrează cu
sîrg, ing. Victor Băda, secundat de
maistrul Florin Manea supraveghea­
ză îndeaproape ritmul şi calitatea lu­
crărilor: sala de cinematograf a mi­
nerilor, va fi gata înainte de 7 No­
iembrie, ca un omagiu al constructo­
rilor, în cinstea Marii Revoluţii So­
cialiste din Octombrie, deşi în con­
tract lucrarea a fost prevăzută să se
predea gata in ultima zi a anului
1957.
C. S.
Delegaţia sovietică la sărbătoarea Lunii prieteniei roinîno-sovietice a vi­
zitat de curînd Hunedoara. In loto: Delegaţia in vizijă la Conibiiialul siderurgic.
X Anul IX. Nr. 887
«!
%
t
¦
*
¦?
J B rigada lui Gheorghe Vraja
• ge fa sectorul I B al minei Lu-
¦ ¦ /acreflz<y î n m o m e n M de
¦. u ..
I fa t a la sa Pa r ™ ^ su lto r în
lă tr a tu l 17. M uncind cu deose-
<>X b i t ă î n s u f l e ţ i r e , m e m b r i i a c e s t e i
j brigăzi au reuşit o adevărată
¦ perform anţă înaintînd în prim ele
¦ mfl/j g u s u i t Q r m u U c u
¦ , ,, , a fost mereu plin.
%45 dedt P o d e a u s a m
*¦?* în curtnd,
¦ d e altele noi, m oderne, ou o oa-
¦ paritate de lucru sporită. D e cu-
M, sosit două strunguri — Cuvîntul dat îi cuvînt. M-am sfă­
R aogh eţ d e la fabri- tuit eu cu ortacii şi toţi au fost de
n u m edin Arad. Daecord că putem da atîta, dacă nu şi
¦ prezent, au sosit aici în -total
acest tip.
a brotescu.
o 17 strunguri d e
r>
de distribuire şi control
Un colectiv condus de inginerul Francisc Silagy de la de-
sant tablou electric de distribuţie şi control. Printr-o sem nali­
zare specială cu nişte becuri electrice de diferite culori, tabloul
indică repartiţia de curent pe fiecare linie în parte şi ajută în că din abataj deşi suflase sirena.
a cela şi tim p la d escop erirea im ed ia tă a d efectelor ce pot su rven i — Rămînem să terminăm fîşia, îl
Pe lin iile în fu n cţiu n e. Că e ste bine concep u t a cest tab lou , e lămuri şeful brigăzii.
* ® su ficien t să arătăm că u zin a electrică din lo ca lita te l-a şi luat Şi primul schimb continuă munca
drept m odel, în vederea con stru irii unui asem en ea tablou la u- alături de cel de-al doilea schimb,
B1RLEA
Ne-am mutat frăţioare
T oate la locu l lor. Ş i pan ou l cu şa r­
jele ra p id e, şi g a ze ta d e p erete, şi h ala
şi clă d irea birou rilor, d a r p a rcă ceva
era sch im b a t. G eam urile, to a te în ch i­
se şi lin işte. M ă obişn u isem să g ă ­
sesc în u şa birou lu i fie pe to va ră şu l
C orpaci, fie pe tin ăru l V lă d u ţ, m ă
obişn u isem cu a cel d u le-vin o n econ­
ten it, birou -h ală, hală-birou , inerent
schim bu lu i d e dim in eaţă.
D in to a te a cestea n im ic. B a t la
uşă. L in işte. In tru . P u stiu . O m a să
veche în m ijlocu l cam erei, un scaun,
un cuier, p ereţii p ro a sp ă t vă ru iţi şi
atit. Ies afară. T ovarăşul C orpaci m ă
p rivea zîm bin d.
— N e cau ţi, a i? D acă nu d a i pe
la noi cu an ii ce să -ţi jac. N e-am
m u ta t frăţioare.
- ?/....
— U ite colo, în clădirea aia nouă.
T rebu ia s-o ş t i i
U rcă m d o u ă eta je şi o lu ăm de-a-
lu n g u l unui cu loar lu n g şi în tu necat
(în c ă nu s-au m o n ta t becu rile).
— A ici stăm .
C în d am p ă ră sit birou l n orm atori-
lor, a cela şi C orpaci, a fişîn d o m in ă
Marţi 22 octombrie 1957
— Vă interesaţi de brigada lui
Bartha ? Să fie toate aşa în sector,
ar secătui inima de cărbune a munţi­
lor. îmi amintesc de brigada asta cînd
a venit la noi în sector, prin mai de
la investiţii. Numai Bartha şi Pol mai
lucrase Ia cărbune, şi totuşi, prin iu­
lie, se comportaseră aşa de bine, încît
minerii cîştigaseră invidiata sumă de
4.800 lei fiecare — răspunse şeful sec­
torului I al minei Petrila, ing. Ştefan
Negri.
— Ii dă fest acum brigada ?
— Ba bine că nu. Nici nu s-a cu­
noscut că de două zile-i în atacare.
Au făcut ce au făcut oamenii şi rolul
Dar să nu anticipăm...
In numele ortacilor
— Eu zic să dăm 300 tone peste
plan pînă la 7 Noiembrie, — spuse
la o consfătuire de producţie, un tî-
năr robust, cu părul blond şi ochii
mari, albaştri.
— Bine, tovarăşe Bartha, am con­
semnat în procesul verbal angajamen­
tul. Dar să nu te faci de ruşine, spuse
şeful sectorului iscodindu-1 cu coada
ochiului.
trecem cu ai lui Crăsuc, Beraru şi
Munteanu.
Şl OAM ENII UJI
g ra v ă m ă în d em n ă să num ăr u ş ile :
— N u m ără-le bine să nu uiţi, şi
p o a te.,., m a i d a i p e la noi.
Ajutorul Iui Bîrlea
— N u , n -am tim p. A ştea p tă pu ţin
să evacu ăm şa rja , ş i apoi.
P rim to p ito ru l T raian B îrlea e su ­
p ă ra t foc. T ra v e rse z hala. M e rg în
sp a tele cu ptoru lu i. L a 5, se face e v a ­
cuarea. L in g ă m in e, un om sta reze­
m at d e b a lu stradă şi p rivea in d ife­
ren t g o a n a m a ca ra lelo r con solă. îm i
oferă sticla de cobalt. F acem cunoş­
tin ţă. E a ju toru l lui B îrlea, D ion isic
M aior. S cu n d , b lo n d , cu h ain ele p ă ­ tu l d e a ju to r. D esp re d a sc ă lu l lui,
tate d e u lei şi ciu pite d e seîntei,
p o a rtă în colţu l bu zelor un zîm b et
ciu dat.
— E i, cum m erg e?
— P rost. A deraiat a zi dim in eaţă
tren u l d e tu rn are şi uite, stă m cu
şa rja în cu ptor de dou ă ore şi nu-i
putem d a drum ul.
A pare B îrlea. S e u ită că tre hala
de p re g ă tire a tren u rilor d e tu rn are
şi în ju ră am arn ic. M aior nu înjură.
E ca lm . D o a r o ch ii în frig u ra ţi cu
care ca tă spre aceeaşi h a lă tră d ea ză
PROLETAR7 T5fN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V Ă ! ACUM 40 DE ANI
¦' ’ "¦ i ¦; v ; ' h
:ms
4 pagini 20 bani
Şeful brigăzii de tineret Francisc primat de care aveau aşa mare ne­
Bartha, se îndreptă plin de însufleţire voie. înspre seară, fîşia restanţă fu
spre casă, cu gîndul ,c,a a doua zi să complet terminată, şi odată cu ea an­
treacă la traducerea în fapt a anga­ gajamentul realizat. Pe feţele înne­
jamentului care-1 luase în numele or­ grite ale minerilor din schimbul I, se
tacilor. Era doar la mijloc cuvîntul citea vizibil oboseala,.dar şi bucuria
dat, cuvînt de onoare care trebuia res­ succesului. Ce n-ar fi, fost în stare să
pectat cu sfinţenie. facă Bartha şi, ortacii săi, cînd e vor­
ba de onparea brigăzii.. Ei, dar pînă
E vorba da onoarea la 7 Noiembrie mai erau totuşi cîte-
va săptămîni încheiate. Asta însemna
brigăzii că de acum, extrăgeau cărbune peste
angajament. .
Trecuse mai bine de o lună de cînd
Bartha şi ortacii săi, se angajaseră să „Atac“ la est ş?...
scoată la „ziuă" din abatajul cameră, o dorinţă
30 de vagoane de cărbune peste plan.
Mai rămăseseră vreo 20 tone pînă la Pe la sfîrşitul primei jumătăţi a lui
realizarea lui. In abataj se lucra cu octombrie, Bartha şi ortacii săi sco­
intensitate. Din rol, se încărcau una seseră ultimele tone de cărbune din
după alta vagonete de cărbune scli­ abataj. In dimineaţa următoare, răpi­ Documente fotografice asupra pregătirii şi înfăptuirii Marii Revoluţii din
pitor, curat ca aurul. Gam pe la cea­ seră abatajul din care scoseseră aproa- Octombrie.
sul al 10-lea însă, aerul începu să
slăbească, pichamerele nu mai mer­ GH. T. In clişeu: Distribuirea gazetelor la Moscova în zilele Revoluţiei din
geau. Pe semne că se întîmplase o
defecţiune undeva. Ge era de făcut? (C o n tin u a re In p a g . 3 -a ) 1917.
—Ii mare hibă —se adresă Bartha
minerului I. Dobrotescu. Numai să fa­
cem ceva să terminăm astăzi angaja­
mentul.
Ajutorul economic al U.R.S.S. — factor Im portant
— Dăm cu ciocanul de abataj dacă
nu mai putem da găuri, îşi dădu cu
părerea Dobrotescu. în dezvoltarea economiei R. P. Romlne
— Ii dăm noi îi dăm, da asta nu
ajunge. Tot nu gătăm astăzi.
— Cam ce-ar trebui să faCem? in­
terveni cu nerăbdare ajutorul de miner Luna octombrie, închinată cal­ A şa ¦de p ildă, d esp ă gu b irile permanent şi cu o deosebită tă­
Covaci. dei şi'sin cerei, prietenii romîno- .prevăzute în Convenţia de A r­ rie, a fost aceea a acordurilor
sovietice este în fiecare an un m istiţiu au fost m ult reduse prin com erciale. E le au constituit o
— Rămînem şi schimbul următor prilej deosebit pentru întreg po­ acordurile din 1945 şi 1948, pîrghie puternică în accelerarea
pînă ne terminăm fîşia. Dobrotescu, ceea ce a perm is ţării noastre să refacerii econom iei naţionale şi
Covaci, Dinu, Cătană, n-aveţi nimic porul romîn de a-şi îndrepta învingă m ult mai uşor dificul­ în asigurarea tem eliei pentru v i­
contra ? gîndurile şi sentim entele de pro­ tăţile econom ice şi financiare itoarea ei dezvoltare.
fundă recunoştinţă spre U ni­ provocate de război. In anii grei
— Cînd îi vorba de onoarea brigăzii 1945— 1946 — cînd ogoarele ţă­ A ceste acorduri au asigurât
nu precupeţim nimic — răspunse Do­ unea Sovietică, oare îl ajută rii erau pustiite de secetă, din industriei rom îneşti însem nate
frăţeşte să-şi construiască viaţă U niunea Sovietică au venit va ­ cantităţi de m ateriale şi m aterii
nouă, socialistă. goane cu grîne, sute de mii de prime, de care se sim ţea cea mai
Eugen Pol, şeful schimbului urmă­ tone cu cereale care au alungat mare nevoie. A stfel, prin acor­
tor din brigadă, rămase nedumirit la In acest sprijin m ultilateral, spectrul foam etei. dul încheiat în 1947, U .R .S.S. a
început cînd văzu că nimeni nu plea­ ajutorul econom ic reprezintă un livrat Rom îniei mărfuri în v a ­
capitol dintre cele m ai de sea ­ U na din form ele sub care a- loare de 25 m ilioane dolari, din
m ă. El ia îm b răcat form e variate jutorul sovietic s-a m anifestat care 68 la sută m aterii prime, 9
şi s-a m anifestat chiar uin m o­
m entul eliberării.
la sută sem ifabricate şi 23 la
sută produse finite. Guvernul
c i t iţ i faj^PA G iN A D u m i n i t a a s p o r t i v ă sovietic a acordat atunci Rom î­
WSAA/WVW/VWVVVVWVVWVVA niei şi un credit de 10 tnilioane
dolari (40 la sută din valoarea
pentru că între timp sosi şi aerul corn- totală a exportului sovietic în
ţară) pe termen de 5 ani —
credit fără nici o garanţie în
produse, depuneri de valori sau
nelin iştea. U nul du pă altu l, C on stan ­ alte condiţii oneroase.
tin E nachi, T raian G an da, E u gen In primii ani de după război,
p este 6 6 la su tă 'din fo n ta pro­
G hiotu, vin şi p riv esc în a ceeaşi d i­ dusă în ţara noastră se sprijinea
pe cocsul sovietic. Datorită m a­
recţie. N ervo şi toţi. teriilor prim e şi m aterialelor a-
duse din U .R .S .S ., industria s i­
D iscu ţia se în firipă. L ucrează la o- derurgică rom înească a putut
lucra, încă de atunci, cu aproxi­
ţclă rie d in 1952. D e cîn d a ven it in m ativ 70— 80 la sută din capa-
co m b in a t d e pe m elea g u rile C lujului (C o n ttn u a re în pag.- 2-a )
n-a sch im bat cu ptoru l. T ot la 4, şi
i o t c u B îr le a . Im . d o u ă lu n i d u p ă a n ­
gajare, a să lta t de la om ul 5, la p o s­ Aspect de la concursul de viteză pe circuit închis, din oraşul Deva.
prim to p ito ru l B îrlea, arc d o a r cu vin ­ '^QOrXXXXîOCîOOSC-OaOC^SOCX^OOOOOSCGOOOOCOCQOOCOfX^OOOîXX: COCOOCCXXXfCCOCXXXXîOOa‘
te d e lau dă. Un sectof de investiţii fruntaş
— O m în ţelept, cu ju decata săn ă­
to a să . A fo st şi în U n iu n ea S o v ie ti­
că. E l m -a în v ă ţa t m eseria , aici la
cuptor, la locu l de m uncă.
In tre tim p, m acaraua p o d prin se în M inerii din cadrul sectorului riale, cim ent, bolţarr, armături sim plu, dar cu m ultă eficacita*
te. D intre tehnicienii sectorului,
cleşte uriaşa oală d e turnare şi o a- investiţii al m inei Lonea caută din fier, s-a făcut întotdeauna se rem arcă V. Kopetin, D. Popa,
A. C ostinaş, E. Tif şi alţii.
d u se sub rin ă. In d re p tu l cu ptoru lu i noi com ori, noi zăcăm inte de ritm ic. D e altfel, buna aprovi­
De relevat şi eforturile depu­
5, o oală asem ăn ătoare lă sa să cu rgă cărbune. zionare se explică şi prin faptul se de m ajoritatea grupelor de
m ineri care s-au străduit să-şi
in jet, v ije lio s, o ţelu l in cochile. Cel m ai îm bucurător lucru e s­ că sectorul are două cariere de depăşească sarcinile de plan şi
să dea luorări de calitate.
— H ai m ă, ce te-ai în tin s Ja po­ te faptul că m inerii din acest pietriş şi o fabrică de bolţari Excepţional a m uncit pe luna
/v e ş t i A c u v i n e t r e n u l ş i n - a i d e s ­ septem brie grupa condusă de A-
sector, conduşi de inginerul V la- proprii. y\cest lucru a dat p osi­ ristotel M anta, care a executat
120 m. c. peste plan. C îştigul de
tu p a t şticlll. dimir Josan au luat-o înaintea bilitate sectorului să facă pen­ *335,33 lei pe post de m iner, ne
scuteşte de alte com entarii. Prin­
M aior îm i zâm bi co m p lice, luă în tim pului. Să vorbim despre su c­ tru tim pul nefavorabil de iarnă tre brigăzile fruntaşe ale secto­
rului, se m ai num ără cele con ­
om in ă ra n g ă de fier şi începu să cesele lor. un stoc de 15.000 bucăţi Lolţari duse de A lexandru Cosm a şi
Mircea C ostinaş, care, la rîndul
lo vea scă ritm ic in ştie. In tre tim p un P la n u l v a loric anual a fost. şi în sem n a te c a n tită ţi de p ietriş. lor, au obţinut însem nate depă­
şiri.
a lt o m d in ech ipă p re g ă tise tubu l cu realizat aici încă din 27 august, De aer comprimat, m inerii sec­
D esigur, rezultatele sectorului
ox ig en şi ţevile. T otu l era g a ta pen ­ iar cel fizic, pe prim ele trei tri­ torului nu s-au plîns nicicînd, au fost stim ulate de către con­
ducerea minei Lonea, care a
tru d estu p a re. m estre ale anului, a fost depă­ iar ilum inatul electric a fost ex- sprijinit acest sector, dîndu-i im ­
— A şa -i el. M ai strig ă , d a -i om portanţa cuvenită. Există însă
şit cu 3.146 m. c., ceea ce ne , tins în toate galeriile, ceea ce ceva care nu i-a încurajat de loc
bun. A cum cu în tirzierea a sta îi tare face să credem că planul fizic a dus după sin e la condiţii op­
A. J. a n u al, va fi în d ep lin it în prim a tim e de lucru. A u fo st reu tiliza te
(C o n tin u a re în pag. 2 -a ) ju m ătate a lunii noiem brie. La con d u ctele de aer com prim at şi
preţul de cost s-au realizat e- aeraj, conducte ce au fost con ­
conom ii care depăşesc respecta­ tate pe lucrări executate ante­
O îrsîrymsr© bila sum ă de 350.000 lei, num ai rior. Printr-o raţională şi justă
fîovărăşeaiscă în prim ul sem estru. Cît privesc studiere a plasării găurilor la
Cu ocazia Lunii prieteniei romîno-so- randam entele, acestea au ajuns puşcare, s-au făcut econom ii se­
vletice, zilele trecute, în sala clubului
Trustului 4 construcţii din Hunedoa­ în ultim ul trim estru la 0,45, rioase pe fiecare m. c. de steril
ra, s-a ţinut o întrunire tovărăşească
ceea ce reprezintă o cifră foarte escavat. Transportul pe galerie
frum oasă. a funcţionat bine şi asta dato­
P e lin ia teh n icii moi, s-au o b ­ rită în prim ul rînd unei o r g a n i­
ţinut aici succese de seam ă. Ar­ zări tem einice, de către maistrul
unde a conferenţiat tov ing. Mircea m ăturile de lem n au fost înlocui­ I. G olda, a stfe l că minerii- n -a u pe minerii din sectorul investiţii.
Ramba, despre „Experienţa Uniunii te pe de-a întregul cu armături suferit de loc de goale. Combinatul carbonifer a fă g ă ­
Sovietice în industrializarea ţării şi din fier. Betonarea, atit la pro­ duit cam de m ultişor iniţierea
ajutorul prietenesc acordat ţării noas­ fil sim plu, cît şi la profil dublu, D espre ajutorul tehnic califi­ unui ste a g de sector fruntaş, în
tre". s-a făcut cu un beton d e 60 cm cat acordat de tehnicienii şi in ­ domeniul investiţiilor. Dar vor­
grosim e în vederea măririi re­ ginerii sectorului, s-ar putea bele au răm as... vorbe.
La această întrunire au participat zistenţei galeriilor de-a lungul vorbi iarăşi num ai lucruri bu­
ne. A ceştia au fost de regulă Cele relatate, au darul să con­
peste 400 de persoane. La sfîrşit, bri­ anilor. Cum au fo st p o sib ile a- p lin i de in iţia tiv ă , au colaborat v in g ă că acolo unde se m u n ­
gada de agitaţie a Trustului 4 con­ ce ste realizări, veţi afla în r a i­ de aproape cu g ru p ele de m ineri, c eşte b in e şi o rg a n iza t, acolo
strucţii a dat un program artistic şi durile de m ai j o s . 1* iar cînd s-a ivit o problem ă mai unde se pune un accent deosebit
s-a trimis o telegramă de salut co­ Lucrările de săpare, betonare greu de rezolvat, au depus un
lectivului de muncitori, tehnicieni şi in­ efort colectiv în vederea rezol­ ipe sectoru l in v e stiţii şi r e a liz a ­
gineri ai Trustului de construcţîî-mon- şi lărgire au fost în prim ul rînd vării ei cu succes. Trebuie spus rea planului de. cărbune este a-
taj „Zaporostroi" din oraşul Zaporojie eşalonate pe trim estre, luni şi că există aici un sistem de m un­ sig u ra t. Sectorul in vestiţii de la
chiar săptăm îni, lucru ce a asi­ mima Lonea constituie un exem ­
gurat îndeplinirea ritmică a pla- plu conolmdent.
din R.S.Ş. Ucrainean^ s». că de lia QJJ1 Qff), fiH. TÂUTAN