Page 68 - 1957-10

Nt. 887
Muncă concretă —rezultate bune
S E B E Ş : (D e La su b red acţia
•noastră voluntară).
Transform area so cia listă a a-
griculturii, constituie pentru Co­
m itetul raional de partid Sebeş,
una din cele mai im portante
preocupări. In fiecare zi, acti­
viştii de partid stau în rîndul
m aselor de ţărani m uncitori lă-
m-urindu-i d e ia p ăşi pe oalea
cooperativizării agriculturii. D,ar,
cel mai bun m ijloc de convin­
gere a ţăranilor este puterea e-
xem plului personal a com unişti­
lor din sate. D acă ei p ăşesc pri­
mii în gospodăriile agricole co ­
lective şi în întovărăşiri agri­
cole, atunci şi alţi ţărani m un­
citori le urm ează exem plul.
Pentru a vedea în ce m ă­
sură com uniştii, organizaţiile de
bază, m uncesc pentru cooperati­
vizarea agriculturii din raionul
Sebeş, com itetele com unale de
partid au trecut la analizarea
acestei probleme, luînd m ăsuri
de intensificarea m uncii politice
de m asă, pentru ca pînă la sfîr-
şitul anului 1958, cooperativiza­
rea agriculturii în raionul Sebeş
să fie term inată.
D e pildă, com itetul comunal
de partid M iercurea a ţinut nu
de mult o plenară la care au
participat tovarăşi din activul
de partid şi agitatorii din com u­
nă. In cadrul acesteia s-a an a li­
zat felul cum organizaţiile de
bază m uncesc pentru cooperati­
vizarea agriculturii în comună.
S coţîndu-se în evidenţă fap-
De ce i-a fost redus stagiul de candidat?
Ianuarie 1957. Adunarea generală a
organizaţiei de partid de la depoul
C.F.p. Teiuş a iiofărît primirea în rîn­
dul candidaţilor de partid a tînărului
fochist, Aurel Rancca. L-au criticat,
ce-i drept, că nu-i prea disciplinat, dar a personalului de locomotivă. Fochistul
la terminarea adunării toţi comuniştii
i-au strîns mîna cu căldură. După şe­
dinţă, Aurel Rancea s-a hotărît să
muncească mai ordonat, mai atent. Dc
altfel, organizaţia de bază i-a dat şi
un tovarăş bun, pe comunistul Nicolae
Trifan, care să se ocupe de creşterea
Iui.
...Au trecut cîteva luni de cînd Aurel
Rancoa a fost primit candidat. In a-
eest timp, n a primit nici un reproş
pentru comportarea lui. Sarcinile în­
credinţate de organizaţie le îndeplinea
prompt şi cu chibzuială, iar în mun­
că, nu-1 întrecea alt fochist. Şi, iată
că prin luna septembrie, într-o adu­
nare generală a organizaţiei, Nicolae
Trifari, care avea sarcina să se ocupe
de Aurel Rancea, a făcut o propunere:
— Tovarăşi, vreau să fac o propu­
nere, a spus el, după ce adunarea dis­
cutase toate punctele de la ordinea de
zi. F.ste vorba de fochistul Aurel Ran­
cea. Eu Consider că acest tînăr merită
să fie primit mai curînd în rîndul
nostru. De aceea propun să-i redu­
cem stagiul de candidatură. Despre
aceasta am vorbit mai înainte cu bi­
roul organizaţiei...
In sală s-a lăsat liniştea. Fiecare se
gîndea la faptele fochistului, judecau
propunerea făcută.
Comunistul loan Buţu, s-ă înscris
primul la cuvînt.
Să se pună capăt modului defectuos de difuzare
a presei în
Dispoziţii.,.
Pentru buna difuzare a presei regio­
nale, serviciul de difuzate de.pelîngă
Direcţiunea regională P.T.T.R., a luat
o seamă de măsuri. Astfel, s-a pus
la dispoziţie o maşină cu care să se
transporte ziarele la orele două noap­
tea de la Deva la Simeria, în felul
acesta putîndu-se prinde toate legătu­
rile pe calea ferată, în toate direc­
ţiile regiunii. De asemenea au fost
date dispoziţii ca la orele indicate să
iasă la toate trenurile respective cîte
un factor poştal, sau unul din sala­
riaţii serviciului raional de difuzare
a .presei, ca nu mai lîrziu de 50 de
minute de la sosirea ziarelor, aces­
tea să fie distribuite la chioşcurile
de vînzare cu bucata, iar abonamen­
tele să plece cu prima cursă poştală.
Prin consfătuiri s-a făcut cunoscut şi
Hifuzorilor voluntari acest sistem de
difuzare. De asemenea s-au dat şi alte
dispoziţii menite să îmbunătăţească
sistemul de difuzare al presei, atît în
regiune cît şi în raionul Petroşani.
...fără rezultate
Din cîteva exemple pe care le vom
relata mai jos, se va vedea cu cită
indiferenţă este privită această proble­
mă de organele de resort din Valea
Jiului. De pildă, numărul 869 din 1
octombrie a.c. al ziaiului „Drumul
socialismului'', deşi a Sosit la timp,
lâ oficiul nr. 2 Petroşani, totuşi la o-
ficîul P.T.T.'R. Vulcan s-a primit după
8 zile. De această totală lipsă de răs­
pundere, cine Se face vinovat? Dacă-i
întrebi, „nimeni", nu ştie nimic. La a-
cest oficiu nu numai aceasta este sin-
t a s s » aai
V I A Ţ A DE P A R T I D
tul că m unca politică de m asă
nu se desfăşoară la nivelul cu ­
venit, plenara a stabilit măsuri
concrete fiecărui membru de
partid, fiecărui agitator din co­
mună.
M unca de la om la om s-a
desfăşurat intens. A gitatorii au
fost îm părţiţi pe grupuri de case
cu sarcina de a discuta cu ţă ­
ranii m uncitori, dî-nd exem p le
din realizările gospodăriilor co­
lective şi întovărăşir-iilor agri­
co le di-n jur.
In urma m uncii depuse, nu­
mărul odor înscrişi în unităţile
socialiste agricole, a început să
crească. Com uniştii N icolae Lu-
doşan, Ion M ihu, C onstantin
Fulea şi alţi tovarăşi au făcut
cereri de a intra direct în g o s­
podăria colectivă, iar ţăranii
muncitori N icolae Barna, A-
lexandru O lteanu, Ion Albu şi
alţii s-au înscris în în tovărăşi­
rea agricolă ce a fost inaugura­
tă la 17 septem brie a. c.
O m uncă rodnică s-a desfă­
şurat şi în satul Pianu de Jos.
Aici organizaţia de bază după
ce a prelucrat cu toţi membrii
de partid statutul P.M .R. pri­
vind îndatoririle membrilor de
partid, a analizat în spirit cri­
tic şi autocritic felul oum aceş­
tia au luptat pentru traducerea
în viaţă a hotărîrilor partidului
şi g u vern u lu i. C:a urm are, chiar
în această şedinţă 4 membri de
partid au -făcut cereri de a in-
tra în întovărăşirea agricolă.
— M-am gîndit la propunerea făcu­
tă 'de Trifan şi cred că am putea să
facem acest lucru. Ştiţi că mă ocup
de instruirea profesională şi teoretică
Aurei Rancea este printre cei mai si­
litori. Pot spune chiar că şi-a însuşit
temeinice cunoştinţe profesionale. Este
disciplinat şi vine totdeauna pregătit.
De aceea, eu susţin propunerea făcută
de a i se reduce stagiul de candidat.
După loan Buţu, a vorbit Nicolae
Almăşan, revizor de locomotive.
— Locomotiva pe care lucrează Au­
rel Rancea — spunea el — este tot­
deauna curată, unsă şi n-a avut nici­
odată defecte. In ultimul timp, acest
Puterea cuvîntului dat
)1*( U r m a r e d in p a g . l - a la noi ? se adresă Bartha unui tînăr
pe 2.000 tone de cărbune. Chiar în
dupl-amiaza aceea, atacară la est un
nou abataj.
Două zile după atacare, schimbul 1
rămase pînă tîrziu, în schimbul ur­
mător, să pună Ia punct noul abataj.
Nu voiau oamenii să rămînă în urmă
cu nici o tonă din cauza atacării.
...începuse o nouă zi de muncă. Mai­
strul Demeter, trimitea mereu „goale"
spre abatajul lui Bartha.
— Cîte goale aţi adus — Se inte­
resă Bartha, care coborî lîngă rol ?
— Zece, răspunse cineva.
— No d-ăi bătaie Dinule cu încăr­
catul, că pînă cînd suflă duda mai
încărcăm vreo optsprezece. Ei, tova­
răşe normalor, ce vînt te-aduce pe
gura neglijenţă crasă. Dirigintele,
Constantin Slelcscu de la oficiul nr.
2 Petroşani, în repetate rînduri a ne­
glijat să expedieze cu primul tren
pachetele cu ziare îri localităţile Is-
croni, Aninoasa, Vulcan şi Lupeni. Nu­
mărul 882 din 16 octombrie a.c. al a-
celuiaşi ziar, tot din neglijenţă, a stat
în gara Vulcan o Zi. întreagă. Acelaşi
lucru s-a întîmplăt şi la IScroni cu
ziarele pentru Aninoasa.
Dacă aşa se prezintă situaţia în
localităţile Vulcan şi Aninoasa, în o-
ra-şul Lupeni munca de difuzare a pre­
sei este şi mai nesatisfăcătoare. Diri­
gintele Ceauşoglu Ştefan este complet
lipsit de răspundere faţă de difuzarea
presei. Zile întregi ziarul „Drumul so­
cialismului" şi „Steagul roşu" din Pe­
troşani a stat nedifuzat. De nenumă­
rate ori ziarele se întorc cu trenul
următor la Petroşani, pentru simplul
motiv că nu ar fi „chipurile" cine să
le ridice de la gară. Tot în ziua de
1 octombrie pachetul cu ziai'e pentru
cititorii din Lupeni a stat 24 de ore
în gară, iar cel din ziua de 2 octom­
brie, a fost lăsat în vagonul GijF.R.
pentru a se reîntoarce la Petroşani.
Tot din neglijenţa dirigintelui Ceau­
şoglu, muncitorii mineri şi tinerii de
pe şantierul naţional de construcţii din
Uricani, primesc ziarele cu cîte 2—3
zile întîrziere.
Acestea sfiit doar cîteva exemple de
proastă organizare a difuzării presei
în raionul Petroşani. Alte deficienţe
constau în faptul că abonaţii primesc
alte publicaţii în loc de acelea la care
au fost abonaţi. In alte cazuri abo­
naţii primesc odată 2—3 şi chiar 4
exemplare din acelaşi număr de ziar,
DRUMUL SOCIALISMULUI
M em brii de partid din sat au
cautat sa convingă în primul
rînd rudele apropiate şi după a-
ceia pe alţi oam eni. De pildă,
tovarăşul Gh. Tim ar a adus în
întovărăşire pe tatăl şi pe fra­
tele său, după care au venit şi
alţi ţărani m uncitori. D acă la
inaugurare întovărăşirea din
P ianu de Jos avea 25 fam ilii cu
17,41 ha teren, în scurt timp du­
pă aceia 7 ţărani m ijlocaşi s-au
în sc r is cu 13 ha teren.
A sem enea rezultate au fost ob­
ţinute şi în com unele Să soiori,
A poldu de S u s şi a ltele. Im p re­
zent în comuna Apoldu de Sus,
procentul de cooperativizare a
agriculturii este de 98 la sută,
iar î-n com una M iercurea, acest
procent este de 77 la sută.
D esigur, mal sînt şi comune
unde procentul de cooperativi­
zare a agriculturii este mic,
cum sînt de pildă com unele Lu-
doş, Roşia de Secaş, Cut, D oştat
şi altele.
Tocmai de aceea com itetul ra­
ional de partid şi-a îndreptat în
ultim ul timp şi mai mult atenţia
în spre acestea, îndrumînd co­
m itetele com unale de partid, or­
gan izaţiile de bază din aceste
com une, cum trebuie să lupte
pentru a ajunge din urmă co­
m unele fruntaşe în această di­
recţie, pentru ca în raionul Sebeş
cooperativizarea agriculturii să
cunoască în scurt timp o creş­
tere m ult m ai in are.
FILARET CH1RIŢA
tînăr a făcut şi economii' de combus­
tibil. Aşa că şi eu susţin propunerea
tovarăşului Trifan.
Au vorbit mulţi membri de partid,
care n-au avut decît cuvinte de laudă
despre tînărul Rancea. Chiar tov. Va-
sile Stremţan, secretarul organizaţiei
de bază, a arătat că Aurel Rancea a
îndeplinit toate sarcinile primite din
partea biroului organizaţiei de -bază.
Şi cînd s-a pus la vot propunerea fă­
cută, prima propunere de acest fel din
viaţa organizaţiei de la depoul C.F.R.
Teiuş, s-a votat în unanimitate pentru
reducerea stagiului de candidatură a
tov. Aurel Rancea.
R. BUD1N
care răsărise lîngă el de nu ştiu unde.
— Am venit cu o veste bună.
— Cu ce anume ?
— Treceam pe aici întîm-plător, şi
cum azi dimineaţă am calculat pro­
ducţia, m-am gîndit să-ţi comunic că
aţi dat 170 de tone peste angajament.
— A'păi atunci, pînă la 7 Noiem­
brie ne depăşim angajamentul cu sută
la sută — răspunse Bartha zîmbind.
Da' după ce terminăm abatajul ăsta...
— Ştiii ce vrei să spui. Vechea
voastră dorinţă de a lucra la „figuri".
Şeful sectorului a şi aprobat de fapt
acest lucrij.
— ‘Dacă trec' la „figuri" numai la
haldă mai am de lucrat —glumi Bar-
tha, ca să pot spune că ani lucrat de
toate în mină.
apoi, 3—4 zile nu primesc deloc. Un
astfel de caz s-a întîmplăt nu de mult
la Aninoasa, cu abonatul loan Mihu,
care în loc de „Steagul roşu" a pri­
mit ziarul „Neuerweg". La Vulcan
pensionarul Vasile Popa a primit într-o
lună doar 2—3 exemplare din ziarul
„Scînteia", la care a fost abonat. A-
ceste cazuri nu sînt singurele. Se în-
tîniplă în repetate rînduri ca abo­
naţii să facă dese reclamaţii penlru a
putea primi ziarul preferat.
De ce toate acestea ? Pentru că
măsurile care s-au luat, dispoziţiile
care s-au dat nu sînt controlate. Cine
se face vinovat de felul defectuos de
difuzare a presei în raionul Petroşani?
Fără îndoială, serviciul regional de
difuzare a -presei şi direcţia regională
P.T.T.R. care la sezisările repetate ale
redacţiilor ziarelor „Drumul socialis­
mului" şi „Steagul roşu" nu au luat
măsuri de sancţionare a celor Vino­
vaţi pentru neregulile semnalate. Aces­
tea s-au mulţumit să trimită, pentru
constatări, instructori pe teren, fără să eu-ropeian, generial-ul Re-ed, şi a
ia măsurile necesare de remediere
a lipsurilor.
Considerăm că este timpul ca în a-
cest sector important de difuzare a
presei, — să fie angajaţi oameni cu
mult simţ de răspundere şi dragoste
de muncă. Numai astfel vom avea si­
guranţa că întreaga presă de partid
şi celelalte publicaţii din ţară, vor â-
junge la timp în mîna minerilor, a
constructorilor, inginerilor, tehnicieni­
lor şi a tuturor cititorilor din Valea
Jiului.
C. RADU
U. R. S. S. se pronunţă cu ferm itate
pentru menţinerea păcii în Orientul arab
DECLARAŢIA AGENŢIEI TASS
MOSCOVA (Agerpres). — La
11 octom brie un purtător d e cu-
vlînt al D epartam entului de Stat
al S.U.A. a dat citire declaraţiei
oficiale a Departamentului de
Stat în legătură cu acea parte
a convorbirii lui N. S. Hruşciov
Dezvăluirea planului american de dezlănţuire
a agresiunii împotriva Siriei
In cercurile cond u cătoare iale
Uniunii Sovietice, declaraţia su s­
m en ţion ată ia D ep artam en tu lu i
d e S ta t ial -S.U.A. e ste ap reciată
ca o încercare de a denatura
adevărata stare de lucruri şi de
ia a sc u n d e ad evăru l despre sc o ­
purile reale ale călătoriei lui
Hend-erson (em isar am erican,
oare a -plecat recent cu o -misiu­
ne sp e c ia lă în Tu-rcia şi Liban
— N. R.) şi despre tratativele
pe care el le-a dus, î-n -numele
S.U .A ., la Ankara, Istam bul şi
Beirut.
In declaraţia agenţiei TASS
se spune în continuare că, după
cum reiese din datele publica­
te, precum şi din inform aţiile
de care dispune guvernul so v ie­
tic, H enderson a d u s în Turcia
tratative cu primul m inistru al
Turciei, Menderes-, cu m inistrul
d e sta t Zor-lu, şi cu a lte p erso a ­
ne oficiale şi reprezentanţi ai
com andam entului m ilitar al Tur­
ciei, precum şi cu reg ele Ira­
kului, F eisal, cu primul m in is­
tru al Irakului, Aiiubi, cu re­
g e le Iordaniei, H-ussein. In c a ­
drul acestor tratative a fost e-
xa-m-i-nat planul unei in terven ţii
arm ate îm potriva Siriei, care a
fost elaborat în S.U .A . şi care
prevede folosirea în aceste sco­
puri a forţelor arm ate ale Ira­
kului şi Iordaniei, precum şi a le
Turciei şi Israelului în vederea
schim bării .prin forţă a regim u­
lui dem ocratic existent în Siria,
în vederea răsturnării guvernu­
lu i l-egal al Siriei şi a a s ig u r ă ­
rii venirii la putere î-n a cea stă
ţară a elem entelor stipendiate
d e a m erican i. F iind lia B eiru t,
Henderson a dus tratative si-
, m i.lare,.cp oam eni de stat din
Liban' .Totodată H enderson a
d u s tratative în- vederea p r e g ă ­
tirii unei lovituri de stat interne
în Siria.
Cînd forţele arm ate ale Ira­
kului, Iordaniei şi Turciei vor
fi fost deja a tr a se la op eraţiu ­
n ile m ilita re, Israelu l urm-a să -şi
pună în m işcare trupele. Ca re­
com pensă pentru participarea
sa la operaţiunile m ilitare îm ­
potriva Siriei, Israelul a r urm-a
să capete p osib ilitatea d e -a -a-
capa-ra din nou peninsula Si nai.
precum şi valea Iordanului şi
golful Akaba, pe care intenţio­
n e a z ă să-l includă î-n a-peie sale
t'eritoria-l-e.
Refuzul statelor arabe
de a fi atrase într-o
aventură militară
T ratativele d u se -de H en d er­
son î-n Liban au a v u t drept soop
să a tr a g ă Libanul l-a p articip a­
rea la atacu l arm at îm potriva
Siriei. H en d erson -a întî-mpinat
în să o atitu d in e rece d in p-ar-
'ea guvernului Libanului în a-
c-eastă problem ă.
Prim ejdia oare planează dea­
supra Siriei, ca urmare a aces­
tor pregătiri, a îngrijorat pe
toţi patrioţii din ţările arabe
şj a trezit î-n în trea g a lum e -mari
sim p a tii ifaţă d e S iria care î-şi
apără independenţa şi libertatea.
D e a c e st lucru n-au p-utu-t să
nu ţină seam a oam enii de stat
ai Irakului şi Iordaniei oare
iau con d am n at a g r e siu n e a în
cu-rs -de p regătire şi a u d ecla ra t
că sprijină Siria. Şi Ara-bia
S a u d ită ia declarat că sp rijin ă
Siria.
Cînd, în felul acesta, a deve­
n it li-m-pede că ţă rile arabe re­
fuză să du că un -război îm p o ­
triva Siriei şi organizarea unui
atac a l statelor arabe îm-potriva
Si-riei e s te ză d ă rn icită , S .U .A .
au -pus fă ţiş a ccen tu l principial
pe Tur-oia unde, în urm a v izitei
lui H enderson, au î-noeput in ­
tense pregătiri în vederea unui
iatac arm at fă ţiş î-mpotriva Siriei
în ceea ce priveşte elaborarea
planurilor acestui atac. Toate a-
ces-tea se fac sub conducerea
directă a ambiasadorului am eri­
can la A nkara, Wiarren-, a şe fu ­
lui m isiunii m ilitare am ericane
în T urcia, g e n e r a lu l M-ea-n, a co ­ dictat. E le -declară altor ţ ă r i :
m andantului forţelor terestre ale
părţii -de su d -est a teatrului eu-d-
şefului statului m ajor al a c e s­
tor trupe, generalul B allock, a
-ataşatului m ilitar am erican la
Ankara, Halfor-d.
In prezent Turcia a concentrat
la frontiera cu Siria mari forţe
armate, cunoscu-te sub denumi-
cu corespondentul ziarutui „New
York Tim es", Reston, care se
referă la situaţia din Orientul
Apropiat şi Mijlociu.
In declaraţia Agenţiei TASS
publicată în legătură cu aceasta
se spune printre a lte le :
reia d e gru p u l m ob il -de trupe
hatiai. S e ştie î-n m od s ig u r că
coma-nda-mentul t-urc a apncen-
tnat în regi-unea Sa-n-djakului A-
lexandr-et-ta şi în a lte regiu n i de
la frontiera cu Siria unităţi te ­
restre, — d-e tancuri şi a rtilerie
din efectivul corpului 8 de ar­
m ată, dizlocînd la frontiera si­
riană trup-e din Izm ir, M anisa,
.Brus-a, Balakesî-r, A nkara, E-rze-
-rum şi- -din a lte puncte. D in B a-
lakes-îr a fost diz-locat, printre
a lte le , iregi-men-tul -de a rtilerie a l
d iviziei a 6 -a d e i-nfanterie, din
M anisa — o brigadă a diviziei
57. D in efectivul grupului hatai
fac parte trei divizii de infan­
terie, in o lu siv o d iv izie -d-e jian-
-da-rmerie, patru reg im en te de
infanterie, trei brigăzi blindate,
aproxim ativ 700 tancuri şi in­
stalaţii autopropulsate de arti­
lerie, aviaţie şi artilerie. La
frontiera ou Siria, Turcia a con ­
centrat î-n prezent p este 50.000
d-e sold aţi.
M arele stat -major a l Turciei
a elaborat îm preună cu consi­
lierii m ilitari am ericani un plan
op erativ -de d esfă şu ra re a op e­
raţiunilor m ilitare îm potriva S i­
riei.
In prezent s e cu n oaşte cu
certitu d in e -nu num ai e x iste n ţa
unui asem en ea plan, ci şi con ţi­
nut ui său conoret.
Aoe-st plan prevede invadarea
teritoriului sirian de către uni­
tăţi m ilitare turceşti m otorizate,
pe un front larg, d-e la litoralu l
m editeranean pînă la fluviul E u­
frat. U n regim ent urm ează să
ocu-p-e portul L atakya pentru a
a sig u ra flotei a 6 -a am ericane
posibilitatea de a introduce na­
v e le sa le în ace-s-t principal -port
siria n . Intre . ţirn-p .fo rţele prin­
cipale urm ează să dea lovitura
î-mpotriva oraşului H om s şi să
a cţio n eze a-poi în direcţia ca p i­
talei Siriei — D am asc. D iviziei
d-e jan d arm erie i se dă m isiu n ea
-de a se răfui cu forţele patrio­
tice d in Siria şi -d-e a instaura
autorităţi agreate de am ericani.
D in S .U .A . iau fost trim ise de
urgenţă arm am ent şi m uniţii
pentru a mări capacitatea de
luptă a acestei grupări de şoc.
D upă cum prevede planul, in
ziua „ D “ a ceste a rm a te v-or în a ­
inta îm potriva Siriei.
D eşi aceste fapte sînt -autenti­
ce era de aştep tat ca D u lles să
ie conteste. A şa s-a şi întîm plăt.
Nu poate fi decît r eg reta t fa p ­
tul că senatul a renunţat să cer­
ceteze aceste fapte. Această po­
ziţie dovedeşte că senatul este
la curent cu pregătirea a g r e siu ­
n ii îm p otriva S iriei, d-e care se
ocupă Departam entul de Stat
¦îmb-reună cu D ep artam en tu l de
război si cu a lte departam ente
a le -S.U.A.
Departam entul de Stat încear­
că să co n teste rol-ui S .U .A . în
pregătirea dezlănţuirii acestui
război, in-vocîn-d p oziţia S tatelor
U n ite în timp-u-l recentei a g r e ­
siuni a Angl-iei, Franţei şi Is­
raelului îm potriva Egiptului. A-
oeastă invocare nu poate însă
să în şe le pe n im en i. D acă ar fi
să se vorbească despre poziţia
S .U .A . în ac-ea vrem e, trebuie
recunoscut că acum nim eni nu
-mai n e a g ă , şi nici -n-u p-oat-e n e ­
g a , faptul că Statele U nite au
ifost la curent cu p regătirea a-
-gresiunii îm potriva E giptului şi
că iau contribuit prin în trea g a lor
politică la dezlănţuirea acesteia.
In tim pul crizei Suezu-lui,
S.U .A . nu au fost preocupate de
lapă-narea păcii şi d e g r ija p en ­
tru independenţa naţională a
Egiptului, ci au urmărit să pro­
fite d-e slă b irea A n g lie i şi F ra n ­
ţei în Orientul Apropiat, p en ­
tru a acapara poziţiile acestor
ţări. E venim entele ulterioare au
confirm at înt-rutotui aoest lucru.
...Această declaraţie arată că
S..U.A. d-uc o politică -de pre­
siuni grosolane, o politică de
-aveţi d e a le s — fie -d-e a accep ta
„doctrina D u lles-E isen h o w er“ şi
de a vă supune S.U .A ., fie răz­
boiul. S.U .A . trebuie însă să în r
ţeieagă că această politică a lor
est-e sortită eşecului ; ea va în-
tîm pina o ripostă hotărâtă din
p-a-r-t-ea popoarelor iubitoare de
pace.
C ercurile guvernante din
S.U .A ., urmărind scopuri eg o is­
te, caută să folosească Turcia
ca agent al lor în Orientul A ­
propiat şi M ijlociu. Ele încearcă
totodată să speculeze -iluziile pe
care le -mai p ă str e a z ă u-n-ii co n ­
ducători turci încă din timpurile
im periului otom an, referitoare
1-a domi-n-aţia Turciei asu p ra p o­
poarelor arabe şi uită că o a c ­
ţiu n e -din partea T urciei îm p o ­
triva popoarelor arabe va duce
nu -numai Turcia, ci şi S .U .A . la
un fa lim en t p o litic şi m ilita r î-n
această regiune.
D ar perspectivă dezlănţuirii
unui război în Orientul Apropiat,
în ca-re T urcia, atacî-nd S iria,
sp rijin ită d-e toţi a ra b ii, s-a-r -afla de membri ai N.A.T.O. îm potri­
în situ a ţia de a fi tulburat p a ­
cea, în situaţia' de agresor, a
provocat ch-iiar în Turcia o în ­
grijorare serioasă în ce priveşte
urm ările in ev ita b ile pe ca-re le-ar
pute-a a v ea pentru ea o a stfel -d-e
aventură.
Nu este în-tîmplătoare, în le­
g ă tu r ă cu a c e a sta , demis-iia în
igrup a unor conducători m ili­
tari superiori turci, în f-r-unte cu
T-un-aboilu, şeful sta tu lu i m ajor
general turc.
S în t cu tot-ul fireşti tem erile
exp rim ate în Turcia în legă-tu-ră
cu faptul că, dacă Turcia va în ­
cepe un război îm potriva Siriei,
a c e a sta nu via putea să n-u pro­
v o a ce o reacţie din parte-a U -
niunii Sovietice.
D upă cum se ştie, Siria nu a-
-meninţă pe nim eni. A gresiunea
est-e p reg ă tită d e un m em bru al
b locului -nord-attia-ntic — Turcia
— iar S .U .A . vorb esc despre o-
bligaţiia m em brilor N .A .T .O . d-e
a a ju ta Turcia î-n a ceste acţiu n i
agresive. U n alt partener al Tur­
ciei î-n cadrul N .A .T .O . — A n ­
g lia — nu a s ta t n ici ea -de o
parte şi şi-ia -dat consim -ţăm întu-1
la a g r e siu n e a d in pa-rtea T urciei.
Care este poziţia adoptată de
ceilalţi mem bri ai U niunii nond-
at-lant-ice ?
D-ee 1a-naţîa D-epa rtarn-en tutui
d-e S ta t d ezv ă lu ie încăodia-tă a-
d-evărata esenţă a blocului a-
igresiv N.A.T.O. Ea confirm ă că
U niunea nord-atlantică este
îndreptată -n-u n u m ai îm p otriva
sta telo r so cia liste, ci şi îm potri­
va al-tor ţări care n-u d o r e sc să
se supună -dictatului’ S.U .A . Ţă­
rile d in O rientul A propiat şi
M ijlociu iau şi a v u t p o sib ilita tea
să se convingă din proprie e x ­
perienţă că tâoest bloc -reprezin­
tă o alianţă a forţelor colonia­
liştilor, oare se ridică îm potriva
Este necesară mobilizarea tuturor forţelor
iubitoare de pace pentru a pune frîu aţîţătorilor
la război
Ga urmare a politicii im peria-
liste a S.U .A . şi a aliatei lor
di-n cadrul b locului nord-:at-lant-ic,
T urcia, î-n O rientul A propiat şi
M ijlociu se creează un peri­
cu lo s focar de războ-i. N-u tre­
buie însă să se uite că dacă un
asem enea război va izbucni, el
poate duce 1-a o catastro-fă, -poate
să provoace un război m ondial.
l-n in teresu l m en ţin erii păcii
şi securităţii popoarelor U niu­
nea Sovietică caută să îm pie­
dice -apariţia unui periculos fo­
car de război, cu atît mai m ult
cu cît există prim ejdia ca -acest
foc-ar să ap ară î-n aprop ierea
frontierelor sudice ale U .R .S.S.
Ce trebuie făcut pentru ca a-
ceastia să nu se întâmple ?
In prim ul rînd, trebuie să s-e
renunţe la am eninţarea de a fo­
losi forţa faţă d-e ţă r ile O rien ­
tului Apropiat şi M ijlociu, tre­
buie să se renunţe ia am estecul
în treburile interne ale acestor
state.
In ceea ce priveşte U niunea
S o v ie tic ă , A g en ţia T A S S est-e
îm puternicită să declare că gu­
vernul s-ovietic s e pronunţă cu
ferm itate pentru m enţinerea pă­
cii şi pentru preîntâm pinarea u-
n u i războ-i în regiu n ea O rien tu ­
lui Apropiat şi M ijlociu şi, că­
lăuzi ndu-se după principiile şi
telurile O rganizaţiei Naţiunilor
U nite, el est-e g a ta să ia m ăsuri
pentru î-nfrina-reă a g reso ru lu i.
Guvernul sovietic declară că
est-e ga ta să a c ţio n e z e în a c e s te s-e după ţelu rile şi p rin cip iile
sco-puri şi îm preună cu S-taLele
U n ite ca şi cu oricare -alt sta t.
Dacă Statele U nite sînt îm po­
triva unui război, dacă Turcia
e s te îm potriva unui războ-i şi
d a că -ele sîn t g a ta să resp ecte
frontie'rele altor s-t-ate şi in d e ­
pendenţa lor, ele trebuie să d e ­
c la re a c e a sta în -modul cel m-ai
precis în faţa O rganizaţiei N a­
ţiu n ilor U n ite, care est-e m en ită
să stea de strajă păcii şi secu­
rităţii internaţionale a popoa­
relor, şi să dem onstreze acea-sta
în fapt. Pentru a cea sta este n e­
cesar, în primul rînd, să se re­
tragă trupele -turceşti de la fron­
tierele Siriei şi să se pună capăt
şantajului împotriva Siriei.
Pag. 3
popoarelor libere şi este un -duş­
m an ai independenţei lor.
Aşadar, problem a soartei mi­
cii Sirii devine o problem ă care
afectează toate popoarele iubi­
toare de pace.
T rebuie să fi pierdut în în tr e ­
gim e sim ţul realităţii pentru a
nu ţine seam ă de faptul că S i­
ria, care nu f-ace parte -din b lo ­
curi -militare şi oare a procla­
mat o politică de neutralitate,
nu va ră-mîne izo la tă în oazul
unei agresiuni arm ate săvîrşite
va ei. Se ştie că guvernul E gip ­
tului a şi proclam at acordarea
unui sp rijin -nelim itat S iriei în-
oazul unei agresiuni împotriva
ei şi acord ă dej-a în m od conoret
S iriei, pri-n trupele s a le , aju tor
în vederea întăririi apărării ei.
O serie de a lte sta te a r a b e s-a-u
pron u n ţat -de a sem en ea în s p r i­
jinul Siriei independente, pen­
tru n e c e sita te a -de a i se -acor­
da ajutor. D e .partea Siriei se
a flă şi p op oarele iubitoare d-e
pace din alte ţări, inclusiv U-
-niune-a S o v ie tic ă care nu poate
privi cu indiferenţă provocarea
arm ată ce se pregăteşte în im e­
diata apro-piere a frontierelor
sa le -d-e su d .
C ercu rile g u v e r n a n te iale
S.U .A . şi Turciei con-tează pe
desfăşurarea fulgerătoare a unui
războ-i împ'o-triva S iriei, pentru
a pune O .N .U . în faţa unui fapt
îm p lin it, oî-n-d ea să nu aibă tim p
să ia m ăsu ri pentru a pune ca ­
păt agresiunii. Caracterul aven­
turier al acestor calcule este a b ­
solut evident şi -nimeni nu tre­
buie să-şi facă iluzii că a g reso ­
rii a r rămî-ne n ep ed ep siţi.
I-n leg ă tu ră ou faptul că Tur-
oia se pregăteşte făţiş pentru
un a ta c îm potriva Si-riei, U n iu ­
nea Sovietică, la fel ca şi c ele­
la lte ţări iu b itoare d-e pace, ia
toate -măsurile necesare pentru
ca actualele evenim ente să nu
ducă la dezlănţuirea unui răz­
boi. U niunea Sovietică a a v erti­
zat guvernul Turciei îm potriva
unor acţiuni necugetate şi i-a
atras -atenţia asup-ra con secin ţe­
lor care o aşteaptă în viitor pe
Turcia -dacă va tulbura pacea în
această regiune.
Cum au acţionat S.U.A.? S ta ­
te le Uni-t-e s-a-u grăbit să -dea
Turciei noi asigurări precise în
sensul că îi vor acorda sprijin.
Se ştie că reprezentantul U-
¦niunii S o v ietice, precum şi re­
prezentanţii Siriei în O rganiza­
ţia Naţiunilor U nite au declarat,
în num ele guvernelor lor, că nu
intenţionează să tulbure pacea
în a cea stă r e g iu n e şi să s-e a-
mes-te-ce în treb u rile interne ale
altor state.
Guvernul Statelor U nite şi
guvernul Turciei sînt oare g ata
să-şi asum e o astfel de ob liga­
ţie şi să d u că î-n fapt o as-tfel d e
politică ?
S-a creat o situaţie extrem
de serioasă care cere ca forţele
iubitoare de pace din lum ea în ­
treagă să se -mobilizeze şi să
dea ripostă acestei noi încercări,
de a atrage lum ea în prăpastia
unui -război.
O rganizaţia Naţiunilor Unite
nu poate să treacă cu vederea
situaţia prim ejdioasă care s-a
creat în jurul Siriei, nu poate
să răm înă p a siv ă . I-n a c e s te co n ­
diţii, O rganizaţia N aţiunilor U-
n ite are. datoria de a interveni
im ediat pentru a curma posibi­
litatea izbucnirii şi desfăşurării
unui război.
U n atac îm potriva Siriei şi
dezlănţuirea prin aceasta a unui
război în apropierea frontierelor
d e sud al-e U .R .S .S . a fe c te a ză
în m od u l cel -mai se r io s in tere­
sele securităţii sale. Nim eni nu
trebuie să se îndoiască că. în
oazul unui atac împotriva Siriei,
Uniunea Sovietică, călăuzindu-
Cartei O .N.U. şi după interesele
securităţii ei, va lua toate m ă ­
surile necesare pentru a acorda
ajutor victim ei agresiunii.
Toţi cei cărora le este scum ­
pă cauza păcii, trebuie să -apre­
cieze cu toată răspunderea s i­
tuaţia internaţională creată. Nu
se poate să nu se recunoască,
că în acest m om ent de răspun­
dere pentru destinele păcii este
necesară m obilizarea tuturor for­
ţelor iubitoare de pace, pentru
a -demasca com plotul împotriva
cauzei păcii, pentru a nune frîu
aţâţătorilor la război şi a nu !e
da posibilitatea să săvîrşească
o agresiune.
(S u b titlu rile aparţin red a cţiei).