Page 70 - 1957-10

PROLETARI DIN TOATE ŢÂRII E UNIŢI-VÂI
Anul IX. Nr. 888
Toate forţele pentru
terminarea însămiuţărilor! siderurgişfilor
Colectiviştii execută
lucrări de calitate bună
2.400 kg grîu Ia hectar. Aceasta a
tost producţia medie obţinută de G.A.C.
din Turdaş pe o suprafaţă de 30 ha
in acest an. Fără îndoială, producţia
este mare, mai ales dacă ţinem seama
de faptul că sectorul individual abia
a realizat o producţie medie de 1.400
kg grîu la ha.
Colectiviştii se străduiesc să pună a-
cum baze solide pentru ca şi în anul
ce vine să realizeze o asemenea pro­
ducţie. De aceea, s-au grăbit să ter­
mine recoltatul pentru ca să poată ter­
mina şl însămînţările la timp. Paralel
cu recoltatul au fost însămînţate su­
prafeţele pregătite dinainte, în care au
fost cultivaţi cartofi, borceag, sfeclă
de zahăr şi mazăre. La 19 octombrie,
aveau însămînţate 23 ha şi nu mai a-
veau decît 12 de însămînţat. După so­
coteala pe care a făcut-o consiliul de
conducere, însămînţările vor fi gata în
cel mult patru zile, respectiv pînă la 25
octombrie.
Buclucul cu o maşină
de semănat
Toată suprafaţa o însămînţăm anul
acesta cu maşinile — şi-au spus co­
lectiviştii înainte de începerea însămîn-
ţărilor.
Pentru aceasta, au încheiat contract
cu S.M.T. Orăştie. S.M.T.-ul însă, a
trimis tractoare, pluguri, de toate, nu­
mai maşină de semănat nu a trimis.
Văzînd că sînt puşi în situaţia de a
întîrzia însămînţările, colectiviştii au in­
sistat la conducerea S.M.T. să le tri­
mită maşină. De fiecare dată tov. Mîr-
za, inginerul şef, îi liniştea cu cuvin­
tele : „aseară am analizat situaţia dum­
neavoastră. Aveţi dreptate. In curînd
veţi primi inaşină'VAcestea au fost nu­
mai promisiuni. Colectiviştii n-au pri­
mit maşina.
Pînă în cele din urmă, cu multe in­
tervenţii, colectiviştii au reuşit să îm­
prumute o maşină de semănat de la
staţiunea experimentală din Geoagiu
Aceasta avea însă jumătate din discu
ri şi din tuburi lipsă. Deşi la S.M.T
se găseau aceste piese, totuşi condu
cerea acestuia, nu s-a interesat s-o re
pare. Aşa că o bună parte din teren a
fost însămînţată cu maşina defectă,
ceea ce a făcut să scadă simţitor ca­
litatea lucrării.
-Această neglijenţă i-a nemulţumit pe
bună dreptate pe colectivişti. Conduce­
rea S.M.T.-ului însă, nici nu se sin­
chiseşte. Oare pînă cînd ?
Oocxxx>ooooooocxxx»ooooooooooo{xxxx>oooc«xxx>ooocxxxxxxxxxcx>ooooooooooooooooooc
Noi succese în cinstea marii
HUNEDOARA (de la subredacţia
noastră voluntară).
Fiecare colectiv de muncitori, teh­
nicieni şi ingineri din cadrul Combi­
natului siderurgic Hunedoara, face cal­
culul realizării angajamentelor luate în
întîmpinarea celei de a 40-a aniver­
sări a Marii Revoluţii Socialiste din
Octombrie. De pildă, pe primele 18 zile
ale lunii curente, graficul arată că
siderurgiştii hunedoreni au produs pes­
te plan 1.803 tone aglomerat, 1.586
tone cocs, 298 tone fontă (numai din
secţia I-a), 1.458 tone oţel, 970 tone
laminate şi oţelarii de la >cuptoarele
electrice mari, şi-au realizat sarcina
de plan în proporţie de 108,7 la sută. neri. Chiar şi şeful secţiei, ing. Ca-
La obţinerea acestor succese, au ţighera Cotinel, un bărbat brunet,
contribuit din plin şi secţiile auxiliare scurt de statură, şi serios, este tînăr.
ale combinatului cum ar fi de pildă: A studiat în Uniunea Sovietică şi,
Secţia mecanică,
unde muncitorii luptă cu rîvnă pen­
tru a da cit mai multe piese necesare
întreţinerii agregatelor. In primele
rînduri ale întrecerii sînt comuniştii.
Atît tinerii cît şi cei mai în vîrstă,
cunosc pe comunistul Szekely Arcadie
ce lucrează la strungul universal şi
care strungind cuple dinţate pentru
fabrica de aglomerare, pe primele 18
zile ale lunii octombrie, în cinstea zi­
lei de 7 Noiembrie, şi-a realizat nor­
ma în proporţie de 165 la sută. De
asemenea, tovarăşul Papadulis Pana-
iotis — membru .de partid — rabotînd
şine pentru macarale, şi-a depăşit nor­
ma cu 35 la sută. Exemplul personal
al membrilor de partid mobilizează ţiometrele electromecanice şi electroni­
pe ceilalţi muncitori în realizarea sar­ ce. In această perioadă a reuşit să
cinilor ce le revin. Ulemistul Drago- repare 22 de aparate termo-
mir Ioan —care nu de mult a devenit tehnice pentru oţelarii, furnale şi ’â-
candidat de partid — se străduieşte gîomerator. Utemista Vasile Ecaterina
să fie la înălţimea sarcinilor. Lucrînd a reparat peste normă 5 manometre
la strungul său „Carusel" piese me­ de oxigen şi 4 manometre de ulei.
canice pentru macaralele de la O.S.M., Un nou tovarăş al colectivului secţiei,
Miercuri 23 octonibrie 1957
D e p e o g o a rele în tin se ale colec tiu işttlo r a d isp ă ru t plugul
tra s de an im a le, au d isp ă ru t u n eltele p rim itive cu care ţăran u l
m u n citor se chinuia in trecu t. In locul lor a apăru t tractoru l pe
şen ile — ro d al in d u stria liză rii so cia liste a ţării.
In clişeu: t r a c to r i s t u l A le x a n d r u D u v le a d e la S .M .T . O r ă ş t i e , e x e c u tă
a ră tu ri p en tru în să m tn ţă ri p e o g o a rele G .A .C . d in Ş ib o t.
In săptămîna aceasta vor să termine însămînţările
Au cam întîrziat ei puţin cu recoltă­
rile, colectiviştii din Spini, dar cu în­ 50 hfectare din cele 70 planificate. Bă-
sămînţările sînt la înălţime. De fapt şi
recoltările sînt pe terminate. Recolta a
fost adunată de pe o suprafaţă ce re­
prezintă 70 la 'sută din cea cultivată.
Grîul şi orzul au răsărit
Colectiviştii din Simeria Veche au
tnceput însămînţările în ziua de 2 oc­
tombrie. Grîul şi orzul î'nsămnîţat în
primele zile a şi răsărit, des ca pe­
ria.
O întrebare la care S. M. T. Orăştie trebuie
să răsjDundă
—Am fi gafa cu însămînţările — că a tractorului iar în timpul cit mer­
spune tov. Bîrceanu, preşedintele gos­ ge la cîmp, agaţă plugul prin stîlpi
podăriei colective din Simeria Veche — defectîndu-i piesele. Ne întrebăm, de ce
daca nu ne-ar fi încurcat S.M.T.-ul. S.M.T. Orăştie încredinţează maşinile
Tractorul ce ne-a fost trimis şi agre­
gatele sînt foarte bune, noi nouţe. Dar
ce folos! Tractoristul ce le mînuieşte
nu-şi •cunoaşte bine meseria şi e şi
neglijent. Din cauza neglijenţei lui s-a
defectat sistemul de comandă hidrauli­ Orăştie.'
sărbători
cleşte pentru electrozii de la cuptoa­
rele electrice, şi-a realizat norma în
proporţie de 148 la sută.
La secţia termotehnică,
secţie foarte importantă pentru între­
ţinerea, verificarea şi repararea apara­
telor de înaltă precizie, aparate pe
baza cărora se conduce procesul teh­
nologic la agregatele moderne, mun­
citorii, tehnicienii şi inginerii sînt în
întrecere. Aici, muncesc mai mulţi ti­
fiind repartizat în Combinatul siderur­
gic Hunedoara căruia noi îi mai spu­
nem şi „Cetatea metalului", a adus
o serie de îmbunătăţiri în organizarea
acestei secţii.
Este foarte apreciat de colectivul
său. II găseşti mai puţin la birou, ma­
joritatea timpului fiind între muncitori.
Aceasta a făcut ca din punct de ve­
dere profesional, colectivul său să facă
un salt calitativ foarte serios, reuşind
pe intervalul de la 1—18 octombrie
să obţină însemnate succese.
Tov. Vlad Lazăr, care zilele trecute
a fost discutat pentru primirea în rîn-
durile membrilor de partid, lucrează
împreună cu colectivul săd, la amarate
de înaltă _tehnicitate cum sînt poten-
- i ''' ' '- ' * --rS f '
4 pagini 20 bani
R e a liz ă rile
M uzeul „V. I. Le-
de la C ălan nin" din Moscova.
HUNEDOARA (de la subredac- î C asa din B ali Du-
ţia noastră voluntară). LUNA PRIETENIE! R0M1N0-S0VIETICE
naice în apropiere
Muncitorii, tehnicienii şi ingine­
d e Perenino (P olon ia) 'in
rii uzinei „Victoria" Călan, an­ care a trăit V. I. Lenin în SEBEŞ (de Ia subredacţia porul sovietic prin diferite ac­
noastră voluntară). ţiuni culturale şi artistice. Sute
trenaţi în întrecerea socialistă ce vara anului 1913 şi 1914. de bărbaţi, femei şi tineri, as­
se desfăşoară în întîmpinarea celei In căminele culturale din ra­ cultă conferinţe care vorbesc
de-a 40-a aniversări a Mşjrii Re­ (Pictor D. Varapaev). ionul Sebeş, oamenii muncii îşi despre munca şi viaţa oameni­
voluţii Socialiste din Octombrie, manifestă dragostea faţă de po- lor sovietici.
obţin succese importante în produc­ Produse noi din viscoză
ţie. Deosebit de entuziastă este
munoa furnaliştilor de la furnalele Echipele de dansuri, coruri,
nr. 1 şi 2, oare folosind metoda fluieraşi şi teatru, ca cele din
sovietică Filipov, obţin coeficienţi la „Filatura Lupeni'' Apoldu de Jos, Poiana, Ungurei,
înalţi în exploatarea puternicelor Jina, Miercurea, Sugag, se stră­
agregate. In intervalul de la 1 la duiesc a prezenta programele
16 octombrie, furnaliştii de la Că­ LUPENI (de la subredacţia noastră voluntară). artistice Ia un nivel cît mai
lan au dat cu 275,9 toneţ, mai multă înalt, închinat aniversării a 40
fontă peste plan. In ce priveşte zgu­ Bureţi din viscoză de ani de la Marea Revoluţie
ra granulată, ei şi-au depăşit an­ Socialistă din Octombrie. In re­
gajamentul luat în cinstea zilei de Incepînd din anul 1951, un vizele pentru instalaţia indus­ pertoriul acestor echipe artis­
7 Noiembrie, pînă în prezent, avînd colectiv restrîns de specialişti' trială, iar în prezent atelierul tice găsim piese ca : „Cerere
produse peste plan 2.041,1 tone. form at din tov. ing. I. Rădulescu mecanic al Filaturii Lupeni, con­ în căsătorie” „Llrsul” de Cehov,
ing. Maria Ionescu, ing. fon dus de mecanicul şef al între­
Atenţia muncitorilor şi tehnicieni­ Popa, Vasile Giorgi şi Dumi­ prinderii, tov. Stranski Artur, jocul „Căzăceasca”, cîntecele:
O lor din această secţie a fost în­ tru O prisănescu, s-a ocupat de „Prieteni sovietici", „Prietenie"
dreptată şi spre îmbunătăţirea ca­ problem a fabricării bureţilor din execută aparatura pentru o in­ şi altele.
lităţii fontei, reducînd declasatele stalaţie semi-industrială care va
de la 11,5 la sută cît le-a fost an­ viscoză, produs nou în ţara lucra în prim a fază de fabrica­ In Săsciori, Petreşti, Vingard,
gajamentul, cu 21 la sută faţă de noastră, cu foarte largi utilizări ţie. Pînă în prezent s-au pro­ şi în alte comune şi sate din
industriale şi gospodăreşti. To­ dus bureţi din viscoză numai raion, toate aceste acţiuni cul­
procentul admis, iar productivitatea tuşi, la început nu s-a putut a- în aparatură de laborator. turale sînt legate şi de munca
junge la un produs cu calităţi de cooperativizare a agricultu­
muncii în această perioadă a cres­ m u lţu m itoare. Rezolvarea acestei probleme rii. Căminele culturale au deve­
nit agitatoare de frunte în popu­
cut cu 5 la sută faţă de planificat. După o muncă perseverentă, aduce mari avantaje întreprin­ larizarea colhozurilor sovietice,
In fruntea întrecerii, se află bri- depusă în decursul a m ai multor derii, prin recuperarea sulfatu­ a rezultatelor obţinute de ele,
gazile conduse de prim-topitorul î ani, in anul 1956 s-a ajuns la lui de sodiu din baia de filaj şi cît şi a rezultatelor obţinute de
Bîrlea Ic-sif şi maistrul Ştefănescu î rezolvarea com pletă a .acestei înlocuieşte un produs de im ­ ţăranii colectivişti şi întovără­
Iosif de la furnalul nr. 1 cu o rea- t probleme. Purtindu-se la punct port cu un produs fabricat în
ţara noastră. Acest produs are
lizare a planului de 114 la sută $
şi respectiv 112,23 la sută. De ase |
* menea, brigada tov. Crişan Ioan * reţeta de fabricaţie, s-a obţinut m ari posibilităţi de utilizare în şiţi din raionul Sebeş.
de la furnalul nr. 2, a dat cu 27 *
De însămînţat, au însămînţat aproape un produs cu caracteristicile e- diferite ram uri' industriale ca : ŞERBĂNESCU MIRGEA
la sută mai multă fontă peste grai Z chivalente produsului importat. industria ceramică, poligrafică,
tălia se dă acum pentru ca în cursul c tn ă ln l/te .
acestei săptămîni să termine atît re­ fie. j In cursul anului 1956, colec­ pielărie, cît şi alte utilizări sa­
coltatul cît şi însămînţările. nitare şi gospodăreşti.
Turnătorii se întrec tivul a executat proiectul şi de­
Şi la turnătorie, munca se des­ „Paie44 artificiale din viscoză ea aititavii
făşoară cu avînt sporit pentru rea­ pentru pălării
In cadrul L unii p rieten iei ro-
lizarea angajamentelor luate. Aceas­ m îno-sovietiee, com itelui oră­
ta face ca succesele obţinute de O altă realizare a întreprinde­ înttmpindte greutăţi mari, în şen esc A .R .L .U .S. în colaborare
turnători să fie tot mai mari. De rii „Filatura Lupeni" este fa ­ sp ecial ta. confecţionarea filiere­ cu Centrul de librării şi d ifu ­
bricarea „paielor" din viscoză lor speciale, ciît. şi la stabilirea zarea cărţii din Devia, a o r g a ­
Pînă în ziua de 21 octombrie colec­ pildă, pe primele 16' zile ale lunii
tiviştii însămînţaseră peste 40 ha din octombrie a.c., planul secţiei turnă­ pentru industria pălăriilor.
c le 70 cîte urmează a .fi însămînţate condiţiilor de fitare şi bobinare, n iza t 'în ziua d e 21 octom brie
în această toamnă.
torie a fost realizat în proporţie de Şi a cea stă problem ă a p reo­ dificultăţi, care au fost pînă la a.c., la Ş co a la m ed ie nr. . 2 , o
114,9 la sută, iar. productivitatea cupat de m ai m ultă vrem e teh­ urmă 'învinse, ajung\înd.u-se la întâlnire între ci ti topi şi sc r ii­
muncii a crescut cu 6,65 la sută nicienii întreprinderii,' şi, în ur­ obţinerea firului dorit. . torul Financisc M unteanu.
faţă de planificat. Echipa condusă ma studiilor făcute, s-a ajuns P e lingă colectivul arătat mai. Cu ¦a c e st prilej scriitoru l
de Meglteşi Arcadie — decorat cu la un produs cu calităţi mulţu­ sus, un aju tor 'efectiv l-du dat Financisc M unteanu a . făcut o
Ordinul Muncii clasa III-a — or- mitoare. tînăra ingineră Silvia Borangis, expunere asupra întâlnirilor sale
ganizîndu-şi mai bine munca, a tur­ In anul 1957. cînd fabrica de tov. Victor G low iska. Ştefan cu scriitorii so v ietici, întâlniri
nat cu 71 la sută mai multe piese pălării din Tim işoara a ap elai Grigoriţă, Dumitru ' Mitrache, care au a v u t loc în U .R .S .S . şi
mecanice de bună calitate peste ia conducerea Filaturii Lupeni, precum şi m uncitoarele d e la în ţara noastră.
normă, ceea ce o clasează în frun­ în scopul realizării unui produs maşini M. Filimon şi I. Crăi-
După frumoasa expunere, c i­
tea întrecerii în întîmpinarea marii accesibil confecţionării pălării­ nicean, care nu au precupeţit titorii au cerut scriitorului să
unor asemenea oameni ? . sărbători. î lor, s-a reluat 'studiul acestei n ici un efort pentru a ajuta în ­ le p o v estea scă oîteva ep iso a d e
Socotimca îndreptăţită întrebarea co­ . 'r *.... N. N. | problem e, alcătu in iu -se • un co­ treprinderea Ia realizarea p ro­ d in viaţa sa, precum şi d esp re
î¦ • M « a > O O • # lectiv din to v a ră şii: ing. Ioan dusului d e mai sus.
lectiviştilor din Simeria Veche .şi aş­
teptăm răspunsul conducerii S. M. T. O» izvoarele de inspiraţie după oa­
Popa, ing. M aria lonesCu,- teh­ h i prezent „Filatura Lupeni" re şi-a sc r is operele. D upă :c.e
Cu două luni nicianul . Vasile Georgi şi ing. lucrează efectiv la producerea a răspuns fiecărui tovarăş în
şi jumătate înainte Pavel Gutium. Timp de 2 luni firului ..pai" livrîndu-se cantită­ parte, scriitorul Francisc M un­
s-au făcut încercări' pentru a ţile planificate la 'întreprinderile teanu s-ia d e sp ă r ţit de cititorii
de termen se ajunge la un produs cu. ca­ de pălării. săi, cu oare s-a întreţinut într-o
lităţi. corespunzătoare. Au fost
Ing. VERA BUNGET atm osferă caldă şi prieten oasă.
Colectivul de muncitori, teh­ IJn virkiaî cîştigător al întrecerii
n icien i şi ingineri de lia I.F.E.T.
S eb eş, raporta ta diata d e 15 a
lunii, îndeplinirea valorică a pla­ întrecerea în cinstea Marelui caţii, celor sărbătoriţi, daruri în­ rilor frontale la extracţia cărbu­
Octombrie la mina Lupeni, e mai chinate marilor aniversări şi e- nelui, acolo unde configuraţia
este ing. Tătaru Mircea — candidat
de partid — care a studiat la Insti­ nului an u al ta producţia marfă
tutul Politehnic din Kiev. In calitatea şi d ep ăşirea plan u lu i anual ta indîrjită ca orieînd. învingăto­ venimente. Această veche tradi­ stratelor permite acest lucru. Nu
sa de ing. metrolog, şi-a îndrumat în producţia globală. rul întrecerii, e de pe acum pre­ ţie nu este străină nici mineri­ rareori, dintr-un mare frontal
permanenţă colectivul. In cinstea marii văzut. Poate veţi fi curioşi să-l lor. Acum, cînd oamenii muncii se poate scoate aşa de mult căr­
aniversari, numai în primele 18 zile La acest rezultat s-a ajuns cunoaşteţi şi dumneavoastră pe de pretutindeni întîmpină săr­ bune îneît întrece producţia unui
ale lunii octombrie, colectivul condus prin buri a o rg a n iza re a m uncii cîştigător. De .data aceasta e bătoarea Marelui Octombrie, mi­ sector mai mic cu abataje-came-
de el şi-a realizat-planul de verificare în cadrul brigăzilor com plexe şi vorba de colectivul sectorului II. nerii de Ia sectorul II şi-au pro­ ră. Despre două asemenea mari
a echipelor de plutaşi, prin apli­ pus cu cîtva timp în urmă, să frontale care au o grjputate în
a manometrelor pe întreaga lună. carea unor metode înaintate de Un dar închinat ofere la rîndul lor un dar în succesele sectorului, vă vom re­
Marelui Octombrie tone de cărbune peste plan. lata în rîndurile de faţă.
In întîmpinarea zilei de 7 Noiem­
brie, ei s-au angajat să realizeze pla­
nul pe întreaga secţie în data de 25 muncă şi prin desfăşurarea lar­ In anumite împrejurări, ani Cit şi-au propus ? La început Pe o lungime de 70 m se în­
octombrie. gă a întrecerii socialiste în cin­ versări, evenimente, oamenii o- i.200 tone. Chiar după prima tinde frontalul brigăzii lui An­
stea M arelui Octombrie. bişnuiesc să ofere daruri, dedi- iună însă, minerii au văzut că drei Nagy. Cind ne îndreptăm
N. NEGRU ei pot da mai mult, chiar să du­ spre abataj, pe craţerul suito­
bleze cifra propusă iniţial. Şi rului colector, cărbune negru
astfel s-a născut dorinţa colec­ sclipitor, în bulgări mari, aler­
tivului de a mări darul la 3.000 ga zgomotos ca un pîrîiaş, spre
de tone. Dar faptele au întrecut rol. Era cel mai bun indiciu că
pînă la urmă prevederile. acolo, sus, pe frontal, se taie
...Luase sfîrşit prima jumătate virtos în stratul de cărbune gros
de aproape 3 m. Presupunerea
a lunii octombrie. De cu dimi­ noastră a fost de altfel pe deplin
neaţă, o ceaţă groasă învăluise confirmată. Intr-adevăr, Nagy
mina Lupeni. Inginerul Opriş,
şeful sectorului II, terminase o- şi ortacii săi, înşiraţi de la un
perativa şi, împreună cu norma- capăt la altul al frontalului, dis­
torul, calculă situaţia producţiei. locau cărbunele care cădea din
Pe coala albă, apărură cifre cu belşug pe craţer. Aici, spre deo­
o adincă semnificaţie,: 3.000. to­ sebire de abatajele-cameră, un­
n e angajament; 4.000 tone re­ de se execută toate operaţiile în
alizat peste plan, iar de la în­
ceputul anului ş] pînă' în pre­ acelaşi schimb, într-un schimb
zent, reţineţi, 13.900 tone peste
plan. Ce dar mai minunat ar fi se face numai tăierea, într-altul
putut oferi minerii de la mina numai răpirea, iar în celălalt
unde acum 28 de ani au scăpă­
montarea, fapt care condiţionea­
ză succesele în frontal.
rat seînteile revoltei împotriva — Noroc bun — salutarăm
odiosului regim burghez, seîntei cu tradiţionalul salut mineresc.
care-şi aveau originea în Marele
Octombrie ?
— Bun să fie — răspunse
Incursiune la marile Nagy.
HUNEDOARA — O stradă din Oraşul Muncitoreso, frontale — Ii daţi vîrtos cu tăiatul ?
Tehnica modernă presupune GH. TAUTAN
k 'si.rea pa scară te gă a mă­
V. '*•¦**» L'j'—W «>VA 0"*‘'VALj»*VV~" \ vPţf— -v o ­ ( C on tin u are tn pa g . 2-a )
^