Page 67 - 1957-10

Pag; 2
Conferinţă despre satelitul artificial al pâmfgitului
In sala de şedinţe a C om ite­
tului orăşenesc P.M .R. H une­
d oara, 'a lavut lo c în după a m ia ­
za zilei de 18 octom b rie a .c., o
adunare, la oare au participat
peste 100 de ingineri, tehnicieni,
Şi pe ei Aii'
Pitoresc răspîndite pe coas­
tele dealului, cu g eam u rile v e­
ghind panoramica desfăşurare
a com binatului siderurgic, stră­
duţele locuinţelor din jurul clu­
bului „30 Decembrie", cunoşteau
an im aţia obişnuită a unei după- vorbirea dom oală, colorată cu m întului, oine şi cum p oate d e s­
am iezi de odihnă. Grupuri nu­ exem ple din toate zilele, a vor­ cifra m esa jele transm ise, de oî-
m eroase de tineri coborau dru­ bitorului.
m ul în pantă ca să în groaşe
num ărul plim băreţilor în balon- să intuim construcţia trenului sat păgubaşi în încercările de
zaid de pe centrul vechiului de rachete, lansarea şi zborul. lansare a satelitului lor, dacă
o r a ş ,. sau se îndreptau spre să ­ Cifrele prezentate com parativ are satelitul o m işcare proprie
lile de cinem atograf. A lte pil­ despre viteză şi înălţim e uluiau. de rotaţie, cînd se vor putea ex­
curi se îndreptau spre sala clu­
bului „30 Decem brie".
A fişul m odest, prins în ţinte
la colţuri de drum , anunţa con­
ferinţa pregătită şi expusă de
S.R .S.C . şi A .R .L .U .S. prin con­
ferenţiarul bucureştean Gheor-
g h e Popa. Titlul scris cu lite­
re m ăşoate, deşi sobru, chema :
„Racheta balistică intercontinen­
tală şi satelitul artificial al pă­
mântului".
A junsesem în sală, după în ­
ceperea expunerii. Privirile a-
’ten te a le a u d ito rilo r s-a u d e s ­
p rin s pentru un m om en t d e la trebările puse de sid eru rgiştii I. tru cucerirea şi în frîn gerea for­ retic, de a declara inevitabilă ine­
conferenţiar şi m -au privit re- P op escu , Aron Copoea, Vasale ţelor naturii.
Poveste de la construcţii
A murit tata-sooru lui dom ’
inginer Bejan loan. I-a făcut
omul o îngropăciune cum se cu­
vine. A şa: şi trebuie. D ar dom’
¦inginer nu s-a m u lţu m it cu atît.
Zicea că tot e constructor dum­
nealui şi că s-ar cuveni să-i fa­
că la m orm înt ceva de beton şi
m ozaic. S ă-i facă nu-1 opreşte
nim eni, num ai să plătească cin­
stit. Num ai că aşa ceva nu-i
trecea prin gînd dom nului, in g i­
ner. Altfel vroia dînsul să rezol­
ve această problemă.
„Avem cim ent, avem pietriş,
avem m ozaic. De toate avem pe
şantier", îşi zicea el. „Atunci de
ce să mai risipesc banii? Că
doar aci pe şantier eu sînt şeful
cel mai mare". Făcîndu-şi aceas­
tă socoteală sum ară, Bejan loan
se mai gîndi că are şi oameni
pricepuţi pentru treaba aceasta.
Şi cum e om de acţiune, nu stă ­
tu m ult pe gînduri, ci îl chemă
pe m aistru] Pîrvu căruia îi dădu
ordin să transporte în strada
Cim itirului, ciment, m ozaic, pie­
triş şi nisip.
M aistru] (deşi nu trebuia s-o
fa că ), execută ordinul. Trimise
degrabă un cam ion în strada
C im itirului. Numai că (gh in io­
nul, b a tă -1 v in a ) cam ion u l nu a-
ju n se pînă în strada indicată.
Se „îm potm oli" la o încrucişare
[actor Importaşi! In dezvoltarea economiei 1. P. Romîne
( U rm are din pag. l-a )
cibatea ei de producţie. M inereul
de fier, cărbunele, cocsul, fonia
de turnătorie, rulmenţii sovietici
au contribuit la dublarea produc­
ţiei m eta lu rg iei ro m în eşti — ia
dezvoltarea tuturor ramurilor in­
dustriei grele din ţară şi au fă­
cut ca, încă la sfîrşitul anului
1948, producţia anului 1938 să
fie atinsă şi chiar depăşită, în
ram urile holărîtoare ale econo­
miei naţionale. <g>
In mod deosebii trebuie sub­
liniate rezultatele colaborării cu
U .R .S .S . în dezvoltarea indus­
triei siderurgice. Livrarea de m a­
terii prime deficitare (m inereuri
de fier şi cocs) utilaje -grele, de
înaltă te h n ic ita te : instalaţii de
•aglom erare a m in ereu lu i de la
H unedoara, utilajul lam inoarelor
de la C om binatul H unedoara, u-
tilajul necesar autom atizării
conducerii furnalelor, cuptoare­
lor de oţel şi altele, au contri­
buit la creşterea sim ţitoare a
producţiei noastre de fontă, de
la 132.681 tone fontă în anul
1938, la 582.912 ton e în 1956 şi
de la 283.982, la 779.136 tone
oţel.
Pe baza acestei producţii de
m etal în continuă creştere, s-a
creat şi dezvoltat în ritm rapid,
o industrie constructoare de m a­
şini care, din anul 1951 pînă
acum , a pus în fabricaţie peste
250 de noi tipuri de m aşini şi a
dobândit, încă la sfîrşitul anului
1952, o greutate sp ecifică de
p este 2 2 la suta în în trea g a
producţie industrială a ţării.
profesori, m uncitori, activişti de
partid şi ai organizaţiilor de
m asă. Cu această ocazie iov.
ing. Igor Săveanu din Bucureşti
a conferenţiat „Despre satelitul
artificial al păm întului“. Parti-
cosmosului
probativ, oînd, fără să vreau,
am lovit un colţ de bancă ş i’
am produs .astfel un zgom ot.
M-am aşezat oam încurcat şi am
urmărit, apoi alături de ceilalţi,
cu un interes m ereu crescînd
Planşele expuse ne-au ajutat m întul, dacă am ericanii s-au lă­
Căldura cu oare ne făcea să în ­
ţelegem însem nătatea istorică a
lansării primului corp ceresc lu­
crat de m îna om enească, ne-a
captivat. Parcă auzeam ticăitul
inim ii m etalice a satelitului,
cînd deodată tuşea unui cetă­
ţean răcit a răbufnit spintecînd
liniştea înm ărm urită a sp ecta­
torilor. Turburaţi din ascultare,
participanţii l-au apostrofat asu­
prii pe „delicvent", de parcă el
ar fi fost .v in o v a t cu prem edi­
tare.
După restabilirea liniştei, în ­
de drumuri, unde un m iliţian
ceru şoferului docum entele. Insă
cum acesta nu avea nici un fel
de docum ente îşi schim bă pe loc
ruta şi nu mai m erse la cim itir,
cî la m iliţie. Aşa că fu in vitat
şi inginerul cu pricina aci să-şi
expună planul construcţiei fune­
rare.
T ovarăşii de la m iliţie l-a n a s­
cultat şi au consem nat toate
cele constatate într-un proces
verbal pe oare l-au trim is tri­
bunalului să-şi dea părerea.
Completul de judecată a stabilit
să-i adm inistreze o... pedeapsă
de 6 luni închisoare.
Dar cum 'toată afacerea aceas­
ta a fost cu g h in io n , nici de 'data
aceasta „ghinionul" nu l-a pă­
răsit pe „nevinovatul" făptaş.
El ştia că sentinţa e nedreaptă
(ştia în felul lu i). Dar ştia şi
procuratura care v egh ează la
justa aplicare a legilor. Aşa că
s-au făcut 2 recursuri : unul din
partea procuraturii, iar altul din
partea făptaşului.
Com pletul de judecată al Tri­
bunalului regional n-a mai avut
în vedere faptul că inginerul B e­
jan e băiat subţire, ci l-a co n ­
dam nat conform legilor, la 2
ani închisoare. A ceasta, aşa pen­
tru că, dacă ar îi fost altfel s-ar
0. H. 5. S. -
D intr-o ţară care depindea în
dom eniul m aşinilor în întregim e
de im portul din alte ţări, R. P.
Romînă a devenit o ţară expor­
tatoare de m aşini şi utilaj in ­
dustrial.
A ceastă atitudine şi politică
a U .R .S.S. faţă de ţara noastră
s-a m anifestat fireşte nu numai
în dom eniul industriei grele, ci
şi în toate celelalte ramuri ale
econom iei noastre naţionale.
Pentru valorificarea marilor re­
zerve de cărbuni ale subsolului
ţării noastre în folosul poporu­
lui rofnîn, U .R .S.S. a trim is nu­
m eroase m aşini, necesare m eca­
nizării extracţiei şi transportului
cărbunilor: ciocane de abataj,
perforatoare, haveze, m aşini de
extracţie, com bine m iniere, loco­
m otive electrice.
Industria noastră petroliferă a
prim it din U niunea Sovietică
instalaţii com plete de foraj, in ­
stalaţii pentru mărirea capacită­
ţii rafinăriilor, instalaţii de pros­
pecţiuni geofizice şi de carotaj,
utilaj petrolifer divers : granice,
pompe, sape cu role, compre-
soare, agregate de cim entare,
trolli m obile, m aşini-unelte, m a­
terial tubular, aliaje şi oţeluri
speciale şi alte m ateriale tehnice
necesare construirii de utilaj p e­
trolifer.
Din Uniunea Sovietică ne-au
fost trim ise echipam entele pen­
tru con stru irea m ai m ultor cen ­
trale electrice, a unor staţii de
transform are, utilaj modern, etc.,
ceea ce constituie o contribuţie
la înfăptuirea cu su cces a p lan u ­
lui de electrificare a ţării noastre
vmmvi SOCIALISM ULUI
cip an ţii la conferinţă au p rezen ­
tat un mare interes pentru cele
exp u se, punîti'd o serie de în tre­
bări, urmate d e discuţii, care au
lăm urit şi alte problem e ştiin ţi­
fice în legătură cu satelitul.
Coama şi alţii, l-au asaltat pe
conferenţiar :
— Cum e construit satelitul,
din ce, cît va zbuna, cum se
poate reţine la cădere, dacă a
ieşit din zona de atracţie a pă-
te ori a ocolit pînă acum pă-
plora planetele, etc., etc., etc.
întrebările tum ultoase, porni­
te din curiozitatea furnaliştilor,
oocsarilor şi oţelarilor de a cu­
noaşte totul, dovedeau interesul
neţărm urit pentru îm bogăţirea
cunoştinţelor lor.
La sfîrşit, aplauzele a sisten ­
ţei închinate glorioşilor cons­
tructori sovietici, au răsunat în ­
delung. Coborînd spre oraşul
împurpurat de lum ina noii şarje
d in 'com binat, sim ţeam parcă cân­
tecul muncii, ai vieţii şi al stră­
daniilor .depuse de om enire pen­
c- s-
fi su p ărat pînă şi tata socru şi
ar fi z is : „N u-m i.trebuie o con ­
strucţie din m ateriale furate.
M erit mai m u lt!“
OOOO(.00 00 00-00-0 0 0 0 -00-00 00-00 00 00 00 00 00 00 00 00-00-00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 o g
Bîrlea şi oamenii lui |
( U rm are din pag. l-a )
furios. D a-i {rece. N um a‘ să m eargă şticu l d esfu n dat, cu rgea şu vo i oţelul. ?
bine evacuarea.
O m ul, îşi făcu d in nou lu cra la
ştie.
Şi elevii
T oţi patru la un loc, au abia 66
d e ani. G h eorgh e M arin e d in B u cu ­
reşti. Ş tefa n G idăr, lo a n B rozban şi
M ihai R oşorean u sîn t d in C ra io va . A -
bia le m ijeşte m u sta ţa , d a -s ta re m în- m ila. Se făcea a ju starea la cald a ?
dri. G idăr, îm i oferă sticla d e cobalt,
ferecată cu sîrm ă, şi p lin d e im por­
tan ţă îm i d ă explicaţii d esp re pro ce­
sul d e elaborare al oţelu lu i.
— Ş i cam ce lu craţi v o i?
—S în tem to ţi pe anul III la şcoa­
la p ro fesio n a lă . A cum facem practică.
C um a d ică ce lu cră m I? A ju tăm la
repararea la cald a cuptorului, la
în că rca rea lui. C a a zi, m îin e te rm i­
năm pra ctica şi in trăm cum se cade
în lu cru . O ţelăr'i în ţo a lă leg ea .
In tim p ce d isc u ta m cu v iito rii o-
ţelari. trenul de tu rn are îşi făcu a- m en ii d in echipă.
ooooooooooooooooooooooooooooooooooooo-oooooooooooooooooooooc-soooooe o
şi la dezvoltarea industriei noa­
stre electrotehnice, industrie ca­
re produce astăzi m ecanism e şi
agregate com plete, m aşini, m o­
toare electrice şi diferite aparate
necesare electrificării proceselor
tehnologice din fabrici şi uzine.
Rodnica noastră colaborare
cu Uniunea Sovietică s-a făcut
sim ţită, de asem enea, în dezvol­
tarea rapidă a industriei chim i­
ce din R. P. R om înă. Ea s-a
m anifestat prin livrări m: ive
de materii prime, de utilaj spe­
cial şi de uzine întregi, care au
înlesnit crearea bazei pentru dez­
voltarea unei industrii chimice
de sinteză, la dezvoltarea unor
noi ramuri ale industriei chim i­
ce — industria coloranţilor, a
m edicam entelor, a «tananţilor,
a m aselor plastice.
La fel de preţios a fost ajuto­
rul sovietic şi în lărgirea bazei
de producţie a industriei uşoare.
Pentru a se echilibra proporţia
dintre capacitatea de producţie
a filaturilor şi cea a ţesătoriilor,
s-au construit cu sprijinul U n i­
unii Sovietice noi filaturi, între­
prinderi de egrenare a bum ba­
cului, fabrica de lapte-praf, de
talpă sintetică etc.
Colaborarea pe tărîm econo­
mic cu U .R .S.S. a constituit un
factor im portant nu numai în o-
pera de industrializare socialistă
a ţării noastre, ci şi în m oder­
nizarea agriculturii şi în dez­
voltarea sectorului ei socialist.
U niunea Sovietică dă a g ricu l­
turii rom îneşti un sprijin im ens,
care se m anifestă sub numeroase
şi variate forme şi în primul
In editura de stat
pentru literatură
p olitică au apărut:
JEAN FREVILLE:
Sperietoarea
m alth u sian istă
Lucrarea analizează mult discutata
problemă a raportului existent între
populaţie şi mijloacele de subzisten­
ţă. Ea face, la început, o trecere în
revistă a doctrinelor demografice
din antichitate, din epoca renaşterii
şi a revoluţiei franceze pînă la Mal-
thus. Apoi, analizînd pe larg teoria
malthusianistă a populaţiei, Freville
demonstrează inconsistenţă ei, ca­
racterul ei de clasă, reacţionar şi
antisocial. Tentativa lui Malthus de
a justifica din punct de vedere teo­
galitatea socială, înfometarea şi ex­
terminarea prin războaie a oameni­
lor muncii în orînduirile bazate pe
exploatare este demascată în mod
convingător în lucrarea lui Fre­
ville. După cum arată el, realita­
tea socialistă constituie infirmarea
practică a „sperietoarei malthusia-
nişte".
320 pagini 6,75 lei
p a rlţia 'în h ală , sp re m a re a sa tisfa c - 5
gţ i e a î n t r e g i i e c h ip e . P e r in ă , d i n ş t i -
|M a io r a r u n c a d i n c î n d î n c î n d c î t e
o lopată d e m an gan sau calcar în 2
go a la d e s u b r in ă . E r a la c d e n ă d u -
gş e a l ă . C ă l d u r ă n u g lu m ă , l a e v a c u a -
rea unei şarje.
P ra ctica n ţii, unul d u p ă altu l, arun- 8
gc a u d e j a p r i n g u r a c u p to r u lu i d o l o -
gc u p to r u lu i. M ă î n d r e p t s p r e B îr le a .
—'Acum p u te m s ta d e v o r b ă 7
— gC e s ă m a i s t ă m . D o a r a i v o r b i t
cil to ţii. Eu, ce să -ţi m a i spu n . S în tfy
b ă ieţi de tre a b ă şi... a tît.
?* .68
In carnet, m u lţu m ită n orm atoruluiQ
gC o r p a c i, a m n o t a t c î i e v a d a t e d e s p r e
oc/om-.ge c h ip a lu i B îr le a . P în ă la 16
brie, a ela b o ra t d e la în cep u tu l a n u -L
tui 104 şa rje rapide, iar pe zilele $
lunii cu rente stau bin işor cu norm a. %
Au d e p ă ş ii-o cu 14,4 p ro c en te.
prea°A ş a -i p r im lo p ilo r u l B îr le a . N u
gv o r b ă r e ţ . I n s c h im b , v o r b e s c d e s p r e
ge l e v i d e n ţ e l e d e la n o r m a r e ş i o a -
rînd prin livrarea de utilaj per­
fecţionat — tractoare, combine
şi alte m aşini agricole şi prin
contribuţia — am intită mai sus
— în dezvoltarea industriei grele
rom îneşti producătoare de m a­
şini a g rico le; sem inţe selecţio­
nate, culturi de plante noi, în ­
grăşăm inte etc.
P e ogoarele patriei noastre
sînt folosite peste 100 tipuri de
m aşini agricole im portate din
U .R .S.S. In cîm purile experi­
m entale ale Com isiei de stat
pentru încercarea soiurilor de
plante agricole peste 40 de so ­
iuri selecţionate sînt de prove­
nienţă sovietică. Folosind expe­
rienţa sovietică în ţara noastră
se duce o intensă muncă de lă ­
murire a ţărănim ii m uncitoare
pentru atragerea ei pe făgaşu l
socialism ului. La începutul lu ­
nii iulie al acestui an, sectorul
agricol cooperatist cuprindea
peste 12.500 unităţi cu aproape
un m ilion de fam ilii sau peste
29 la sută din totalul fam iliilor
ţărăneşti şi circa 2.466.000 ha
de teren agricol.
O im portantă contribuţie în
dezvoltarea econom iei rom îneşti
.a ad u s şi ajutorul teh n ico -ştiin ţi-
fic acordat în mod sistem atic de
Uniunea Sovietică.
A cest ajutor a perm is ca ţara
noastră să folosească în con­
struirea socialism ului experienţa
înaintată & Uniunii Sovietice ca­
re co n stru ieşte în prezent c o ­
m unism ul.
D ocum entaţia tehnică pentru
construirea de noi fabrici, uzine,
termo şi hidro centrale ; diverse
patente pentru fabricarea unor
m aşini de înaltă productivitate ;
licenţe, descrieri şi informaţii
teh n ice; procedee tehnologice
constituie una din form ele cola­
borării noastre cu U .R .S.S. în
domeniul tehnico-ştiinţific,
C ÎŞ TIG C U N E C A Z U R I
H A Ţ E G : (D e la suhrediac-
ţi;a n oa stră v o lu n ta r ă ).
Ştefari Gardoş din Pui a fost
un om sm erit şi foarte cum se­
cade.
Aşa a fost Cardoş Ştefan
iînainte. Acum nu mai e aşa.
Contrastul dintre ce a fost şi
ce este se datoreşte unei împre­
jurări.
Una din fetele lui a fost an­
g ajată la unitatea din Pui a
I. S. Loteria, ce ţine de filiala
Haţeg. In baza unei convenţii
nescrise şi neconsfinţită în ni-
ciunul din tratatele de proce­
dură penală a legilor noastre,
ci avînd la bază o sim plă „co­
laborare'' familiară, Gardoş a-
cordă un neprecupeţit ajutor fi­
icei sale. S-a obişnuit omul cu
P rin tre colectiviştii
din Benic
— Să dăm zor, fraţilor, cu descăr­
catul. Uite se înnoptează şi trebuie Să
mă mai întorc după un car. Femeile
de la cules, au făcut treabă, nu glu­
mă.
Cu aceste cuvinte se adresă colecti­
vistul Cornel Preja, care abia sosise
cu carul încărcat de porumb, celor ca­
re alegeau ştiuleţii şi-i depozitau în
magazie.
Supărat oarecum, Pamfil Bucerzan
nu a scăpat ocazia să i-o spună bri­
gadierului Zaharie Preja.
— Dar dumneata, tovarăşe briga­
dier, de ce n-ai trimis mai multe fe­
mei la ales ? Cine poate alege atîta
grămadă? Aici sînt peste 100 de saci,
nu unul. Şi-apoi, ce se mai aduce, nici
la noapte n-o să terminăm.
— Mai bine i-ai ajuta lui Dărămuş, deaii 175 .zile-muncă, Partenie Hulea nâ altfel. La el ca să-ţi pri-\
să ia sacul, decît să tot pălăvrăgeşti.
Dacă ai fi făcut treabă ca gălăgie, îl
terminam de mult — i se adresă co­
lectivista Cornelia Popa, lui Pamfil Bu-
cerzanu.
I-am lăsat pe oameni să-şi vadă de
lucrul lor şi l-am rugat pe magazio­
nerul loan Man, să-mi spună cît s-a
recoltat.
Să facem o socoteală
Din carnetul în care avea notat cît
s-a recoltat în fiecare zi, magazione­
rul a început să-mi înşire o serie de
cifre. După ce le-am totalizat, am gă­
sit cifra de 41.161.
8
g — Atît porumb am recoltat noi în — Vie, aveţi ?
acest an. Mai mult decît în anul tre­ — Da, 3 ha.
cut cu 6.161 kg deşi suprafaţa a fost — Gînd culegeţi ?
8
mai mică cu aproape 8 ha. Asta în­
seamnă că de pe fiecare ha (din su­
prafaţa totală de 15 ha), am obţinut
în medie cîte 2.744 kg. O producţie
destul de bună, dacă ne gîndim că
pămînlurile noastre nu-s din cele mai
8 fertile. Şi, să nu uităm că ţăranii in­
dividuali nu vor realiza nici 2.000 kg
la ha. Lucrul cu tractorul şi-a spus
şi în acest an cuvîntul.
8
In R. P. Rom înă au fost tri­
mişi specialişti sovietici, de cea
mai înaltă calificare, care au e-
xe'cutat lucrări de proiectare şi
cercetare, au elaborat proiecte
pentru construcţiile industriale,
au contribuit la rezolvarea celor
mai com plicate probleme tehnice
ale industriei din ţara noastră.
Pe de altă parte numeroşi in­
gineri şi tehnicieni din R. P.
Romînă au avut posibilitatea să
lucreze în întreprinderile so v ie ­
tice, ridieîndu-şi calificarea, prin
specializare.
Confirmând rela ţiile d'e p rie­
tenie sinceră şi de înţelegere re­
ciprocă ex isten te în tre R. P . R o­
m înă şi U .R .S .S ., D eclaraţia cu
privire la tra ta tiv ele dintre d ele­
gaţiile guvernam entale ale Re­
publicii Populare Rom îne şi U-
niunii Sovietice din decembrie
1956 pune b a zele d ezvoltării lor
şi mai ample în viitor. Noul cre­
dit, în valoare de 270 m ilioane
ruble acordat României va avea
un rol im portant în dezvoltarea
ei econom ică. Cu acest credit se
va spori producţia de în grăşă­
m inte lazotoase necesiare pnogra-
mului de dezvoltare a agricul­
turii în viitorii ani, se va dez­
volta, totodată, industria chim i­
că şi a petrolului.
Folosind roadele bogate ale
relaţiilor econom ice cu U .R .S.S.
— bazate pe colaborarea fră­
ţească, egalitate, avantaj reci­
proc —- oa m en ii m uncii din
R. P. R om înă desfăşoară o in ­
tensă muncă creatoare pentru
dezvoltarea econom iei naţionale
a patriei lor, pentru ridicarea n i­
velului lor de trai, contribuind
astfel la întărirea forţei ţărilor
so cialiste, la apărarea păcii
m ondiale.
Nr 887
ale loteriei şi cu „lozurile in la Ocolul silvic din Pui. a ie­
plic". II poţi întîlni pe trenuri, şit ă ş tig ă to r cu 200 lei'. G ar-(
în tîrgurile Puiului şi-a Ha­ doş a profitat de ocazie.
ţegului, ba chiar şi pe străzile
Hunedoarei şi ale Petroşaniu- — Un cîştigâtor a 200 lei!...
lui. Servieta lui în cărcată cu Cu 3 lei a cîştigat două sute.
„loz în plic", cutreieră peste
încercaţi şi alţii, norocul e ro­
tund !...
tot. Gardoş însă aşa cum am Atraşi de autenticitatea fap­
spus, nu m ai e cel care a fost. tului, vin şi alţii să-şi ia 'ăte >
Te priveşte de sus, te sfidează un plic. Ivaşcu aşteaptă s ă -ş i1
cu expresiile, crezîndu-se supe­ ridice cîştigui. Gardoş aşteaptă
riorul oricui (se zice că remiza să-şi vadă Ivaşcu de drum.
de cinci la sută i-aduce lunar
mii de lei). — Tovarăşe Gardoş, dă-mit
te rog cele două sute.
— Loz în p l i c !... Loz în
plic!... Cu trei lei puteţi ăşti- — Aşteaptă!
g a două mii. P lata se face pe — Nu pot, mă duc la ser-
loc, fără reţinerii... vici.
îndem nul lui Gardoş a atras — D acă nu poţi, du-te.
ăţiv a din am atorii cîştigului. — Mă duc, dar să-mi plă- <
Plicul tui loan Ivaşcu, salariat teşti înt\îi.
— Timp de 72 de ore iţi plă­
tesc cînd vreau eu. d
— Nu-i adevărat. La „loz în ’
plic" plata se face pe loc.
— D aaa ?... E i bine a tu n ci'
să ştii că nu-ţi plătesc deloc.
Gardoş a vrut intr-adevăr să
facă acest lucru. I-a luat omu­
Brigadierul se grăbeşte lui plnă şi lozul ciştigător. Au
Brigadierul colectivei, Zaharia Pre­ intervenit atunci cei din jur. A
ja, a ţinut de la -început să mă anunţe trebuit să restitiiie fie lozul, fie
că nu prea 'are vreme, cînd a aflat banii. A ales prima cale, i-a d a i '
că este vorba de scris ia ziar. lozul. S e zice că au urmat Cî-
teva afirmaţii „tari" aşa ca de
— Ar fi mai bine să-l căutaţi pe la „egal la egal". Asta e de
preşedinte. El vă- poate da relaţii mai crezut. Cîştigătorul avea drep­
detailate. Nu vă supăraţi. Trebuia să tate. G ardoş nu era în să omul '•
afişez zilele efectuate de fiecare colec­ care să dea înapoi. Gardoş e
tivist de la 1—15 octombrie, încă de altul, nu m ai e sm eritul c a r e '
două zile. De aceea, nu prea am timp. a fost. Qiştigul lui pe o tună
şi-l num ără în mii. Cei din'fur''
—Lucraţi la evidenţa zilelor-muncă ? i se par acum mici, mărunţi,
— Da. fără importanţă. Acum, legile \
—Şi cine a efectuat cele mai multe ? statului pentru el nu m ai sînt{
legi.
— Priviţi! — şirini arătă cu mîna
tabelul afişat pe perete. „Plata se face pe loc", glă-
suiesc toate instrucţiunile cu)
Mă apropii şi citesc : Gheorghe Dă­ privire la loteria sătească „loz{
rămuş, 184 zile-muncă, Simion Bel- în plic". L egile lui Gardoş su-\
227 zile-muncă, Iosif Bucerzan' 180 zile- m eşti cîştigui, trebuie s ă te\
muncă. cerţi, trebuie să-i prom ifi ce- ţ
va. Dacă n-o faci păţeşti ca
— Dar cu campania de toamnă cum Iv a ş c u : lozul tras în Pui ţi-U
staţi ? achită unitatea I. S. Loteria <
din H aţeg, cale de 18— 19 k m .'
— Cred că vom lua drapelul de
fruntaş pe raion. Faptele au ajuns pînă la cei <
de la regiune. Ghinion. Oînd a <
— Cum aşa ?! venit să reclam e la H aţeg/
Ivaşcu a g ă sit aici şi un ins-''
— Astăzi, (17 octombrie a. c.) ter­ pector regional. A dat om u l1,
minăm recoltatul porumbului şî însă- declaraţie. Inspectorul a pte-'
mînţatul griului. Mecanizatorii de la cat. Pentru Gardoş şi „m eto-'
dele" sale se prevesteşte timp<
S.M.T. Alba, ne-au făcut lucrări bune. furtunos. Mai ştii?... Vorba ve-\
Colectiviştii Simion Beldean şi Pamfil che : „N-aduce anul. ce-aduce <
Bucerzan, timp de trei zile au fost lot
în urma semănătoarei. Am tăiat şi tu- c e a s u l!".
leii de porumb de pe aproape 10 ha.
Colectivistele Maria Preja, Paraschiva PETRE FARCAŞiU
Beldean, Anuţa Bulgariaţ Valeria Bu­
cerzan şi altele, sînt şi acum la tă­
iat tulei.
LA RESTAURANTUL
li' „ C R B Ş U L .“ B r a d
— Chiar de mîine. Deja totul este se g ă s es c zilnic 12 sorti­
pregătit. Recolta este cît se poate de mente preparate de bucătărie.
bună. Dar, las să fie. Nu strică. Vom
avea cu ce ne veseli la iarnă. Mîncare caldă şi bere la *
p ah ar toată z iu a ; vin d e m a­
Şi, aşa, din vorbă-n vorbă, am aflat să cu 8 lei kg.
ceea ce mă interesa de la brigadier,
fără să-şi dea seama că a trecut mai In fiecare seară muzică.
bine de o oră. Cînd a fost vorba să
povestească despre realizările lor, des­
pre munca colectiviştilor, a uitat şi Restaurantul angajează şi
de grabă. serveşte la dom iciliu: mese
comune, reuniuni, întruniri,
S. BARBIJ baluri si chermeze.
Orchestra de Muzică Populară şi Uşoară
a S-fatuiul popular regional Hunedoara—Deva
anunţă un
CONCURS
pentru com plectarea posturilor vacante :
— un post de vioară — (s olist.) ;
— un post de vioară — ( v ioa ra I) ;
— solişti vocali de muzică populară şi uşoară (bărbaţi şi
Concursul se va ţine în ziua de 24 octonibrie 1957, orele
9 dim ineaţa în sala de repetiţii a orchestrei din Deva, str. Karl
Marx nr. 3 (fo sta sală a cantinei 1 Mcti).
Cererile de înscriere vor fi depuse pînă la 23 octom brie la
Direcţiunea O rchestrei din Deva str. Avram lancu nr. 10 (te a ­
trul de vară).
¦ Inform aţii se prim esc zilnic la direcţiune şi telefon 171
Deva.
A NUNŢ
A T E LIE R U L C E N TR A L D E R E PA R A ŢII D IN ALBA
IUL.1A str. Miciurin nr. 5, e x e c u tă lucrări de 'aleziarea c ilin ­
drilor pentru orice fel de -motoa re cu diam etrul de la 55 mm la f
300 mm pe lu n g im e de 500 m m . Lucrări >de b u n ă ca lita te şi la |i
termen. Orice lămurire se dă de către D irecţiunea Atelierului |
la ladresa d e m ai su s sau în soris. ’