Page 71 - 1957-10

Pag.' 2
V I A Ţ A DE P A R T I D
Comuniştii şi-au ales noul birou cu calcar—sarcină permanentă
ai organizaţiei de bază
L a m i n a „ A})• l e x a n d r u J V a o g h io ro ş“
In aceste zile, în cele mai multe în­ folosirea cu succes a agitatorilor, pre­
treprinderi şi instituţii din regiunea cum şi în munca de primire de noi
noastră se desfăşoară adunările gene­ membri şi candidaţi de partid.
rale pentru dări de seamă şi alegeri
ale noilor organe conducătoare ale
partidului.
La mina „Alexandru Moghioroş" din
cadrul întreprinderii miniere Certej, a
avut loc în ziua de 14 octombrie a. c. sivă deşi cunoştea că grupele de mi­ .siloz aproape gata şi dădea zor ca
adunarea generală a organizaţiei de neri din subteran erau slab aprovi­ să termine cît mai repede. Cel care
bază cu prilejul căreia s-a prezentat zionate cu materiale, că organizarea răspunde de această lucrare, Teodor
darea de seamă şi s-a ales noul organ transporturilor era făcută într-un mod Flutur, a mai recomandat şi pe Du­
d*»conducere al organizaţiei de bază. nejudicios, că uneori era lipsă de uti­ mitru Cosma ca fiind om de nădejde,
Darea de seamă prezenată, cît şi laje şi alte lipsuri care au creat greu­ cu bune rezultate în producţie.
discuţiile ce au fost purtate de unii tăţi şi neajunsuri în realizarea sar­ Noile silozuri care se construiesc la
membri de partid printre care Axente cinilor de plan.
Curetean, loachim Vinţan, Aurel Ple­
te şi alţii au scos în evidenţă şi au cri­
ticat mai ales activitatea biroului or­
ganizaţiei de bază care nu a desfă­
şurat o muncă colectivă şi nu a mo­
bilizat pe toţi membrii de partid în
jurul realizării sarcinilor prevăzute în
hotărîrite C.C. al P.M.R. Cei înscrişi
la discuţii au criticat mai ales faptul
că întreaga organizaţie de bază dar
mai ales biroul acesteia a manifestat
lipsuri serioase în ceea ce priveşte
respectarea democraţiei interne de par­
tid. In nenumărate rînduri — au spus
vorbitorii — adunările generale ale or­
ganizaţiei noastre de bază nu s-au ţi­
nut cu regularitate şi uneori, cînd s-au
ţinut, nu au fost dezbătute cele mai
esenţiale probleme, legate de activita­
tea întreprinderii, de munca minerilor
noştri. Nesatisfăcător a muncit organi­
zaţia de bază şi în asigurarea unui
conţinut de calitate învăţămîntului de
partid, în direcţia activizării colectivu­
lui de redacţie al gazetei de perete, în
PROBLEM E
D E ECO N O M IE
IN D U STR IA LĂ
CULEOERE
IN EDITURA DE STAT PENTRU In anul 1936, eîţiva ani îna­ eroi de n eu itat: Vasia şi Ga-
LITERATURA POLITICA
Ort v i r t u a l G î ş t i g ă t o r
ai în tr e c e r ii
( U rm are din pag. l-a )
— F est şi vrem sa-i întrecerii
pe ai lui Popa care ne-or depă­
şit serios în luna trecută. Avem
deja un avans de vreo 70 tone.
— A sta om vedea noi la ur­
mă — in tră.în vorbă pe neaş­
tep tate I. P opa, şeful b rig ă zii de
ia al doilea m are frontal, care
ven ise în abataj la N agy să-l
ajute la lichidarea unei mici
surpări.
— Cît vreţi să daţi în plus ?
— O mie de tone — răspunse
Popa după cîteva clipe de gîn-
.dire. A cum nu-i nici o supărare 9©e®©©®©9@®©©a©©@©©©©@@@®@©©©©0©Q@@©®©®©©©®@®@©55®@©®«'®©ai®9©s®3a@®©©©®s®®®s®e
că-i N agy înaintea noastră, că
nu putem îi mereu noi fruntea,
da pînă la sfîrşitul lunii nu
ne-om lăsa bătuţi.
La o d ista n ţă de 10— 12 m e­
tri, puţin mai jos, dar parale]
cu abatajul lui N agy, se află şi
frontalul lui Popa. Ce-i drept,
acesta e mai mic cu eîţiva m e­
tri dar im presionează totuşi mai
m ult prin faptul că este armat
în fier.
— Ce avantaje aduce după si­
ne armătura m etalică ?
— Econom ie de lemn şi de
timp — ne lămuri şeful brigăzii.
In abataj se executa în sch im ­
bul I răpirea. Se mutau jugu­
rile, se făceau stivele şi se bă-
teau găurile pentru puşcare.
— Se puşcă multe găuri as­
tăzi ?
— Vreo 170— 180 — răspun­
se m inerul ş e f de sch im b I.
G oanţă.
Vă puteţi închipui aşadar ce
belşug de cărbune avea să fie
scos la ziuă, în schim bul urmă­
tor.
Sînt mulţi mineri buni în ce­
le două brigăzi de la marile
frontale. Să vorbim despre toţi
e cam greu. Şi ca să nu iscăm
vreo supărare am notat doar pe
eîţiva pe care şefii de brigadă
îi consideră de fapt anim atorii
întrecerii. Ştefan Lucaci Pali,
loan Zuc, V asile Marin, Gheor-
ghe Jurj, loan Lucaci, loan
Cap, sînt cei recom andaţi.
¦A-
Oricine ar vizita acest sector,
va cămine cu siguranţă convins
.d e hărnicia m inerilor de aici,
de faptul că ei vor cîştiga m a­
rea întrecere. Rezultatele am in­
tite mai sus ne scutesc de alte
com entarii.
d ru m u l so c ia lism u lu i Mr 8 8 8
Aprovizionarea furnalelor Din activitatea comisiilor
permanente din oraşul Sebeş
întreprinderea minieră Baniţa îţi s-au dat dar în număr insuficient. planului de producţie, există şi o mare SEBEŞ (de la subredacţia noastră S-au mai propus înfiinţarea unui a-
întreprinderea minieră Băniţa este voluntară). telicr din. prefabricate din beton, ne­
lasă o impresie plăcută, mai ales după ilpsă de braţe de muncă. Vitregită de cesare pentru fîntîni, podeţe, garduri.
obligată să livreze Combinatului side­ anumite condiţii indispensabile mun­ In activitatea sa Comitetul Executiv
ce ai observat activitatea oamenilor rurgic Hunedoara şi uzinei Gălan, cal­ citorilor, conducerea întreprinderii a Acest atelier este gala pentru a intra
care se străduiesc să dea cît mai mult car în mod ritmic şi în cantităţile ne­ putut cu greu face faţă cerinţelor con­ al Sfatului popular al oraşului Sebeş în funcţie şi va deservi nevoile oraşu­
calcar. Uneori, ai momente de mari cesare. După cum bine se ştie, calca­ tractelor. Pentru a ieşi din acest im­ primeşte un real sprijin din partea lui şi raionului. Propunerea pentru ex­
emoţii mai ales dacă nu eşti obişnuit rul constituie elementul principal în pas, s-a. pus accent mare pe construc­ comisiilor permanente, alcătuite din ploatarea carierei de ipsos, se află în
procesul tehnologic de producţie al ţia de noi apartamente, pentru mun­ deputaţi şi sprijinite de un larg ac­ studiu.
cu „atmosfera" extracţiei calcarului. citori. Astfel, pînă la sfîrşitul acestui tiv de cetăţeni, care antrenează ma­
fontei. De aceea, conducerea G.F.R.- an,- se vor da în folosinţă 35 aparta­ sele în munca de gospodărire şi în­ Comisia cu probleme agricole a a,-
Un toc important în discuţii l-a o- Desigur că cea mai impresionantă es­ ului trebuie ca cel puţin de aci îna- mente (mulţi mineri au început să le frumuseţare a oraşului. Activul acestor vut şi ea o activitate destul de bună.
cupat problema felului cum şi-a exer­ te munca celor care sapă în adîncuri. in.; să asigure, vagoanele necesare ocupe).,, iar la începutul anului viitor, comisii cuprinde pe cei mai buni şi De exemplu, la înfiinţarea întovărăşirii
transportului. încă 15. agricole din oraş, membrii comisiei
citat dreptul de control organizaţia de Poate că loan Giobotaru ar fi avut şi harnici muncitori, tehnicieni, intelec­ şi-au desfăşurat munca pe străzi, ob-
Spărgătorii de piatră se- pare că nu Toate aceste măsuri vor duce în tuali, ţărani şi gospodine, şi-şi desfă­ ţinînd rezultate bune. Dacă la inaugu­
bază asupra conducerii minei. De mul­ el un cuvînt de' spus în acea zi. Dar au prea multă bătaie de cap în proce­ mod incontestabil ia o producţie mai, şoară activitatea pe baza unui plan de rarea întovărăşirii agricole erau 5.6 de,
te ori organizaţia de bază a stat pa­ nu s-a putut. Se afla pe fundul noului sul de producţie. Toată ziua trebuie mare de calcar. S-ar putea spune- că muncă, întocmit conform obiectivelor familii, astăzi, după aproape 2 luni,
la această mină se munceşte serios, planului de muncă a Comitetului Exe­ întovărăşirea cuprinde 98 de familii.
să lovească cu ciocanul şi cam atît. dar că mai sînt încă multe de făcut. cutiv.
Dar nu-i aşa. Şi să vedem de ce. F' ultimele luni, întreprinderea a stat O activitate rodnică desfăşoară şi
Dacă cu cîtăva vreme înainte, Între­ cu mult sub plan. Chiar şi în luna Propunerile făcute de comisiile per­ comitetele de cetăţeni. Comitetul pen­
prinderea primea reclamaţii din partea. aceasta, pînă în ziua de 12, planul manente din oraşul Sebeş au fost rea­ tru construirea palatului de cultură,
Combinatului siderurgic Hunedoara producţiei globale fusese realizat doar lizate în întregime, sau în cea mai condus de deputaţii Constantin Vulpe,
în proporţie* de 71,05 la sută, iar la mare parte, din resursele locale şi-prin Constantin Băcilă, a reuşit să strîng-ă
pentru granulaţii -necorespunzătoare, livrări cu 64,25 la. sută, pentru Com­ pînă în prezent 55.000 lei, din contri­
acum acest lucru nu se mai întîmplă. binatul siderurgic Hunedoara, şi 71,04 contribuţia-, benevolă a cetăţenilor. buţiile benevole ale salariaţilor din în­
întreprinderea minieră Băniţa, sînt ex- Pietrarii ţin cont ca bulgării de cal­ la sută pentru uzina Calau-. De pildă, în primăvara acestui an, treprinderile şi instituţiile oraşului. Cu
car să aibă o mărime de 30—70 mm. această sumă s-a făcut 30.000 bucăţi
Comuniştii prezenţi la adunarea ge­ tre n de necesare, atît pentru creşte­ Conducerea a luat măsuri şi a rezolvat Concluzia trasă din cele constatate comisia permanentă comerţ şi coope­ cărămidă, care s-au ars. Ţăranii din
nerală au criticat cu asprime organiza­ rea producţiei, cît şi pentru buna păs­ punerea -a grătare ia gurile silozurilor, la întreprinderea minieră Băniţa, este raţie a propus. Comitetului Executiv oraş au contribuit benevol cu atelajele
ţia de bază pentru că nu s-a ocupat trare a calcarului. S-ar părea că nu pentru -h opri bucăţile necorespunză­ aceea că există o preocupare a condu­ deschiderea unui salon de coafură pentru transportul nisipului, a lemne­
în suficientă măsură de aprovizionarea are nici o legătură creşterea produc­ toare ca mărime. De asemenea, s-au cerii pentru a da cît mai multe tone pentru femei, a unui magazin alimen­ lor pentru cuptoare şi la alte munci.
centrului minier Certej cu produse ali­ ţiei cu construirea de noi silozuri. luat măsuri ca în anul 1958 să intre de calcar, dar că mai au multe de tar şi a unui bufet.- La fel a mai pro­ Această a•cţiune continuă. .
mentare necesare satisfacerii cerinţelor Dar dacă cercetăm atent vom vedea în funcţiune două concasoare care vor rezolvat. De aceea, ’ colectivul între- pus, împreună cu comisia de gospodă­
mereu crescînde ale minerilor de la qă aceasta este una din condiţiile înlocui munca a 30—40 de oameni. prin. ,i trebuie să-şi înzecească efor­ rire comunală, să se reconstruiască şi Comitetul băilor este condus de tov.
Certej, cerînd totodată noului principale. Dacă. calcarul extras nu turile pentru ca furnalele combinatului să se amenajeze, grădina de vară, de Ion Zahiu, preşedintele Comite.tuiui e-
organ ce urma să fie ales să mani­ are unde să fie însilozat, atunci mun­ Tov. Andrei Ignat, directorul între­ şi uzina Călan să nu ducă lipsă nici- xecutiv, fiind sprijinit în muncă şi de
feste mai multă grijă faţă de această citorii: nu mai grăbesc lucrul din cau­ prinderii, spunea că"stau prost în ce un moment de calcar. pe lacul din parcul oraşului. Comisia alţi tovarăşi. Prin eforturile depuse a
problemă vitală. za că nu au unde-1 depozita. Numai priveşte îndeplinirea planului global a prezentat Comitetului executiv şi po­ fost reparată baia populară cu apă
în momentul cînd organele G.F.R. vor şi a livrărilor de calcar. In afară de V. ALBU sibilităţile de a se realiza aceste pro­ obişnuită şi s-a pus, din nou în func­
In continuare s-a trecut Ia alegerea asigura vagoanele necesare cerute de faptul că C.F.R.-ul nu dă vagoane la puneri. ţiune baia cu.aburi şi duşuri. S-au
noului organ de conducere al organi­ întreprindere pentru a transporta ime­ timp, aducînd greutăţi în îndeplinirea mai, reparat şi dat spre folosinţă cele
zaţiei de bază şi la alegerea delega­ diat calcarul la Combinatul siderurgic Comitetul executiv le-a studiat, a luat patru bazine cu apă din curtea băii
ţilor pentru conferinţa raională de Hunedoara şi uzina Gălan, s-ar putea şi cititorii săi legătură cu celelalte organe şi orga­ populare. Comitetul continuă acţiunea
partid. Că şi de această dată comu­ asigura o continuitate a muncii. Se nizaţii economice din oraş, iar astăzi pentru a se, repune în funcţiune băile
niştii de la mina „Alexandru Mo- In cele cîteva minute care le-am care le-a mai citit: „In apele Polului aceste propuneri au devenit fapte în­ cu apă iodo-salină pentru tratamentul
ghioroş" au dovedit maturitate, o do­ întîmplă, şi asta destul de des, ca petrecut în biblioteca raională din Pe­ Nord", „Bun cart", „Prin India" etc. deplinite. reumatismului. Aceste băi nu au mai.
vedeşte faptul că în biroul organiza­ vagoanele să nu fie trimise în mod funcţionat din timpul ultimului război.
ritmic şi în numărul cerut, aducînd Un însemnat aport în munca de în­ Apa trebuie adusăipc-.o conductă de la
ţiei de bază ei au ales pe cei mai mari greutăţi întreprinderii în ce. pri­ 4,5 km depărtare de oraş. Prin muncă
buni mineri şi muncitori fruntaşi în frumuseţare a oraşului aduce şi comi­ voluntară s-â dezgropat o parte din
producţie cum sînt tov. llie Păcuraru, veşte livrările de- calcar. Numai în lu­ conducta- veche şi- s-a procurat cei
loan Dodaş, Nicolae Bodreanu şi alţii. na octombrie, ca să nu mai vorbim sia de gospodărie comunală şi in­ 4.500- m conductă de bazalt, care va fi
de celelalte luni, au fost zile cînd nu dustrie locală, în frunte cu tov. Cornel instalată pentru transportul, apei la-
Bojiţă, Ordean Gh. Chişu, Gheorghe baie. Această Inimoasă acţiune a fost
FRANC1SC KISS o-au dat vagoane deloc-, iar în altele, troşani, uşa a- fost in continuă miş­ Biro, Edmund, tînăr miner, ci­ David Mihai. Această comisie a propus sprijinită şi de tov.- Angel.a Jitean.u,
declararea lunii curăţeniei în-oraş, ac­ deputată în1Mărea Adunare Naţională.
care : cititorii- veneau să restituie căr­ teşte la fel de uşor cărţile scri­ ţiune care s-a desfăşurat în vara a-
ţile împrumutate şi să-şi aleagă altele. se în cele două limbi vorbite în cestui an. In baza studiului şi propu­ Cu toate realizările frumoase, în-
Rusalin Balşan, bibliotecarul şef, Valea Jiului: romînă şi maghiară. nerilor făcute s-au format colective ale problema gospodăririi oraşului Sebeş
MIXAM NEVSKI îi cunoaşte bine pe toţi cititorii; cu­ Gusturile lui denotă că omul ajuns din mai sînt multe de făcut. Mat trebuie
noaşte gusturile fiecăruia şi ştie ce adîncui minei la suprafaţă vrea să deputaţilor pe străzi, s-a discutat cu transportat pietriş pe străzile E. Varga,
cunoască şi să-şi petreacă timpul în cetăţenii şi s-a pornit1 la' treabă. Aşa Olteanu, Progresul’, iar strada dr.
In ziua de 23 octom brie a.c. regizorul a evocat şi figura lui gen de carte preferă. Bagdazar pavată cît mai curînd.
Cu copilul în braţe, Constantin mod plăcut. E cititor bun şi> vechi. s-a ajuns ca iarba- să fie plivită, şan­
în cadrul „Festivalului film u­ N ev ski; dar spre deosebire de Grecu, muncitor la depoul C.F.R. a- Fost strungar, Florea Anghel, azi ţurile curăţite, pomii şi faţadele case­ Dacă comisiile permanente, comite­
tele de cetăţeni şi comitetele de stra­
lui sovietic", organizat la Deva, alţi creatori de film e cu temă duce înapoi la bibliotecă un întreg tehnician la U.R.U.M.P. Nu are multe lor văruite etc. S-au plantat pomi or­ dă, în frunte cu deputaţii, vor conti­
namentali pe străzile Drumul Sibiului, nua munca în ritmul desfăşural. în
va rula filmul AEXANDR istorică, el a adus pe ecran şi maldăr de cărţi. Am citit cîteva ti­ cărţi împrumutate, dar ele vorbesc Cîntarului şi pe porţiuni din , alte acest an, atunci cu siguranţă că în­
străzi. Parcurile au fost curăţite şi în­
NEVSKI. oameni simpli. Şi mai ales, doi tluri : „Cărăbuşul de aur", „Edgar de dorinţa lui de a fi un bun cunos­ tr-un timp relativ scurt, sarcinile de
grădite din resursele sfatului popular
Allan Poe“, „Taşca de piele", „Lăcus­ cător al meseriei. A citit pînă acuin şi prin munci voluntare efectuate de înfrumuseţare a oraşului vor fi înde­
salariaţii întreprinderilor, instituţiilor,
intea M arelui R ăzboi pentru A- vrilo. tele" etc. Constantin Grecu e un ci­ despre strungărie, „Calculele strun­ cît şi de elevii din şcoli plinite. cu- succes.
părarea Patriei, Eisenştein a O m enţiune: pe cît de vestită titor bun. Cărţile citite, îl recrează gului" etc. Tot comisia pentru problemele de C. F1LARET
gospodărire comunală, împreună cu co­
vorbit poporului sovietic, în im a­ este „bătălia de pe g h eaţă" în şi orele libere le poale petrece cu folos. Profesoară la şcoala metalurgică misia ce se ocupă de problemele cul­
gini, despre g'rria străveche a istorie, cel puţin tot atît de ce­ Sever losici, om mai în vîrstă, e din Petroşani, Marin Holinger se pre­ turale ,1a cererea cetăţenilor; din oraş,
a propus construirea, unui palat cultu­
Rusiei, despre puterea invinci­ lebră este în istoria filmului coşar la întreprinderile comunale. Ti­ găteşte serios pe tărîm politico-ideo- ral şi punerea în stare do, funcţionare
normală a băilor din oraş. Pentru a-
bilă a poporului rus. Astfel, te­ „bătălia” regizată de Eisenştein. tlurile cărţilor ce-i figurează pe fişă, logic. A citit „Manifestul Partidului
cesfea s-au constituit două comitete de
m a istorică aparţinînd secolu- O adevărată sim fonie în ima- sînt în limba romînă şi maghiară. Din Comunist" de K. Marx şi F, Engels, cetăţeni care activează intens.
lui X III devenea deosebit d e . gini. Este ştiut că Eisenştein a ele se desprinde dorinţa'' de““a “cţi-1" „Opere alfese"' de K. Marx şi acum toc­
actuală şi de educativă pentru conceput acea stă secvenţă cu noaşte lumea întreagă, lumea despre mai împrumuta broşura lui En.geis
tineretul care avea "‘să-şi apere precizie m atem atică, cu tactica care apucase prea puţin a şti în anii „Dezvoltarea socialismului de la uto­
patria socialistă. unui conducător de mari oşti. copilăriei. pie la ştiinţă".
Cneazul Alexandr Nevski era Refâcînd culoarea epocii a re­ Pe fişa farmacistei Roma Florica Cu alte gusturi, linăra Georgeta Vuz-
Popovici, sînt trecute cărţi de un gust
cunoscut, în vrem ea sa, ca un făcut şi bătăile inimilor de a- dugan urmăreşte scrierile lui Alex.
ceva mai rafinat .Pe lîngă cărţile ce Dumas, ale lui Lev Tolstoi, Gogol, H.
luptător n ăn fricat care-şi d o ­ tunci, a dat viaţă unei stampe, i-au legănat imaginaţia „Prin India" Sienkiewicz şi Balzac.
vedise curajul şi puterea învin- înviind figurile apuse, şi le-a
gîndu-i pe suedezi la Narva. condus spre o dublă victorie: şi în „Călătorie la Tropice", —vezi Gusturile nu se discută. Totuşi, ur­
Cetatea Novgorodului fiind a- istorică şi cinematografică. operele lui Cehov, Vlahuţă, poeziile lui mărind o fişă de cititori, ajungi să-i -o»
meninţată de invazia cavalerilor Un m erit m are îl au aici co­ Goethe etc. cunoşti omului înclinările şi firea. Cît
teutoni, fireşte populaţia cere ca laboratorii cei mai apropiaţi. In Am găsit şi fişa cu anexe a stu­ am stat la bibliotecă, s-au perindat Orchestra de Muzică Populară şi Uşoară
a Sfatului popular regional Hunedoara—Deva
în fruntea arm atelor sa le să se primul r\înd vestitul operator E- dentului Alexandru Tănăsescu. Acum, şi mulţi pionieri şi şcolari. Toţi şi-au
anunţă un
afle Nevski. duard Tisse, care în aceste zile îşi pregăteşte lucrarea de absolvire găsit cartea preferată. E drept că
CONCURS
Lupta decisivă dintre ruşi şi este oaspetele ţării noastre. Al a institutului şi cărţile împrumutate dacă nu o găseşte azi, o găseşte mîi-
pentru com plectarea posturilor vacante:
teutoni se desfăşoară pe margi­ doilea mare colaborator, com­ de el, vorbesc de perseverenţa lui ne( doar cărţile călătoresc mult).. — un post de vioară — (s olist) ;
— un. post de vioară — (v io a ra I) ;
nea lacului Ciud. Este vestita pozitorul Serghei Prokofiev, ca­ în aprofundarea cunoştinţelor primite Unii vor să. înveţe. Cartea îi aju­ — solişti vocali de muzică populară şi uşoară' (bărbaţi şi
fem ei).
bătălie de pe gheaţă, de la 5 re a creat un excepţional acom ­ la institut. A citit revista minelor, tă. Alţii vor să se delecteze citind Concursul se va (ine în ziua de 24 octom brie 1957, orele
9 dim ineaţa în sa la d e repetiţii a orchestrei din Deva, str. Karl
aprilie 1242. paniam ent sonor. Şi... marele despre mecanizarea minei, despre mi­ lucrări ale clasicilor şi contemporanilor Marx nr. 3 (fosta sală a cantinei 1 Mai).
Cererile de înscriere vor fi depuse pînă astăzi 23 oct. la
Poporul rus, condus de Nev­ actor Nikolai Cerkasov, care ne şi petrol, extracţia cărbunelui, fo­ şi biblioteca cu acelaşi drag le stă D irecţiunea Orchestrei din Deva str. Avram lancu nr. 10 (tea ­
trul de vară).
ski, îi învinge pe teutoni. n-are nevoie de nici o prezen­ curile subterane. Aceeaşi dorinţă de la dispoziţie tuturor. Inform aţii se prim esc zilnic la direcţiune şi telefon 171
Deva.
Reconstruind cu m ăiestrie at­ tare, fiind bine cunoscut pu­ recreere, răsuflă însă din cărţile pe C. GH.
mosfera, am bianţa acelor ani, blicului nostru.
3). T U Ş E A
Sîntem în anotimpul „răcelilor". litatea sau pericolul pe care îl con­ secreţiile muco-purulente strînse în.
Tuşim sau auzim tuşindu-se în jurul stituie tuşea. Dacă tuşea devine obo­ cursul nopţii în bronhii. Aceşti bol­
nostru şi în general socotim că este. sitoare şi împiedică somnul sau dacă navi suferă de o bronşită cronică cu
vorba de o răceală uşoară şi trecâ condiţiile boalei nu permit un efort dilataţii ale bronhiilor, o boală pro­
toare. Tuşea este un simptom obiş­ al plămînului (aşa cum se întîmplă dusă şi întreţinută mai întotdeauna de
nuit, pe care l-am trăit cu toţii. Ac­ în tuberculoză şi în hemoragiile pul­ fumul de tutun.
tul tusei este un reflex produs de o-
bicei de o iritaţie a suprafeţei arbo­ monare), tuşea trebuie combătută. De Mult timp ea nu produce turburări
relui- respirator (trahee şi bronnii). asemenea, la bolnavii de inimă, cu prea mari ale stării generale şi e con­
Dacă undeva pe căile respiratorii simptome de insuficienţă a inimii, siderată de aceea de mulţi ca „ceva
uşor". Ea poate produce cu timpul în­
mari sau mici pătrunde un corp străin tuşea -din cursul nopţii trebuie com­
(praf, vapori iritanţi, fum, alimente)
sau dacă s-a produs o inflamaţie c.u bătută energic .deoarece le oboseşte să complicaţii serioase: infecţii şi scle­ AZI ŞI MIINE ultimele V’-C
formare de secreţii mucus sau puroi, şi mai mult inima. roza plămînului şi mai ales insufi­ zile ă n d mai puteţi cumpă­
care ar putea ajunge să astupe calea cienţa circulaţiei sîngelui. Suprimarea ra bilete Loto Central pentru ANUNŢ
şi să împiedice trecerea aerului — a- Tuse-a este un simptom destul de tutunului aduce întotdeauna o amelio­ tragerea excepţională de vi­
ceslea trebuie desigur eliminate ime­ obişnuit, uneori singurul simptom al rare importantă chiar în bronşite cro­ neri 25 octombrie, la care se ATELIERU L CENTRAL DE REPARAŢII DIN ALBA
diat din căile respiratorii. Sistemul unei îmbolnăviri a plămînului. Ea nice vechi. vor distribui prem ii fixe de IU L I A str. M iciurin nr. 5, e x e c u tă lucrări de -alez-are.a cilin ­
poate apare atît în bolile mai uşoare, cîte 50.000 lei, 10.000 lei şi drilor pentru orice fel d e -m o to a r e cu diam etrul de la 55 mm la
nervos central (măduva, bulbul) pri­ Uneori, aceşti tuşitori cronici mai în 3.000 lei, în a fa ra prem iilor 300 mm pe lungim e de 500 m m . Lucrări d e bună calitate şi ta
meşte prin nervi înştiinţarea de cele trecătoare, (laringite, bronşită acută, vîrstă, sînt purtătorii unei tuberculoze obişnuite în bani. term en. O rice lăm urire s e diă de- c ă tre D ir e c ţiu n e a A telieru lu i
întîmplate şi comandă imediat tot prin pleurită, cît şi în bolile mai serioase pulmonare pe care o ignorează şi pe la adresa d e m ai sus. sau în scris.-
nervi — tuşea, care are drept scop ale plămînului, bronşită cronică, pneu­ care nimeni n-ar bănui-o din cauza LA RESTAURANTUL
tocmai să elimine aceşti corpi străini monie, abcesul pulmonar, tuberculoza). vîrstei şi stării generale relativ bune..
din căile respiratorii şi să le menţină Ea poate fi uscată sau umedă, adică Cei din familie o, consideră de obicei „CR1ŞUL“B rad
astfel libere pentru trecerea aerului. însoţită de expectoraţie, de eliminarea ca o „bronşită veche inofensivă", şi nu
Tuşea, ca şi strănutul dealtfel, trebuie unei spute care poate fi spumoasă, se gîndesc să mai consulte medicul. se g ă s es c zilnic 12 sorti­
considerată ca un act de apărare al mucoasă sau chiar purulentă. In bron­ Bătrînii aceştia tuşitori cronici, care mente preparate de bucătărie.
organismului, avînd drept scop cură­ şită acută din răcelile obişnuite tuşea de fapt ascund fără ştirea lor o tu­
ţirea şi îndepărtarea corpilor străini şi este la început uscată, ea poale deveni berculoză pulmonară,. reprezintă un Mîneare caldă şi bere la
substanţelor vătămătoare din căile res­ deasă, obositoare şi produce bolnavu­ mare pericol pentru cei din jur şi în pahar toată z iu a ; vin d e m a­
piratorii. Ea este utilă în măsura în lui dureri sau senzaţie de arsură în special pentru copiii din familie, cu să cu 8 lei kg.
care constituie un mijloc de evacuare mijlocul pieptului. După cîteva zile care răuiîn mai mult în contact. Ei tre­
a secreţiilor care astupă c.ăilc respira­ începe să fie însoţită şi de expectora­ buie supuşi întotdeauna unui control, In fiecare seară muzică.
torii. ţie şi în alte cîteva zile poate dispare. medical clinic şi radioscopic. R estaurantul a n g a jea z ă şi
Dacă tuşea însă continuă mai mult serveşte la dom iciliu: mese
Cînd însă ea devine foarte deasă şi timp, cu sau fără expectoraţie, bolna­ După cum vedeţi, acest simptom a- comune, reuniuni, întruniri,
obositoare, continuînd şi în cursul nop­ vul trebuie să se prezinte la un nou tît de des întîlnit care e tuşea, poate baluri si chermeze.
ţii, ea constituie un chin atît pentru să însemne uneori foarte puţin sau
bolnav cît şi pentru cei din jurul său. control medical. uneori foarte mult. Ori de cîle ori
In' acest caz, acţiunea sa „binefăcă­ tuşea persistă mai mult de cîteva zile
toare" este mult depăşită de efectele Sînt bolnavi, deobicci vechi fumă­ şi se însoţeşte şi de expectoraţie, chiar
tori, care tuşesc de ani de zile, în dacă în rest ne simţim relativ bine.
special dimineaţa la sculare, cînd ex­
pectorează mult făcîndu-şi astfel un fel
rele pe care poate să le aibă asupra de „toaletă de dimineaţă a plămînu­ trebuie să ne adresăm medicului pen­
organismului şi plămînufui în special. lui". Expcctoraţia este mai abundentă tru un control.................
Medicul va aprecia în fiecare caz uti­ dimineaţa deoarece se elimină toate Dr. NICUL1NA VEBER
)I