Page 7 - 1957-10
P. 7
Nr. 870 v m rm ji so cia u sm o lv i Pag. 3
VIA|A D E PARTID Veştidin raionul Cu 3 zile mai
Să repartizăm judicios sarcini Orăştie d evrem e
ORĂŞTIE (de la subredacţia Despre înfiinţarea în oraşul
membrilor de partid noastră voluntară). Brad ia unei noi scoţii de co
menzi de încălţăminte pe lîngă
Vizita delegaţiei bulgare
cooperaţi va meşt eşugăreasc ă
Gu cît' activitatea comunişti de educaţia fiului meu în vîrstă arăta „o încredere excesivă" u- la fabrica „11 IUNIE"
lor este mai intensă, cu cît piar- de peste 6 ani. Nu au vrut să nora, iar alţii să fie lăsaţi fără „Moţul", s-a aflat -acum două
tioipă mia-i activ lia viaţa de asculte nimic, iar eu am fost ne nici o sarcină ?". Orăştie
partid, la munca obştească şi voit să accept. O după-amiază luni şi jumătate. Cum s-ar zice,
cu cît simţul de răspundere al pe săptămână sînt ocupat, fiind Argumentul că, chipurile, unii Zilele trecute harnicul colec
fiecăruia faţă de cauza comună la cursurile de pregătire şi în membri de partid nu pot rezol tiv de muncitori de la fabrica această secţie este tînără. Totuşi,
este mai mare, ou atât mai pu afară de aceasta mai sînt con va probleme care. cer o oarecare „11 Iunie" din Orăştie a primit
ternică şi mai combativă este sfătuiri ou propagandiştii. Mai perseverenţă, sînt cu totul ne- în mijlocul lor oaspeţi dragi, prin munca intensă a salaria
organizaţia de partid. Dar nu am cîte 1—2 adunări generale juistificate. Atitudinea mecanică delegaţia bulgară, oare ne vizi
toate birourile organizaţiilor de ale organizaţiei de bază lunar, este dăunătoare întotdeauna şi tează ţara. ţilor de aici, secţia amintită a
partid se preocupă în suficientă o şedinţă pe linie de A.V.S.A.P., în toate împrejurările, dar în
măsură de atragerea tuturor co o consfătuire de producţie, etc. domeniu] sarcinilor de partid ea Membrii delegaţiei din ţara •reuşit să se situeze chiar de la
muniştilor la o activitate inten In total, aproximativ 10 după- este deosebit de dăunătoare. vecină s-.au interesat- îndeaproa
să. Multe din acestea, preferă amiezi sînt ocupat. Pentru a oiti Aici este necesar să se ţină sea pe de procesul de producţie, de începutul activităţii sale printre
să aibă de-a face cu un cerc ziare şi a-mi pregăti materiale mă nu numai de faptul că co •mecanizare, de metodele de
restrîns de oameni cărora le în pentru proiect şi pentru învăţă munistul va îndeplini sau nu muncă aplicate în întreprindere. secţiile fruntaşe ale cooperativei.
credinţează nenumărate sarcini. mântul de partid, trebuie să stau sarcina încredinţată. Trebuie să
Iată numai un exemplu oare o- plnă noaptea târziu. Mă apasă se aibă în vedere faptul că el Delegaţia bulgară şi-a expri De pildă, -deşi această secţie
¦mereu ghidul că nu-imi văd a- va îndeplini mult mai bine sar mat .adânca satisfacţie pentru
gl indeşte acest luanu. -proiape de loc fiul, că nu mă cina primită, dacă va vedea că şi-ia început planul de producţie
„Sînt un oomunist tînăr — ocup de el. Apoi şi în gospodă se ţine seama de calităţile lui rezultatele obţinute de această
rie sînt multe de făcut şi pentru personale şi de viaţa lui per pe trimestrul III abia la 15 iu
îmi povesteşte vii torni inginer că le rezolv greu, am uneori sonală. întreprindere şi a urat noi suc
Nioolae Mareea de la U.M. Cu- discuţii cu soţia, oare deşi este Comunistul Clement Negru}, este muri dintre strungarii de frunte ai lie, totuşi ea a reuşit să-l rea
gir. Mă străduiesc să îndeplinesc înţelegătoare, are şi ea totuşi * cese în muncă, muncitorilor fa secţiei mecanice din cadrr.l Combina tului siderurgic Hunedoara. Pe lingă lizeze chiar ou trei zile înainte
cu conştinciozitate sarcinile de dreptate. Gred că este oazul ca procesul de producţie strungarul Neg ruţ are o preocupare exclusiv crea d-e încheierea lunii septembrie.
partid. Sînt membru al birou organizaţia noastră de bază să In orice ooleotiv de muncă, în bricii. toare, aceea de inovator. Nu de mult a conceput un dispozitiv ingenios, cu
lui organizaţiei de bază de la gândească mai mult etnd repar orioare organizaţie de partid, e- ajutorul căruia se poate strunjl coroa na strungului Carusel. De lasemenea, muncitorii de
tizează sărai ni, pentru că aşa xistă întotdeauna oameni mai •v E. DUMITRESCU atei ,-au introdus î-n lucru în a-
soulărie şi vicepreşedinte al oum sânt eu, sînt şi alţii care activi şi oameni mai puţini ac
A.V.S.A.P. Cred că este deajuns au sarcini peste sarcini. De pil tivi. Este firesc oa cei cărora le Pregătire pentru IN CLIŞEU : Strungarul C. Neg ruţ măsurînd cu atenţie o piesă ce o oeastă perioadă încă două mo
pentru un membru de partid, dă, t-ov. Ioan Poştei e şi el în place munca pe tărâm obştesc să execută la strungul său. dele noi de pantofi pentru băr-
care şi în producţie are multe biroul organizaţiei de bază, e facă acest lucru cu multă tra deschiderea
de făcut. Să nu mai vorbesc de preşedintele comitetului sindical gere de inimă, să dea dovadă învăţămîntului politic Dîrzenie şi voinţa ’btaţi şi femei.
faptul că în momentul de faţă de secţie, preşedintele secţiei de de mult simţ de răspundere şi ----- oOo—>¦—
studiez şi mă pregătesc asiduu fotbal, propagandist, preşedin de disciplină în îndeplinirea fie U. T. M. S-a născut o idee Prima piesă
pentru a da lucrarea de proiect tele comisiei de litigiu şi mem cărei sarcini primite. Colectivul Se îmbimătăfeşte
de care 'depinde viitorul meu de bru în biroul raional de partid, îi alege, organizaţia de partid In zilele de 21 şi 22 septem Trei tineri care nu trec nici Oala cu fontă a fost adusă transportul
îmi pun întrebarea: nu este le încredinţează siaroini impor brie a. c., .a avut loc în sala ca unul de 23 de ani, stau tăcuţi de macara. Faţa celor trei s-a în comun
inginer". oare pus acest om, ca şi mine tante. Aceasta este just. Dar binetului de partid, instruirea şi meditează. Lor li s-a reparti îmbujorat de coloritul galben-
Pe lîngă aceasta el are fami de altfel, în situaţia de a ne; necesar este să lărgeşti rându de către biroul Comitetului raio zat în. cursul lunii septembrie roşieţic al fontei incandescente. Ua Atelierele oentrale Gura
glijia unele sarcini sau de a le rile activului, să atragi pe toţi nal U.T.M. Orăştie, a responsa o comandă urgentă. Furnaliştii Sudoarea a început să apară pe Barza, precum şi la exploatările
lie şi un copil. Dar organizaţia rezolva superficial ? Oare într-o comuniştii să participe intens, bililor ou munca de propagandă au nevoie de jgheaburi drepte, la tâmple nu numai de căldură, miniere din împrejurimi, lucrea
de bază este de altă părere. „Au organizaţie de bază oa a noa atît la munca în producţie, cît din cadrul birourilor organiza la număr vreo 40 bucăţi. Şi a- dar şi de emoţii. Era doar în ză foarte mulţi muncitori care
insistat, ca şi în anul trecut, să stră, oare numără 86 die mem şi la cea pe tărâm obştesc. Toc ţiilor de bază. cum tinerii Gheorghe Ghibu, joc munca lor creatoare. O u- locuiesc în oraşul Brad. Pentru
conduc o formă de învăţământ brii şi candidaţi de partid, nu mai în această direcţie trebuie Ioan Ghilerdea şi Gh. Bănăţan, şoară aplecare a oalei şi şuvoiul transportul în comun de la şi
este mai firesc oa sarcinile să să-şi îndrepte atenţia organiza Cu acest prilej s-a făcut ana membrii unei echipe de turnători de fontă incandescentă a înce în spre serviciu, a-ceştia au la
de partid, să fiu cu alte cuvinte fie împărţite uniform, fără ia se ţia de bază de la secţia soulărie liza învăţământului politic a a- de la C. S. Hunedoara, tocmai put să curgă în forma de pă- îndemînă un tren pe linie în
propagandist. In zadar am în muilui trecut şi instruirea cu pri la acest lucru reflectează. mînt. gustă. In vederea îmbunătăţirii
cercat să-i fac să înţeleagă că a U. M. Gugir. vire la 'deschiderea învăţămân condiţiilor de transport — mai
nu îmi stă în puterile mele, că tului politic U.T.M. pe anul — După sistemul ăsta cu care Tot cu emoţii s-a aşteptat şi ales pe timpul iernii, care deja
nu pot să acumulez atâtea sar P. VASILESCD 1957-1968. lucrăm noi acum — zise spăr- răcirea noului jghiab. Aşteptă se apropie — conducerea aces
cini, că, în sfîrşit, trebuie să gînd tăcerea Gh. Ghibu — în- rile, emoţiile au trecut însă ca tor căi ferate ia luat măsuri de
mă ocup cît de cît de familie, E. MANTA seamă că ne trebuie să lucrăm o umbră. Inovaţia a reuşit. înlocuire a unor vagoane vechi
la comanda aceasta mai bine Jgheabul turnat a fost de bună ce nu mai corespundeau cerin
Din activitatea organizaţiilor de partid Cu cîntece, de o lună. Treabă bună nu pu •calitate. ţelor. Astfel, pe această linie
tem face aşa. Să ne gin iim la garniturile de trenuri au fost în
ic Adunarea activului de par tarea carboniferă Ţebea, ce a a- liului sindical local cu privire la prin satele raionului ceva nou. Şi ceva despre roade zestrate cu patru vagoane noi,
tid a Comitetului făional Brad vut loc în ziua de 24 septem munca de îndrumare şi control destul de confortabile, livrate de
brie, a discutat şi primit în rîn- a consiliului, în acţiunea de In campania agricolă de va Vreo 4 zile, tinerii au tot stu După turnarea primului jghe către fabrica U.N.I.O. Satu
ce a avut loc în ziuă de 24 sep durile candidaţilor de partid pe consultare a muncitorilor cu ră, precum şi la începutul mun diat, au fădut planuri. Pînă la ab s-au făcut şi primele calcule Mare.
tembrie, a analizat problemele ing. Sabin Sulea şi tehnicianul privire la introducerea noului citor de toamnă, Casa de cultu urmă ideia a venit. Gheorghe ale rezultatului aplicării inova
privind primirea de noi membri Ioan Trifan, iar în rîndurlîe sistem de salarizare îmbunătă ră raională Orăştie a întreprins Ghibu, şeful echipei, un tînăr ţiei utpmistului Gheorghe Ghi Brupul parlamentarilor
şi candidaţi de p a rtid ; pregă membrilor de partid a fost pri ţit şi normare a muncii în cele o serie de ieşiri culturale la mic de statură, bine legat a bu. Ele au fost din cele mai îm britanici a părăsit
tirea şi deschiderea noului an mit muncitorul Gand'in Guida. 15 întreprinderi din cadrul ora sate. propus înlocuirea armăturii me bucurătoare. Timpul de turnare Capitala
şcolar în învăţămîntul de par şului, cît şi asupra felului cum talice care necesita formarea a fost redus. După noul sistem
tid ; realizarea de către colec De la începutul acestui an, se desfăşoară experimentarea De p ild ă : duminica trecută, pentru fiecare piesă în parte, cu Luni dimineaţa a părăsit Ca
tivele întreprinderilor din ra ţăranii muncitori din Cioara au un miez metalic. echipa toarnă într-o zi 3 jghea pitala plecînd spre Londra gru
organizaţia de bază a primit 13 noului sistem de salarizare fost vizitaţi de brigada artistică pul parlamentarilor britanici în
ion a sarcinilor de producţie. candidaţi de partid din rîndu- îmbunătăţit la întreprinderi- de agitaţie a casei de cultură. Conducerea secţiei turnătorie buri în loc de unul cît făceau frunte cu Sir Herbert Butcher,
Din referatul prezentat cît şi din rile minerilor şi 5 membri de le „Abator'1,' „I.A.R.T.“‘ ' şi Participanţii la .această duminică i-a sprijinit pe tinerii inovatori, care ne-a vizitat ţara la invita
discuţiile purtate pe marginea partid din care 3 mineri şi 2 „T.R.C.L.H.". culturală, după ce <u ascultat în punerea la punct a propune înainte. In afară de aceasta se ţia grupului naţional român al
tehnicieni. conferinţa în care se arătau a- rii făcute. Uniunii interparlamentare.
acestuia, au reieşit rezultatele Plenara a recomandat consi ¦vantajele ce le oferă transfor reduce simţitor (cu 90 la sută)
bune obţinute în problemele a- A- In cele 8 luni .ale anului liului sindical local, să dea o marea socialistă a agriculturii, Şi apoi, prima zi de lucru.
nalizate şi lipsurile ce se mai 1957, organizaţiile de bază din mai mare atenţie felului cum au avut -prilejul să cunoască Ca orice început au fo s t. emo timpul necesar curăţirii şi dez
manifestă încă în munca unor raionul Brad au primit mai sînt traduse în viaţă planurile cîteva aspecte din bogata acti ţii, întrebări dacă va da rezul baterii jgheabului. Economiile
organizaţii de partid, organizaţii mulţi candidaţi decît în tot de măsuri tehnico-organizatorice vitate a oasei.de cultură. Cânte tate. Prima turnare a jgheabu
cursul anului 1956. cele : „Toanta", „Pavele", „Vă- lui după noul sistem a fost aş antecalculate ating cifra de cir
sindicale şi conduceri de între întocmite pe baza propunerilor leleu" şi „Aseară vântul bătea". teptată du mult interes şi de cei ca 25.000 lei.
prinderi. Numai organizaţiile de bază făcute de muncitori în cadrul interpretate de Valeria Aiuzan,
din cadrul întreprinderii miniere consfătuirilor pe grupe sindica Anuţa Vulou şi Dinu facob. din jur. Comentariile du fost în Cifre importante .rezultat al
Pe marginea dezbaterilor ce le, deoarece s-a constatat că precum şi executarea la vioară
au avut lob cu acest prilej şi Barza au primit 163 de candi multe din măsurile prevăzute în a „Ciocârliei" şi „Doina cioba număr mare. Bine înţeles că ma dîrzeniei şi voinţei celor trei ti
a propunerilor făcute de către daţi şi 65 membri de partid. aceste planuri nu sînt aplicate. nului" de către Lulu Aiuzan, ;au neri.
participanţii la discuţii, Comi înveselit pe ţăranii muncitori joritatea erau favorabile. Doar
Astfel, organizaţia de bază de la v - FURIR
tetul .raional a luat măsuri pen mina „Ilie Pintilie" a primit 11 oare iau parti-oi-piat în număr .aşa
tru ' îmbunătăţirea muncii. candidaţi şi 2 membri de partid, mulţi îl cunosc pe Ghibu cît de
de mare încât sala căminului
dîrz este el în acţiunile ce le Tovarăşul Gheorghe Apostol
cultural devenise neîncă-pătoare.
întreprinde. Şi apoi voinţa lui
IANCD CANDIN
de a face un lucru bun era mai participă la lucrările celui de-al IV-lea
presus de toate. Congres mondial ai sindicatelor
-k Organizaţia de bază de ia iar organizaţia de bază de ia Vacile de lapte, izvor de venituri Duminică dimineaţa a pără tol a fost condus de tovarăşii
Atelierele centrale din Gurabar- uzina de preparare, a primit 18 sit Capitala tovarăşul Gheorghe Petre Borilă şi Nicolae Ceau-
za, dă o atenţie deosebită candidaţi şi 4 membri de partid. Apostol, preşedintele Consiliului şescu, de secretarii Consiliului
muncii de atragere şi primire de
noi membri şi candidaţi de par Trebuie subliniat faptul că pentru gospodăriile colective Central al Sindicatelor din R.P. Central al Sindicatelor din R.P.
organizaţiile de baiză din raio Romînă, pentru a participa la
tid. In urma muncii desfăşu nul Brad rezolvă în prezent pararea de vaci cu lapte; însă lucrările celui de-al IV-lea Con Romînă Anton Moisescu, Liu-
rate de către comuniştii din mult mai operativ cererile de planul a rămas... plan nereali- gres mondial al sindicatelor ca
această organizaţie pentru a- primire în rîndurile candidaţi ziat. re se va ţine la Leipzig. ba Chişimevschi şi ing. Mihai
tragerea în partid a celor mai lor şi membrilor de partid şi
buni muncitori şi tineri utemişti, dau o mai mare atenţie îmbu Sînt cunoscute avantajele pe tru colectivişti. Tocmai datori Posibilităţile de care dispun La plecare, pe aeroportul Bă- Marin, de membri ai Prezidiu
nătăţirii compoziţiei sociale a care le au producătorii agricoli, tă acestor convingeri gospodă gospodăriile colective în direcţia neasa, tovarăşul Gheorghe Apos
au fost primiţi, de lia alegerea crescători de vaci cu lapte. Preo riile menţionate mai sus, s-au creşterii vacilor cu lapte sînt lui C.C.S., preşedinţi ai comite
organelor conducătoare de par partidului. cuparea deosebită faţă de acea străduit să folosească raţional mari. Ele rămîn însă nefolosite.
tid (august 1956) şi pînă în A In z-iua de 27 septembrie a stă ramură anexă în gospodării toate posibilităţile existente. Fo Ca urmare a acestui fapt, pro telor centrale ale sindicatelor,
prezent, 25 de candidaţi din le colective în special, asigură losirea raţională a păşunilor şi centajul creşterii vacilor cu lap
care 20 sînt muncitori, 4 teh avut loc plenara Comitetului o- venituri importante pentru colec fîneţelor, a furajelor şi nutreţu te, este destul de mic în re şefi de secţie din C.C.S., acti
nicieni şi 1 funcţionar. De ase răşenesc de partid Deva. Ple tivă şi colectivişti. rilor insi-lozate au uşurat mult giune.
menea au fost primiţi 10 membri nara a ascultat referatul pre creşterea şi întreţinerea vacilor vişti sindicali. (Agerpres)'*
de partid, toţi din rîndul mun zentat de către tovarăşul Tra- In ultimul timp, unele gospo cu lapte, făcînd să sporească ve Pentru remedierea situaţiei se
ian Pîrva, preşedintele consi dării colective din regiune s-au niturile colectiviştilor. impune luarea unor sistematice Manifestări ro nun eşti peste hotare
citorilor. orientat mai judicios asupra a- şi hotărîte măsuri. In primul
-k Adunarea generală a orga cestei ramuri anexe şi s-a reu Realizările obţinute de gospo rînd aparatul zooveterinar din Duminică dimineaţa a avut Kohl, consilier al senatului Vi
şit ca în aceste gospodării să dăriile colective care au vaci cu gospodăriile colective, trebuie să loc dezvelirea unei plăci come nei.
nizaţiei de bază de la exploa existe un număr de peste 13.000 lapte, sînt edificatoare pentru îndrume cu mai multă compe morative George Enescu la clă
ovine, 600 porcine, 800 bovine toate celelalte gospodării în pri tenţă consiliile de conducere în direa în care a locuit marele ar k
Cu pila pe rugină din care 264 vaci cu lapte. Pe vinţa avantajelor pe care le au privinţa aceasta. Argumente sînt tist între anii 1888—1894. La
. lîngă acestea, în ramura anexă crescătorii de vaci. Cu toate a- suficiente, rămîne doar ca ele festivitate au participat membrii Duminică a sosit la Vier
Două secţii faţă-n faţă animală mai există un număr cestea unele consilii de condu să fie pe deplin înţelese. Este delegaţiei culturale romîne la delegaţia R.P.R. la conferim
însemnat de păsări, stupi, caba cere, ca cele din Daia Romînă, necesar de asemenea, ca în adu manifestările Enescu din capi generală a agenţiei internaţii
Am intrat în hala de con les cum de au lăsat muncitorii line etc. Păuca, Pianu de Jos, Vingard, nările generale ale colectivişti tala Austriei, condusă de Ion nale pentru energia atomică, *
strucţii metalice a Combinatu acest colţ al halei în starea a- Cetea, Geoagiu şi altele, opun lor să se arate avantajele de Dumitrescu, prim-secretar al U- se deschid: la 1 octombr
lui siderurgic din Hunedoara ceasta. M-a lămurit un lucră Rentabilitatea creşterii vacilor o rezistenţă nejustificată în care se bucură crescătorii de a- niunii compozitorilor din R.P.R., în capitala Austriei. După cu
şi am rămas plăcut surprins tor care tocmai trecea pe a- cu lapte s-a dovedit în multe crearea şi dezvoltarea acestei nimale şi necesitatea de a creş reprezentanţi ai municipalităţii s-a anunţat, delegaţia este coî
de ordinea şi curăţenia ce colo gospodării agricole colective din ramuri anexe. Pe lîngă faptul te cît mai multe vaci cu lapte. din Vie-ma, personalităţi ale vie dusă de dr. Ştefan Cleja, trim
domnesc aici. La fiecare loc — Să vezi cum stă chestiu regiune. La gospodăria colectivă că în aceste gospodării nu e- ţii artistice, şefi ai unor misiuni
de muncă maşinile sînt curate, nea... Partea aceasta, unde ha din Pr-icaz, de pildă, se obţin xistă o preocupare în direcţia Raptul că gospodăriile colec sul extraordinar şi ministrul pi
piesele prelucrate bine aranja rababura e stăpînă, nu aparţi anual, de la cele 14 vaci cu măririi numărului vacilor cu lap tive pot asigura furajele pentru diplomatice, membrii misiunii nipotenţiar al R.P.R. la Rom
te, materialul depozitai cu gri ne secţiei construcţii metalice lapte, venituri de peste 60.000 te, se întîlneşte chiar o tendin cele 1.200 animale, proprieta
jă, iar pe jos măturat şi stro a combinatului, ci secţiei con lei, ceeă ce înseamnă că me ţă a scăderii numărului acestora tea gospodăriilor şi a colectiviş diplomatice romîne. Festivitatea din ea făcînd de asemene
pit cu apă. Mai mare dragul strucţii metalice a întreprinde şi înlocuirea lor cu oi. Ţinîn- tilor, ne îndreptăţeşte să afii- parte prof. dr. Horia Hulube
să lucrezi în astfel de condiţii. rii de construcţii siderurgice. dia pe cap de vacă furajată se du-se seama de avantajele mari măm că existînd mai multă preo a fost deschisă d-e docent prof. membru al Academiei R.P. Ri
ridică la 4.000 iei. Printr-o bu ce provin în urma dezvoltării a- mî-ne, prof. dr. Valeria Novaci
Ei, dar bucuria mea n-a ţi Ei gospodăresc acolo... De nă îngrijire a vacilor în toate cestor ramuri anexe în gospodă cupare pentru mărirea număru dr. Bluch, preşedintele Comite membru corespondent al Acad-
nut mult. In aceeaşi hală, In aia... perioadele, procentul de fătări rie, o asemenea orientare o so lui de vaci cu lapte se pot ob miei R.P. Romîne, şi ing. Pas
tr-un coli, am văzut ceva ce a *Am priceput. De-aia situaţia este sută la sută. cotim complect greşită. ţine rezultate şi mai bune în tului Enescu şi preşedinte a! Drăghicescu, secretarul Comib
făcut să mi se facă părul mă este cea arătată mai sus. N-am gospodăriile colective. Organele tului de stat pentru energia ;
ciucă. Tot felul de fier vechi, pricepui însă un lucru. Cum' Gospodăria agricolă colectivă Pentru crearea acestei concep de îndrumare de la regiune şi Asociaţiei de prietenie romîno- tomică. Delegaţia a fost întîn
material aruncat care încotro, de nu le vine greu să lucreze din Ilia obţine de la cele 11 ţii, se fac vinovate şi organele raioane, împreună cu consiliile pinată de Iosif Beseatovski, ît
cabluri înşirate la întîmplare, în dezordinea aceea, mai ales\ vaci pe care le are, în medie de îndrumare, care nu au ţinut de conducere ale gospodăriilor austriece. Au luat cuvîn-tul Ion sărcinat cu afaceri ad-interii
electrozi împrăştiaţi, scule a- cînd alături de ei hala străin 1.400 litri lapţe pe cap de vacă cont la întocmirea planurilor de colective, trebuie să facă o ve şi alţi membri ai misiunii d
runcaie, maşini încărcate cu ceste de curăţenie ? Cum. de j furajată. Venitul .anual se ridi producţie ale gospodăriilor co rificare a efectivelor de vaci e- Dumitrescu, acad. Tudor Via-nu,
praf şi pe deasupra, peste tot, nu le e ruşine gospodarilor de că la 56.000 lei, la .aceştia adău- lective, de rezultatele pe care xistente în sensul ca cele nepro piomatice romîne la Viena.
murdărie. Am dat să intru în la I.C.S.H. să lase la voia în gîndu-se veniturile provenite din le pot obţine colectiviştii de pe Iosdf Beseatovski, însărcinat cu
această parte a halei, dar mi-a tâmplării ordinea ta locul de valorificarea bălegarului, din urma creşterii vacilor cu lapte.
vînzarea viţeilor etc. Ele nu au folosit toate argu afaceri ad-interim şi dr. Iulins
Şi în alte gospodării colecti 0<’ 'OOv(>OCKX>0 0 0 0 0 0 0 0 <XK>'OOC->->0<yX'VV«!rt(%cvjc,.x„ ,~’-
ve, ca cele din Obreja, Gîrbova,
fost aproape imposibil. A tre muncă ? Ce are de spus mais Cîlnic, Ungurei, Miercurea, se mentele pe care trebuiau să le ductive să fie schimbate la ba
buit să escaladez printre gră trul principal Andrei Duduia, întîlnesc asemenea stări de lu aducă în faţa colectiviştilor, spre zele O.R.A.C.A., iar gospodăriile
mezile de fier de diferite pro care conduce această secţie a cruri. Consiliile de conducere ale a-i convinge că într-adevăr dez care nu au încă vaci cu lapte
să fie îndrumate să-şi cumpere,
fite, mai ceva decît pe munţi- I.C.S.H.? Ce măsuri a luai?... acestor gospodării au ajuns la voltarea acestei ramuri anexe pentru a asigura o bază seri
convingerea, prin experienţă pro este o ocupaţie rentabilă. oasă »de producţie de lapte.
M-am mirat cum se poate lu Sîniem curioşi să aflăm !
prie, că într-adevăr vacile de In planul de producţie al mul AL. OLARU
cra în aceste condiţii şi mai a- IONICA AJUSTORUL lapte sînt izvor de venituri pen tor gospodării s-a prevăzut cum- Azi şi mîine, ultimele zile în care se mai pot cumpăra bi
lete pentru tragerea de vineri.