Page 72 - 1957-10

Nr, 888. dr u m u i .s o c r - m m m o. 3

ti— n—miiwi MU.UIMIM iBI'

In întreprinderile carbonifere din Valea Jiului „Recolta a fost slabă"

r Acţiunea; de contractarea ce­ D eci nu recolta -r- presupusă
ooooooooooooooooo<xxx>ooooooofX)cxxxxx>oooooccx)QGcxxx3oocoooooQcxx>oooQOOOOQCos©<xcKx>OQO<xxwo©OGOo<x>oooooo<xj<wooQooc>e<X!OC>oococoo.ocx>oocKX>eoooopQOQO<:ooeooooeoscooooooi oocraooooocxwoooooasooooeooeoooooooc- O00 OOCK realelor în com-urna B en ic, ra­ de el, slabă, a dus la neîn-
ionul Alba., s-a bucurat de o cheierea de contracte-, ci lipsa
A; V atenţie deosebită din partea or­ de preocupare a salariaţilor coo­
ganizaţiilor de bază şi a sfatu­ perativei, şi în special, a v ic e ­
% rea socialistă pentru a obţine astfel rioada care s-a scurs de la trecerea Analiz-înd^ succesele obţinute pînă. lui popular com unal. Ca urm a­ preşedintelui, care a neglijat în-
în experimentare a sistemului îmbu­ acum cît şi lipsurile, manifestate în re, aci s-au încheiat • contracte trutotul această acţiune.
/ ) a indicaţia C.C. al P.M.R., Comitetul regional de partid de rezultate în producţia de cărbune nătăţit de salarizare şi normare a perioada, aceasta, comitetul raional de pentru v în za rea către sta t a. u-
<=**~ şi Comitetul raional de partid Petroşani, au organizat care să justifice cît mai curînd sub­ muncii. Printre lipsurile cele mai ca­ partid cere organizaţiilor de partid şi nei cantităţi de peste 14.000 kg D a c ă 'o r g a n e le de partid şi
zilele trecute la Petroşani, o im portantă consfătuire în cadrul stanţiala creştere a salariilor. Orga­ racteristice sînt: neglijarea în lunile de masă să depună toate eforturile g-rîu şi p este 1 0 .0 0 0 k g porum b. com itetul executiv al sfatu lu !
căreia s -a an alizai activitatea colectivului d e conducere al nizaţiile de partid şi de masă au ri­ aprilie—mai: a problemei reducerii pre­ pentru asigurarea, unui succes, deplin Nu acelaşi lucru se poate spu­ popular com u n al ar fi controlat
Combinatului carbonifer Valea Jiului, a conducerii de partid dicat la un nivel mai înalt munca po­ ţului de cost al cărbunelui, preocu­ experimentării sistemului îmbunătăţit ne însă, despre contractările de mai tem einic munca lucrători­
raionale, organ izaţiilor de p a rtid , sin dicale şi U.T.M. de la litică : agitaţia şi propaganda a fost cartofi. P în ă la data de 15 o c­ lor de la cooperativă, cu s ig u ­
tom brie a. c., cooperativa de ranţă că se încheiau contracte
exploatările carbon ifere din V alea Jiului în legătură cu expe­ axată pe problema salarizării* între­ parea încă nesatisfăcătoare pentru a- de salarizare şi normare a muncii, consum din com ună n-a. în ch e­ cu ţăranii m uncitori, pentru
rimentarea sistemului îmbunâ tăţit de salarizare şi normare cerea socialistă a cunoscut un pu­ sigurarea condiţiilor ca toate brigă­ pentru mobilizarea muncitorilor mi­ iat. nici un contract. Este şi vînzarea unei cantităţi destul
a muncii în bazinul carbonifer a l Văii Jiului. ternic avînt în cursul lunilor aprilie, zile de; mineri să-şi realizeze planul, neri la lupta pentru a obţine asemenea normal. V icepreşedintele coope­ de m ari d.e cartofi.
mal, iunie, iulie şi septembrie. Drept rezultate economice în producţie care rativei, Ioan C-ristea (d esigu r
La consfătuire au p a rticip a i: membrii Comitetului raio­ rezultat, pînă ia 1 octombrie, minejrii activitatea, scăzută a unor gospodari să permită în: cel mai scurt timp.- să din n ecu n o a ştere) su sţin e şi a- Răm îne ca în viitor salariaţi’
nal de partid, conducerea C.C. V.J., reprezentanţi a i organ iza­ Văii Jiului au dat economiei naţionale pentru crearea, de condiţii cît mai op­ se renunţe la fondurile alocate în plus cum că recolta de cartofi a fost cooperativei, sprijiniţi de orga­
ţiilor de partid şi de m asă de la toate exploatările, conducă­ 33.800 tone de cărbune peste plan; în time de cazare şi hrană muncitorilor de către stat pentru, majorarea sala­ slaba, şi din această cauză nu nizaţiile de bază şi sfatul popu­
tori d e întreprinderi, mineri şi tehnicieni de frunte, precum şi perioada experimentării a crescut pro­ s-au putut încheia contracte. lar com unal, să -şi organ izeze în
delegaţi d e la celelalte exptoa ţări miniere din regiune. Au luat nou veniţi. Faţă de problema stabi­ aşa fel m unca incit să achizi­
ductivitatea muncii cu peşte 10 la sută, lizării cadrelor- au avut lipsuri şi or­ Cît de neîntem eiată este m o­
iar la preţul de cost s-au realizat tivarea lui, se poale vedea din ţioneze şi cantităţile de cartofi,
de asem enea parte tovarăşii Ilie Verdeţ, prim secretar a l Co­ economii de circa; .10 000.000 lei. ganizaţiile de partid, şi de masă: — riilor. In încheierea referatului este a- situaţia întocm ită de tehnicianul care trebuiau contractate. P osi­
mitetului regional de partid, tov. Petre Dumitrescu, secretar al care s-au ocupat, încă puţin de edu­ rătat ce trebuie făcut pentru aceasta, agronom cu ocazia evaluărilor bilităţi există în com una Benic.
Comitetului reg ion al de partid, Eugen Maty'as-, adju nct a l mi­ Referatul Comitetului raional de caţia muncitorilor noi precum şi Mi­ potrivit cu sarcinile trasate de Hotă- de recoltă făcute La tim pul po­ însă este necesară o preocupare
nistrului Minelor, N. Schw artz, vicepreşedinte al Comitetului rîrea nr. 6 a biroului Comitetului re­ trivit. D e pe fiecare heotlar cu l­
de Stat pentru norme şi salarii. partid s-a- ocupat în continuare de nisterul minelor-, care cu întîrziere tivat cu cartofi, s-a constatat p erm an en tă din partea acelor.-'
că se obţin peste 9.000 kg. care au datoria de a contribui
a luat măsuri- de. mărirea spaţiului din plin la asigu rarea fondului

Consfătuirea a scos în ev id en ţă rezultatele obţinute în p e­ lipsurile care s-au: manifestat: în pe­ locativ. gional de partid. centralizat al statului.

rioada celor 6 luni care au trecut de la începerea experim en­ orirea mia a proaucti muncii- Comisia de femei ajută
tării sistemului îmbunătăţit de salarizare în ceea ce priveşte
creşterea salariilor minerilor, precum şi rezultatele economice In şedinţa ţinută în urmă cu întovărăşirea agricolă din oraş.
o zi-, com isia de fem ei a o r a şu ­ In acest scop au fost c o n sti­
obţinute în producţie — sporirea producţiei de cărbune, creş­ sarcină centrală lui H aţeg — preşedintă Nistor tuite .grupe de femei şi repartiza­
terea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost. Por­ Vera — a hotărît ca în cinstea te pe sectoare. Tot fem eile au ho­
sărbătoririi a 40 de ani de la tărît ca pînă la 7 N oiem b rie s.ă
nind de la aceste rezultate, ana lizînd lipsurile şi posibilităţile Discuţiile purtate în consfătuire au din brigada pe care o ctonduc, să dăm fi putut să dau astăzi 40—45 tone de revoluţia din O ctom brie, să dea se mai m obilizeze în num ăr cil
existente, consfătuirea a arătat căile obţinerii de noi succese în fost vii, bogate în învăţăminte. patriei 1.500 tone. de cărbune peste cărbune dar din cauză că n-am avut un efectiv sprijin în vederea m ai m are pentru efectu area Li­
realizarea unei producţii de cărbune mai mari şi mai ieftine Ele au arătat preocuparea unanimă şpilanul nostru. Noi sîntem conştienţi vagonete suficiente am dat numai 15. realizării de noi contractări la nei m unci voluntare la spitalul
şi în creşterea nivelului de trai al minerilor. deosebită a muncitorilor, tehnicieni­ că sumele pe care statul le dă pen­ Şi asta nu se. întîmplă numai odată porumb şi cartofi. Totodată se
va intensifica munca politică şi de copii şi spitalul unificat, pre­
lor şi inginerilor minerii din Valea tru îmbunătăţirea cîştigurilor mineri­ sau numai cu brigada mea 1 de agitaţie în vederea im pulsio­
nării însăm înţă.iîor de toam nă cum şi la lucrările de îm prej­
O creştere simţitoare a Jiului pentru sporirea rapidă a pro­ lor trebuie acoperite. în buget şi de Crearea condiţiilor ca fiecare bri­ şi a atragerii de noi fam ilii în
ductivităţii muncii de care depinde aceea nu vom precupeţi eforturile pen­ gadă de mineri să-şi realizeze planul, muirea parcului „7 Noiembrie"
în cea mai mare măsură scăderea tru a da. patriei cărbune mai mult şi depinde, aşa după cum au arătat mai din H aţeg.
producţiei şi a nivelului de trai preţului de cost al cărbunelui, ridica­ mai ieftin — a spus minerul Compodi mulţi vorbitori, de îmbunătăţirea a-
rea nivelului de trai al celor ce mun­ Ioan de la Lonea. ¦ provizionării tehnico-materiale a ex­

Piarticipanţii la consfătuire au as­ organizatorice luate precum şi ale a- cesc. Prin exemple convingătoare, date Minerii din cele două brigăzi pe ploatărilor şi de întărirea responsa­
cultat raportul conducerii Gom- vîntului în muncă cu care muncitorii în conferinţă, numeroşi tovarăşi prin­ care le conduc sînt hotărîţi. să dea bilităţii tehnicienilor faţă de realiză­
binatului carbonifer Valea Jiului prem­ ineri au răspuns creşterii salariilor tre care inginerii Ioan Benea şi Gh. pînă la 7 Noiembrie 1.500 tone de rile brigăzilor de mineri.
zentat de tov. Suder Wiliam, director lor. Mihuţ, minerii Traian Damian, Ioan cărbune peste plan, să sporească cu
Pentru îmbunătăţirea aprovizionării
Compodi, Andrei Nagy şi alţii, au a- imult randamentul în abataj şi să con­ Din activitatea organizaţiilor
general al combinatului şi un referat Raportul combinatului arată că în rătat că problema creşterii rapide a tribuie la reducerea preţului de cost. cu lemn şi vagonete. goale sînt multe
al Comitetului raional de partid ex­ rezerve, la. toate minele.
pus- de tov. Plic Alexandru, secretar cursul lunilor aprilie—august randa­ productivităţii muncii se poate ob­ Cerem însă ca să ni se asigure con­
al* Comitetului. mentele muncitorilor direct productivi ţine la minele din Valea Jiului. diţii pentru a putea munci din plin, Ing. Vaier Stanciu de la mina Vul­ de bază A.V.S.A.P.
de la fronturile de lucru au crescut fiindcă tehnicienii şi inginerii de la can a arătat cum sectorul transport
Raportul prezentat de tov. Suder Aşa după cum s-a subliniat în con­ pe care îl conduce a reuşit să: re­ H A Ţ E G : (D e la suhredac- O altă organizaţie de bază
a examinat rezultatele obţinute în îm­ cu 13,2 la sută, randamentele în căr­ sfătuire principala rezervă de sporire partea mecanică şi alţi tovarăşi din zolve aprovizionarea în bune condi-, ţia noastră voluntară). A .V .S.A .P., cu o rodnică activi­
bunătăţirea normelor de producţie, în­ bune cu 12,3 la sută, în subteran cu conducerea sectorului nostru se plimbă tate, este cea de la fabrica
deplinirea planurilor acordate brigă­ 13,9 la sută, iar pe exploatări cu 12,6 a productivităţii este crearea condi­ prin mină cu lampa în piept şi nu ţiuni a brigăzilor de mineri cu va­ U na din cele mai active or­ „C eram ica" Ba.ru M are, care a
zilor de mineri şi creşterea randa­ la sută. Datele preliminare arată că ţiilor ca toate brigăzile de mineri să-şi văd greşelile pe lîngă care trec. Mon­ gonete goale şi material, cu parcul ganizaţii de bază A.V.S.A.P. reuşit să facă cele mai num eroa­
mentelor, precum şi posibilităţile de în- luna septembrie, randamentele pe tarea unui craţer. la locul nostru de de locomotive şi vagonete existente din* raionul H a ţe g e ste cea din se c la sifică ri lia. sc h i ş i tir.
sporire a productivităţii muncii şi de exploatare, au crescut cu 15,6 la sută îndeplinească planurile stabilite prin muncă, spre exemplu — se prelungeş­ la mină. comuna Boşorod. Această orga­
reducere a preţului de cost al căr­ faţă de trimestrul I a.c1. Creşterea ran­ foile de acord. te de mai bine de o săptămînă, timp nizaţie de bază sătească a a- M embrii acestei organizaţii
bunelui în următorii! trei ani. în care craţerul a fost adus în mină, Problema absenţelor nemotivate a juns să-şi mărească numărul de bază desfăşoară o uie activi­
damentului a făcut posibilă sporirea — Măsurile luate în vederea siste­ dus afară şi iarăşi -adus înapoi. Dacă m em brilor la 260, din care 102 tate, reu şin d şă. în d e p lin e a sc ă
producţiei de cărbune pînă în luna. mului îmbunătăţit de salarizare şi fost de asemenea dezbătută în cadrul sînt femei. Membrii acestei or­ sa r c in ile ce le sta u în faţă şi
normare a muncii au dus la creşte­ ganizaţii au depus o vie activi­ să organizeze excursii colective
septembrie cu peşte 5 la sută faţă de rea entuziasmului în munca noastră consfătuirii. f tate spre a-şi însuşi cunoştin­ la anum ite locuri im portante
primul trimestru al anului, trimestru: ţele predate şi a-şi achita la
In condiţiile minelor din Valea Jiu­ în care, de altfel, planul, pe bazjn a minerilor — a spus Tucaciuc Mihai şi aceşti tovarăşi ar munci cu entu­ —- N-a.m putut să obţinem succese timp cotizaţiile.
lui, a arătat vorbitorul, trecerea la ex­ a fost depăşit . de la mina Aninoasa. De la aplicarea ziasmul cu care au muncit minerii, mai mari în ridicarea productivităţii
sistemului îmbunătăţit de salarizare cele două brigăzi ale noastre ar fi — a spus ing. Ion Benea — deoarece De curînd s-a înfiinţat un
perimentarea sistemului 'îmbunătăţit de brigada din care Iac1,paste,, a dat. în__putut da cu jrmlt mai mult cărbune. la mina: noastră..s.-a creat prostul o- cerc telefonic în cadrul căruia
salarizare şi normare a muncii nu a m em brii respectivi activează cu
multă plăcere.
necesitat reexaminarea normelor, ci Raportul s-a ocupat apoi pe larg de fiecare lună cîte 700—800 tone de Din păcate un număr destul de bicei de a se absenta în număr mare din regiunea noastră (H u n e­
La aceste rezultate frum oase
numai aplicarea lor mai corectă, pre­ măsurile tehnico-organizatorice luate cărbune peste plan. Aceasta a făcut ca mare de brigăzi nu-şi fac planurile în de la şut după plata avansului şi s-a putut, ajunge datorită m un­ doara, Crivadîa etc.), ţinîndu-
cum şi o lărgire a aplicării norme­ potrivit Hotărîrii nr. 6 a Biroului Co­ fiecare om din brigadă să realizeze primul rînd din cauza deficienţelor în salariului. Aceasta dezorganizează cii depusă de tov. Ion N anciu,
lor cu motivare tehnică. Prin acestea, mitetului regional de partid pentru cîştiguri constante de 2.500—3.200 lei aprovizionarea cu vagonete goale şi munca brigăzilor. Ion P eşterean, Andrei Savu şi sc cu acest prilej şi conferinţe
Tom a Tineja.
normele la abataje au fost îmbună­ creşterea, productivităţii muncii şi re-, lunar. material lemnos şi în al doilea rînd Iată de ce un rol important în creş­ lăm uritoare. Prin m unca depusă

tăţite cu 10,3 la sută, iar la pregătiri ducerea preţului de cost în cursul se­ Aşa ăm primit nbi minerii salari­ din cauza absenţelor nemotivate. terea productivităţii muncii îl are lupta s-au distins în mod deosebit ur­

eu 18,2 la sută. Scopul principal al mestrului II a.c. şi în anii 1958—1960. zarea îmbunătăţită şi aşa răspundem: Pe bună dreptate, minerul Vasile pentru întărirea disciplinei în produc­ mătorii to v a r ă şi: Ion Soleai,
îmbunătăţirii normelor de producţie
este şi asigurarea unei creşteri continue Principalele mijloace de reducere a grijii partidului: şi guvernului. Apostol de la. Uricani a pus întreba­ ţie — atît din partea muncitorilor cît Kocz-i B ar, M ih a i şi E m il M o-
a productivităţii muncii, ceea ce este preţului de cost sînt, aşa după cum — Pînă la 30 decembrie, în cinstea rea : cînd o să ia conducerea combi­ şi din partea tehnicienilor — sarcina
natului măsuri pentru a se rezolva la dola.
a arătat experienţa lunilor iulie şi alegerilor de partid, şi a sărbătoririi
numai în folosul muncitorilor, pentru august, îndeplinirea planului şi creş­ proclamării Republicii noastre, mă an­ mina noastră problema aprovizionării de seamă a organizaţiilor de partid, NICU SBUCHEA

că* pe de o parte creşterea producti­ terea productivităţii muncii. De aceea, gajez ca împreună- cu ceilalţi mineri cu lemn, seînduri şi goale ? Eu aş sindicale, U.T.M. Pentru copiii lor
vităţii muncii le asigură cîştiguri spo­ majoritatea măsurilor tehnico-organi­
ritei i;ar pe de altă parte scade preţul zatorice puse în aplicare sau care se Patriei cărbune mai ieftin! Cu cîtva timp în urmă în co­ un număr de 32 fem ei din l o ­
de cost al produselor, ¦şi deci, cresc vor pune în aplicare au ca scop să.
salariile reale. asigure o creştere neîntreruptă a pro­ Mu întîmplă.tor cea. mai mare parte- mensiuni necorespunzătoare şi de ca­ Analiza făcută în consfătuire a a- muna Ilia s-a început construc­ calitate să ajute la construcţia
ductivităţii muncii, pentru ca în 1960 a. tovarăşilor care auluat cuvîntulîn litate slabă. De exemplu pentru fa­ rătat însă că în Valea Jiului există
Muncitorii mineri din Valea Jiului consfătuire au manifestat un interesonarea lemnului sosit la depozit se mari rezerve în ceea ce priveşte spo­ ţia unei noi şcoli d e 11 ani, cu şcolii. Au venit aici cu căruţe,
sînt interesaţi nu în orice creştere de să se obţină pe bazin „Omul şi tona"
fonduri din autoimpuneri şi con­ au ajutat pe muncitori la zidă­
salarii, ci numai într-o asemenea creş­ de cărbune. deosebit pentru reducerea preţului de fac cheltuieli în plus de cea. 580.000 rirea productivităţii muncii şi reduce­
tere care să le asigure o mai mare rea preţului de cost — baza creşte­ tribuţia în muncă. Toţi locuito­ rie, fundaţii, la dem olare, etc.
putere de cumpărare a salariilor — Printre aceste măsuri, raportul a cost al cărbunelui. Este ştiut că iefti­ anual, rii. în continuare a nivelului de trai rii comunei au pornit hotărîţi Printre cele care au participat
In total; se cheltuiesc în plus. la al celor ce muncesc.
lucru posibil numai în condiţiile spo­ amintit despre mecanizarea armării nirea sau scumpirea cărbunelui atrage ca noua şcoală în care vor în­ la aceste munci s-au numărat
ririi neîntrerupte a productivităţii mun­ în abatajele cameră, mărirea vite-- material lemnos cu peşte 4 milioane Pentru accelerarea ritmului de creş­
cii şi a reducerii preţului de cost. zelor de avansare a fronturilor de după sine ieftinirea sau scumpirea unei lei anual, fapt ce- trebuie să atragă a- tere a productivităţii muncii, organi­ văţa copiii lor să fie terminată şi tov. Maria Drăgan, Viorica
serii întregi de produse ale econo­ tenţia în mod deosebit organelor vi­ zaţiile de partid trebuie să se ocupe, cît mai repede. Zilnic aici ce­ Moisin, Elena Filipaş, Lucre-
După 6 luni. de la trecerea, la ex­ lucru, reducerea posturilor neproducti­ miei naţionale deci, are o mare im­ zate din. minister şi combinat, în continuare cu şi mai multă perse­ tăţenii cu căruţe şi cu braţele ţia Profeanu, Maria Draia şi
perimentarea sistemului îmbunătăţit de ve pe seama mecanizării unor procese portanţă în ridicarea, .nivelului, de trai. lucrează de zor.
al poporului. ?
salarizare şi normare a muncii se pot care cer un volum mare de muncă La reducerea preţului» de cost con­ Consfătuirea a. subliniat cu tărie verenţă, de mobilizarea organelor teh- Duminică, pe şantierul noii altele.
vedea efectele pozitive ale îmbunătă­ şi simplificarea aparatului administra­ tribuie, pe. lîngă creşterea producti­ necesitatea de a se pune mai nico-a.dmin.is.tra.tive la aplicarea în via­ SILVIA TOMA
multă străduinţă pentru rezolvarea proţ­ă a măsurilor elaborate în urma ho­ şcoli comisia de fem ei de pe corespondentă
ţirii normelor, ale măsurilor tehnico- tiv etc. vităţii muncii, realizarea unui regim lîngă sfatul popular a mobilizat

sever de economii la toate cheltuielile blemei stabilităţii cadrelor de mineri tărîrii nr. 6 a biroului Comitetului re­ GO0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 00 0 0 0 0 0 0 00 00 0 0 ,0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0-00 00

Organizaţiile de partid au de producţie. calificaţi. Pentru aceasta este necesar gional de partid, cît şi a propunerilor | De ia comisia regională de fotbal I
Lupta pentru reducerea preţului de- să se intensifice preocuparea pentru făcute în cadrul consfătuirilor de pro­
avut o contribuţie preţioasă cost- al cărbunelui trebuie- considerată crearea spaţiului tocativ necesar mai ducţie pe sectoare şi exploatări. g
ca- o.sarcină patriotică a fiecărui mun­ ales la Lupeni, şi să se acorde o mai Organizaţiile de partid şi condu­ g In şedinţa din 16 octombrie co De asemenea tov. Moraru Vasile 8g

citor şi tehnician. mare grijă noilor veniţi -«. îndrumării cerile minelor au datoria să acord# g misia regională de fotbal a hotă- d--e--ia Energia Ghelar este suspendat 8
o rit oa: preşedinţii colegiilor raiona- pe patru etape, începînd din 16 oc- o
Referatul Comitetului raional de regiunii noastre, unde începe acţiunea Şi în direcţia aceasta, la minele din lor, atragerii, în brigăzile mai bune o atenţie deosebită reacti’vizării comi­
partid, expus de tov. Plic Ale­ de experimentare a salarizării şi nor­ Valea Jiului există rezerve mari, care şi calificării, sprijinirii: în rezolvarea siilor şi subcomisiilor de norme şi 8 le de arbitri care au fost invitaţi la tombrie. La fel jucătorul Stamik °
xandru a înfăţişat pe larg măsurilemării îmbunătăţite, acea parte a re­ nu sînt încă folosite. Mai. mulţi tova­ greutăţilor personale de la început. salarii şi să- antreneze în continuare 8
8 şedinţă şi nu s-au prezentat, să tie Nicolae
8 suspendaţi pe trei etape, începînd Se avertizează colectivele din -in- g8
politico-organizatorice luate de către feratului Comitetului, raional de partid răşi, referindu-se la posibilităţile de Consfătuirea a adus aspre critici masa largă de muncitori şi tehnicieni
Comitetul raional şi organizaţiile de în care se. vorbeşte despre măsurile reducere a preţului de cost au arătat Trustului 7 construcţii care întîrzie pentru, a veni cu propuneri de eco­ g din 16 octombrie. De asemenea ar- treaga regiune că la şedinţele corni- L

partid miniere pentru asigurarea suc­ organizatorice luate de partid în pe­ rezervele însemnate ce stau. la înde- nepermis de mult cu predarea unui nomii. Aplicarea în viaţă a. acestor g bitrllor care nu activează în cadrul sjej regionale de fotbal nu vor mai 8

cesului experimentării sistemului îm­ rioada de pregătire pentru trecerea la mîna minerilor prin folosirea mai ra-, număr însemnat de locuinţe şi că­ propuneri, valorificarea lor deplină. ?i g colegiilor raionale şi regional, se o- f; primiţi delegaţi fără mandat de 8
bunătăţit de salarizare, rezultatele ob­ experimentarea salarizării şi apoi în ţională a energiei electrice şi pneu­ mine necesare cazării noilor veniţi. operativă, depinde într-o măsură foarte
8 preşte delegarea lor la jocuri. Pînă împuternicire de la colectiv care să ^

ţinute şi sarcinile ce stau în, continua­ cadrul experimentării. Comitetul raional matice, economisirea materialelor şi ¦k mare de activitatea personalului, teh- 8 la data de 1 noiembrie 1957, cole- le dea dreptul că hotărască pro- g

re în faţa organizaţiilor de partid. de partid, organizaţiile de partid de în special a lemnului de mină, îngri­ ta încheierea consfătuirii a luat nicounginereşc. De. aceea şe impune giile raionale vor face şedinţe unde bleme legate de soarta colectivului, g
Subliniind măsurile luate de partid la exploatările miniere din Valea Ji- jirea mecanismelor, reducerea posturi­ cuvîntul tov. N. Schwartz, E, ca o sarcină urgentă. în faţa orga­ va___ pai r:ticipa şi un,1„d1~e~le~g4at din «poa»-r­ In cazul DinamoHinaitm Orăştie—Ener-OrăstÎP—Rtiei*- Og
şi guvern în ultimii 5—6 ani privitoare lui au luat măsuri pentru asigurarea lor neproductive şi a personalului din Matyas, I. Verdeţ şi I. B.arna, carenizaţiilor de partid de a se ocupa de tea colegiului regional. In urma a
la ridicarea nivelului de trai, atît al unei largi participări a muncitorilor, schemă. s-au ocupat pe larg de sarcinile ce educarea politică a tehnicienilor şi §5 c0CeMstUoIr şedinţe se vor prezentapicz-tiiui nunu- gia 30 Decembrie se dă cîştig de 8
cauzăuau/.u Wcolieucutuiv.uuiluu.i ¦D- ina“mo Or¦ă-şft-ie. ~8

minerilor, cît şi al maiştrilor, tehni­ tehnicienilor şi inginerilor la dezba­ Economii de material lemnos se pot- revin organizaţiilor de partid şi de inginerilor pentru a se lichida ati­ 8 mele arbitrilor care nu activează si prin cîştigarea jocului cu 3-0. De

cienilor şi inginerilor mineri, referatul terea şi îmbunătăţirea sistemului de realiza prin folosirea pe scară mai masă, organelor administrative, tu­ tudinea de pasivitate, inerţie, forma­ § care urmează a fi suspendaţi de la asemenea, jucătorul Moldovap ioan g

subliniază că veniturile muncitorilor salarizare şi normare. Au fost orga­ largă a armării metalice, lucru ce. turor muncitorilor, tehnicienilor şi in­ lism şi birocratism care se întîlneşte 8 delegări. de la C.ugir pentru. încercare de du- g

mineri din Valea Jiului au crescut. în nizate plenare ale Comitetului raio­ trebuie să stea mai mult în atenţia ginerilor mineri din Valea Jiului pen­ destul de frecvent încă la unii teh­ o La contestaţia Energiei Ghelar, cere în eroare a comisiei prin min- g

ultimii 5—.6 ani de peste trei ori, nal de partid, plenare ale organizaţii­ conducerii Ministerului minelor şi a tru asigurarea succesului deplin al ex­ nicieni. g pentru jocul cu. Energia Lonea, pri- ciună şi atitudine necuviincioasă este g

lucru ce. oglindeşte cu deosebită putere lor de partid de la mine, adunări ale C.G.V.J. perimentării sistemului îmbunătăţit de Este necesar de asemenea ca or­ 8 ma, pierde contestaţia întrucît juca- suspendat pe un an din viaţa spo.- 8
permanenta grijă a partidului pentru minerilor în cadrul cărora s-au dez­ De asemenea, se poate realiza o salarizare la exploatările carbonifere ganizaţiile de partid să intensifice
bătut instrucţiunile Ministerului Mine­ prin toate mijloacele de propagandă 8 torii de la Lonea au avut drept de tivă
mineri. Substanţial au crescut şi ve­ mare economie la consumul de mate­ din Valea Jiului. 8 joc. Este anunţat colectivul Energia g

niturile maiştrilor, tehnicienilor şi in­ lor. La sectoare au fost înfiinţate caie­ rial lemnos prin extinderea armării cu ? şi agitaţie munca de educare a sala­ 8 Energia Lonea pierde contestaţia Hunedoara că, colegiul regional g
ginerilor din conducerile sectoarelor te de sugestii şi propuneri, astfel că fier prefabricate. Inginerul Ioan Benea Organizaţiile de partid şi de ma­ riaţilor din cadrul exploatărilor car­
şi minelor. Referatul a marcat, să, conducerile exploatărilor carboni­ bonifere, pentru întărirea disciplinei g cu Energia Ghelar, jucătorul Zatokil de arbitri va lua măsuri piivind pe g
fiecare muncitor, fiecare tehnician şi-a de la Petrila a arătat în, consfătuire fere, au depus o activitate intensă în producţie şi crearea unei atitudini
faptul că această creştere rapidă a putut spune părerea despre măsurile experienţa cîştigată de această mină în mobilizarea muncitorilor, tehnicie­ socialiste faţă de bunul întreprinderi- g avînd dreptul de joc numai la re- arbitrul Sergiu, In cazul Progresul 8
salariilor muncitorilor, tehnicienilor privind îmbunătăţirea sistemului de în armarea cu bolţari de beton la lor. ^
salarizare, a putut veni cu propuneri stratele subţiri şi posibilitatea de în­ nilor şi inginerilor mineri din Valea- 8 jucarea meciului. Pentru contestaţia Deva Energia Vulcan, se acordă
mineri a. avut loc în condiţiile cînd pentru îmbunătăţirea lor. Muncitorii trebuinţare a acestora. O altă cale dc Jiului la aplicarea; în viaţă a măsu­ In actuala perioadă, este necesar
productivitatea muncii din industria mineri din Valea Jiului au făcut peste economisire a lemnului este dirija­ rilor privind experimentarea sistemu­ ca organizaţiile de partid,, de masă 8 Energiei Aninoasa privind cazul ju- 3-0 pentru Vulcan, pentru neprezen- ^
minieră bătea pasul pe loc sau a în­ 500 propuneri a căror aplicare a dus rea pe dimensiuni a materialului, lem­ lui îmbunătăţit de salarizare şi nor­ şi organele administrative să acorde
registrat. uşoare progrese şi deci, pen­ la realizarea unor importante econo­ nos în mină potrivit cu nevoile lo­ maximum de atenţie încadrării mi­ ^ cătorului Stamik de la Ghelar, se dă tarea echipei Progresul şi se atra- g
tru îmbunătăţirea salarizării au fost mare. nelor cu muncitori stabili.
necesare serioase eforturi din partea mii. curilor de muncă. Primele rezultate sînt bune şi con­ o cîştig de cauză Energiei Aninoasa, ge atenţia colectivului din Deva, că 8
statului democrat-popular, a trebuit să A doua sarcină importantă care a Vorbind despre dirijarea lemnului Nu încape îndoială că nici de acum
fie alocate uriaşe fonduri suplimen­ stituie un. succes al comuniştilor din înainte comuniştii, toate forţele con­ g prin cîştigarea meciului cu 3-0. De la următorul forfait va fi discutabi- 8g
tare din bugetul statului. stat şi stă în faţa organizaţiilor d? de mină trebuie arătat că lipsurile Valea. Jiului în mobilizarea forţelor ştiente din Valea Jiului, nu-şi vor pre­ 8 asemenea, colectivul Energia Ghe- lă rămînerea sa în campionatul re- g
partid, cit şi a organizaţiilor de masă pornesc chiar de sus. In mod plastic cupeţi eforturile pentru rezolvarea Iar, care a încercat să inducă în e-
Cu interes au ascultat participanţii de la mine — a arătat referatul — ing. Roman Petru a arătat cu cît din raion pentru atingerea obiective­ g8g roare comisia, cu minciuni şi fal- gional. In cazul Progresul Zlatna— 8
lor urmărite prin aplicarea experi­ Locomotiva Simeria, jocul se va juca g
la consfătuire, mai ales reprezentan­ este mobilizarea tuturor muncitorilor, cresc cheltuielile de producţie din cau-. mentală a sistemului îmbunătăţit de g suri, se suspendă o etapă, rămî-
g nînd valabilă şi ridicarea dreptului la sfîrşitul campionatului, iar actual- 8
8 de organizare pentru etapa ce a ră- mente Locomotiva va plăti cheltuie- 8
Iile de afişaj colectivului din Zlatna 8
8 mas.
1r o r w
ţii minelor din celelalte raioane ale tehnicienilor şi inginerilor în întrece­ za livrării materialului lemnos în di­ salarizare \ acestor probleme importante. *000 00 O O00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 r\n i'v»