Page 73 - 1957-10

Fag. 4
D U R A i 8 Z IL E D E Z B O R
Satelitul a parcurs peste 11 m ilioane km.
MOSCOVA (Agerpres). —
TASS
De'peste 19 zile satelitul şi
racheta purtătoare se rotesc în
jurul pămîntului. Pînă Ia 21 oc­
tombrie ora 6 dimineaţa sateli­
tul a efectuat 243 rotaţii com­
plecte în jurul globului |-v ~'în-
teşc. Postul de radio de pe sa­
telit continuă să funcţioneze pe
ambele frecvenţe de 20 şi 40
M. Hz.
Zborul satelitului şi al rache­
tei purtătoare este urmărit fără
întrerupere prin mijloace radio-
tehnice şi optice. In procesul
sul urmăririi satelitului a fost
strîns un material vast care are
o mare importanţă ştiinţifică.
Acest material continuă să spo­
rească pe zi ce trece.
Paralel sînt analizate datele
obţinute şi sînt precizaţi prin­
cipalii parametri ai orbitei.
Rezultatele analizei arată că MOSCOVA (Agerpres). —
perioada de rotaţie a satelitului TASS
şi rachetei purtătoare în jurul Pînă la 22 octombrie, ora 6,
llllllllllliinilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllMlllllllllllllllimillllllllllllllll^
ÎN A IN T E D E O C T O M B R IE
Note
Hapuri amare
De .cu rin d ,' revista am ericană
.'.United S tates N ew s and W orld
Report" a puhiicat un' articol
în care depune toate strădaniile
să convingă am ericanii că de
la experim entarea cu su coes în
U.R.StS. a rachetei balistice in­
tercontinentale, deasupra cen­
trelor populare a le S.U .A . pla­
nează am eninţarea permanentă
a unui a ta c ou rach ete din par­
tea UiRtS.S.
O minciună mai gogonată
nici nu se putea spune. Oare nu
Uniunea Sovietică este aceea
oare a propus . interzicerea ne­
condiţionată a arm elor atom ice
şi term onuoleare, in c lu siv .a ar­
m elor rachetă ?
Scopul afirm aţiilor revistei e
altul. Şi a n u m e : Presiunea a su ­
pra contribuabilului amerioan
pentru a -1 sili să a ccep te a c c e ­
lerarea cursei înarm ărilor şi
implicit a ciştigurilor monopo-
liştilo r. Cum s-iar spune, o in ­
vitaţie directă adresată am eri­
canilor de a mînca mai puţină
cam e, unt, etc. cu singurul scop
de a se fabrica mai m ulte bom ­
be, rachete etc.
îngrijorarea
bussinesmanilor
In ultim ul tim p, anum iţi ob­
servatori econom ici amerioani
vorbesc tot mai des despre
„stagnare", „declin" şi dinar de
„preludiul crizei". A ceasta, în
ciuda afrim aţiilor anterioare
(din prim ăvară) că toam na'va
aduce un nou val de prosperi­
tate. Toam na a so sit (s-a şi
con su m at ju m ă ta te din ea ) şi
valul de prosperitate întârzie
să-şi anunţe prezenţa. Ba chiar,
dimpotrivă. S-ar putea spune
că. declinul îşi continuă nestin­
gherit drumul. Cîteva cifre sînt
destul de elocvente pentru a de­
m onstra a cest fapt. Tn septem brie
anul acesta, producţia a scăzut
faţă de luna decem brie a anului
t r e c u t . în felul u rm ă to r: side-, vechi, Phenianul a fost centrul porului coreean. Phenianul a fost ternizează glorioasele fapte de asemenea tunurile şi ancora u-
rurgie cu 17 Ia su lă , construcţii
cu 1,5 la sută, com enzile pen­
tru industrie cu 5 la -su tă . im ­
portante sectoare lucrează cu o
R e d a c ţ ia pi a d m i n i s t r a ţ i a z ia r u l u i ş i r . 6 M a r t ie, n r . 9 , Ţ e le jş D n i t $ 8 ~ ţ $ 9 . T a x a p l ă t i t ă l n n u m e r a r c o n f o r m a p r o b ă r i i D ir e c ţiu n ii G e n e r a le P .T .T .R , r u .2 3 6 .3 2 0 din - 6 n o ie m b r i e 1 9 4 9 , —T ip a r u l î n t r e p r i n d e r e a P o l i g r a f i c ă „1 M a i" DEVA.
DRUMUL t&CYĂLTsMVTXn
pămîntului se micşorează trep­ satelitul artificial ai pămîntului Opinia publică mondială sprijină ® acţiune Împotriva intereselor
tat ; perioada de rotaţie a ra­ va înconjura de peste 258 de ori
chetei purtătoare se micşorează globul pămîntesc, parcurgînd o poziţia U.R.S.S. faţă de Siria pâcll sl colaborării Internationale
ceva mai repede decît cea a sa­ distanţă de 11,25 milioane km. BELGRAD (Agerpres). — goslaviei văd tocmai In hotărîrea de
telitului din cauză că racheta Spre seara zilei de 22 octom­
purtătoare are pierderi relativ brie racheta purtătoare va fi îna­ CAIRO, (Agerpres). — TASS (foarte serios avertisment făcut Ziarul „Borba‘‘ a publicat la 20 oc­ a rupe relaţiile diplomatice o dovadă
mari de energie" dată fiind re­ intea satelitului cu 46 minute, transmite: de Uniunea Sovietică Occiden­
zistenţa aerului pe care o întîm- ceea ce corespunde unei dis­ tului". tombrie declaraţia secretariatului de a faptului că guvernul Republicii Fe­
pină în păturile înalte ale atmos­ tanţe de 21.000 km. Racheta pur­ Oipinia publică egipteană îşi
ferei. tătoare va trece la 11,5 grade exprimă profunda indignare faţă Ziarul „Al Gumhuria" publică stat pentru Afacerile Externe al R.P.F. derale Germane este adeptul unor ten­
longitudine estică de satelit. de agresiunea pregătită de
In prezent perioada de rotaţie S.U.A. şi Turcia împotriva Si­ informaţia despre declaraţia A- Iugoslavia in legătură cu ruperea re­ dinţe negative, perimate, in relaţiile in­
a satelitului este de 95,55 mi­ Turcia continuă riei. In legătură cu declaraţia genţiei TASS sub titlu l: „Rusia
nute, iar a rachetei purtătoare concentrările la agenţiei TASS, ziarele arată că laţiilor diplomatice dintre Republica ternaţionale, care, bazîndu-se pe poli­
— de 95,12 minute. Această mic­ fro ntiera cu S iria poziţia Uniunii Sovietice faţă previne Turcia şi cere retragerea
şorare lentă a perioadei de ro­ de Siria este sprijinită pe larg trupelor ei concentrate de-a lun­ Federală Germană şi Iugoslavia. tica de forţă şi presiuni, caută să de­
taţie permite să se prevadă că BEIRUT (Agerpres). TASS de popoarele ţărilor arabe, oare gul frontierelor siriene". In de­
racheta purtătoare şi îndeosebi Ziarul „As-Si>asa“ scrie că în salută politica sovietică de apă­ claraţia agenţiei TASS, subli­ Acest act unilateral şi samavolnic termine luarea unor hotărlri corespun­
satelitul artificial se vor mai timp ce guvernul turc pu'blică rare a păcii şi securităţii în niază ziarul „este demascat în­
roti încă mult timp în jurul pă­ dezminţire după dezminţire la Orientul Mijlociu. tregul plan de agresiune împo­ ai guvernului Republicii Federale Ger­ zătoare concepţiilor sale politice.
ştirea privind concentrarea de triva Siriei, elaborat de Turcia
mîntului. trupe turceşti ia frontiera cu Ziarul „Aş-Şaiab" scrie că de­ şi de Statele Unite". mane, neuzitat în relaţiile dintre state In declaraţie se arată în continuare
Siria, ştiri din Turcia confirmă claraţia Agenţiei TASS „este un
In seara zilei de 21 octombrie că aceste concentrări continuă. in timp de pace, se spune în decla­ că „recunoaşterea Republicii Democra­
racheta purtătoare va depăşi sa­ Fotografiile noastre în­
telitul cu 18.000 km. şi va avea ..................... luminii... mu făţişează evoluţia oraşu­ raţie, este primit de opinia publică şi te Germane de către Republica Popu­
un avans în timp faţă de el de lui sovietic Nijni Taghil
39 de minute. din regiunea Sverdlovsk. guvernul Republicii Populare Federa­ lară Federativă Iugoslavia trebuie a-
In anii puterii sovietice,
localitatea Nijni Taghil tive Iugoslavia nu numai cu o pro­ preciată ca fiind de natură să con­
s-a transformat într-un
frumos oraş în care s-au
construit un palat de fundă. indignare, ci este considerat tribuie la întărirea păcii şi colaborării
cultură, un teatru, nume­
roase şcoli, spitale, etc. ik totodată ca un act ostil. O astfel de Internaţionale şi, dimpotrivă, ruperea
Oraşul a fost înzestrat cu
tramvaie, autobuze, şi al­ DELHI (Agerpres). — Presa politică a guvernului Republicii Fede­ relaţiilor diplomatice dintre Republica
indiană continuă să acorde o
te mijloace moderne de mare atenţie situaţiei îngrijoră­ rale Germane nu poate corespunde şi Federală Germană şi Iugoslavia ca o
transport. toare din Orientul Mijlociu.
nu corespunde intereselor păcii, cola­ acţiune împotriva Intereselor păcii şl
Clişeul din stingă re­ „Situaţia din Orientul Mijlo­
ciu, arată ziarul „Assam Tri- borării internaţionale şi principiilor colaborării internaţionale şi, prin ur­
prezintă aşezările mun­ b a n e se înrăutăţeşte rapid şi
citoreşti din Nijni Taghil trezeşte îngrijorarea serioasă a Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. mare, împotriva unificării Germaniei11.
tuturor oamenilor . iubitori de
dinainte de Revoluţia din pace din lume". Ruperea relaţiilor diplomatice, se In declaraţia secretariatului de stat
Octombrie, iar. clişeul de Comentînd scrisorile C.C. al arată în declaraţie, nu poate fi con­ pentru Afacerile Externe al R.P.F. Iu­
P.C.U.S. către partidele socia­
jos — aşezările muncii liste din ţările occidentale în le­ siderată decît ca o încercare grosolană goslavia se spune în încheiere :
(creşti şi ale funcţionari­ gătură cu situaţia ameninţă­
toare din Orientul Mijlociu, de a impune ţării noastTe o politică In ciuda actului ostil şi neobişnuit
lor Combinatului metalur­ „Amrita Bazar Patrika" sorie:
„Analiza sovietică coincide pe care contravine intereselor ei şi inte­ în relaţiile internaţionale actuale al
gic ridicat în acest oraş deplin cu punctul de vedere al
ţărilor neutre". reselor păcii. guvernului Republicii Federale Ger­
in ultimii ani.
Republica Populară Federativă Iu­ mane, guvernul iugoslav va face şi
goslavia este o ţară suverană şi in­ in viitor tot ce depinde de el pentru
dependentă, care îşi adoptă hotărîrile dezvoltarea unor relaţii de prietenie
de sine stătător şi asupra căreia nu cu poporul german, fiind ferm convins
se pot exercita presiuni cu ajutorul că această acţiune a guvernului Repu­
unor astfel de mijloace. Popoarele blicii Federale Germane va arăta în
Iugoslaviei se aşteptau în mod legitim cursul evoluţiei ulterioare a eveni­
ca guvernul Republicii Federale Ger­ mentelor, atît poporului german, cît şl
,- *k mane, ţinînd seama de experienţa ne­ opiniei publice din întreaga lume, în­
¦y gativă a trecutului, să depună efor­ tregul ei caracter dăunător pentru in­
DAMASC (Agerpres). — turi îndreptate spre înlăturarea neîncre­ teresele păcii, ale poporului german
TASS transmite : derii şi a urmărilor acestui trecut. însuşi şi pentru interesele unificării
La 19 octom b rie, ia a v u t loc Din păcate, guvernul şi popoarele Iu­ Germaniei.
la D a m a sc o şedinţă a parla­
m entului sirian în cadrul căreia
a fost adoptată în unanim i ia te M A G A ZIN
o rezoluţie oare aprobă politica VINERI 25 OCTOMBRIE 1957
externă a guvernului. Constantin Baciu; 17,25 Muzică ro-
mînească de estradă; 18,30 Din viaţa
şicomentarii SPECTACOLE de concert a Capitalei; 19,05 Cîntă
orchestra sfatului popular din Giurgiu;
capacitate im com pletă:. indus-gj CINEMATOGRAFICE 19,25 Cîntă corul Radio; 19,55 „Noap­
tr-ia sid eru rgică cu 80 la su tă, jj
industria cauciucului sintetic cu g DEVA: Poetul; ALBA IULIA : Vul­ te bună, copii11 : Broscuţa neascultă­
77 la su tă , industria autom obi- gj tur 101 ; BRAD: Vrăjitorul; BARU toare; 20,15 „Cîntecul săptămînii":
MARE : Lecţia vieţii; HAŢEG: Ro­ „In amurg11 de Aurel Giroveanu;
l.elor cu 64,1a su tă, etc. P a r a l e l i meo şi Julieta; APOLDU DE SUS: 21,45 Muzică uşoară; 22,30 Opera „Ca­
cu a ceasta .in v e stiţiile . s-a u .re-, J Citadela sfărîmată; SIMERIA: Asa­ valeria. Rusticană11 de MascagnL Pro­
dus ou un m iliard de dolari,-.şo- § sinatul din strada Dante; ILIA: Ar­ gramul II: 14,03 Muzică corală ro-
majul a sporit în primul s e m e s - § tistă. cu orjce preţ; ORAŞTIE: O mînească; 14,20 Melodii populare ro­
tru cu 1 m ilion d e o a m en i, s t o - g carieră ratată; SEBEŞ: Noapte de
em ile industriale au crescut § carnaval; TEIUŞ Rîpa dracului ; PE­ mîneşti ; 14,40 Muzică distractivă;
pînă ,1a valoarea d e 54 m iliarde g TROŞANI : Crucişătorul Potemkin; 15,00 Muzică instrumentală şi vocală
dolari. LONEA: Citadela sfărîmată; ZLAT- de Tiberiu Brediceanu; 15,30 Muzică
populară rominească ; 16,20 Sfaturi
P ropovăduitorii ..veşn icei pros- j§ NA: Citadela sfărîmată. gospodăreşti; 16,45 Meridiane; 17,00
Din viaţa muzicală a oraşelor şi re*j
perităţi" am ericane sîn t'p u şi în 1 S E L E C Ţ I UNI DIN giunilor patriei; 17,30 „Ştiinţa înviri-:
încurcătură. D upă cum se vede, §§ PROGRAMUL DE RADIO ge11; 18,55 Sfatul medicului: Igiena!
activităţii elevului tn şcoală; 19,15
nu prea au su ficien t m aterial în gj Programul I : 5,10 AAelodii populare
romîneşti; 6,15 Cîntece; 6,30 Muzică Teatru Ia microfon : La telefon Taimi-
sprijinul afirm aţiilor lor. g uşoară ; 6,45 „Clubul curioşilor1' ; 7,25 rul" comedie de G. Isaiev şi Alex.
Concert de dimineaţă; 9(30 „Prietenii Galici; 21,15 Cîntă trio „Armonia":
cîntecului" 10,00 Muzică dinv operete 21,30 „Părinţi şi copii": 22,30 Muzică
11,03 Muzică populară rominească;
11,45 Ce e nou în librării; 12,00 Con­ de estradă; 23,15 Muzică populară ro-
cert simfonic; 1.3,05 Din cîntecele mînească; 23,40 Muzică uşoară.
popoarelor; 13,20 Concert de prînz ;
14,00 Muzică instrumentală de compo­ Buletine de ştiri:
zitori clasici interpretată de mari so­
lişti; 14,45 Muzică populară turceas­ 5,00; 6,00; 7,00; 11.00,} 13,00;
că din Dobrogea ; 15,05 Concert de 15,00; 17,00; 19,00; 22,00 ; 23,52 (pro­
estradă; 15,50 Program de me­
lodii populare; 16,45 Gtntece de gramul I); 14,00; 16,00; 18,00;
20,00; 21,00; 23,00 (programul IT). ,
Puţină istorie Prin capitalele ţărilor de democraţie versitate lucrează peste 100 de
aspiranţi.
Oraşul Phenian este capitala populară
Republicii Populare Democrate Spitalul Crucii Roşii şi-a des­
chis porţile în august 1956, da-
Coreene. Oraşul ocupă o supra­ Există un torită ajutorului dezinteresat ai
faţă de 150 kmp. eliberat poporul coreean. Prin unii Sovietice, Republicii Popu- torie, palate de cultură subtera- botanică, vivarii etc.
In cursul străvechii sale Isto- munCa asiduă a poporului, mi- lare Chineze şi ţărilor socialiste ne şi de la suprafaţă, un sta- corp separat care se întinde pe poporului sovietic. Spitalul a
rii, Phenianul s-a numit Phera, nunatu' o ra Ş Phenian, udat de frăţeşti a trecut la reconstruirea dion modern, parcuri pentru co- o suprafaţă de 5 .0 0 0 m.p. şi un fost înfiinţat si in sta la t în m r
Kara şi a mai avut şi alte de-, aPele T^ongat, şi p o t . phenianului. pll e t c . laborator 'd M . 'J . “r
numiri. Devenind reşedinţă re- hongan a Început să-şi schimbe pe ţincră numeroase case de P Pur 00 de c ad,n r|dicate pe
gală, el s-a numit Selo, Seghen, înfăţişarea. Locuitorii Phenianu- locuit şi instituţii au fost con- M u z e u l c e n t r a l d e i s t o r i e 0 suprafaţă de peste 1.000 m.p. locul spitalului orăşenesc cen-
Hoghen, iar în anul 1369 a că- *UI au refăcut cu entuziasm tot struite rnai multe teatre care o-Muzeul central de istorie păs- Prezen^ ‘n ce*e 9 facultăţi trai, care a fost distrus de impe-
pătat numele de Phenian. ceea ce au distrus imperialiştii gţjndesc aspectele variate ale trează rezultatele descoperirilor (de fizico-matematici, filologie, rialiştii americani în timpul răz-
In afară de aceasta datorită JaPonezlj au început să con- culturii naţionale coreene, cu arheologice din Coreea de Nord chimie, biologie, geografie, isto- boiului. întregul utilaj medical
minunatelor sale priyelişti, i s-au struiască^ şapte institute superi- vechi tradiţii istorice. — exponate din paleolitic şi pî- rie, economie, ştiinţe juridice şi a fost livrat de Uniunea Sovie-
dat diferite denumiri poetice. In oare d® invaţamint, inclusiv U- La phenian se găsesc printre la mijlocul secolului al XIX- |imbi străine), studiază peste tică. Spitalul are un staţionar
istoria sa, Phenianul a fost în mversitatea „Kim Ir Sen , un altele turnurile Umilele, Bube- lea. 3.000 de studenţi. Pe lingă uni- cu 400 de paturi.
nenumărate rînduri invadat de mare spital orăşenesc, blocuri de klu Tedenmun şi alte numeroa In muzeu există de asemenea
cotropitorii străini, dar de fieea- lominte cu multe etaje etc. M v||iM „e , „ de cetat(, plante fosile, descoperite în îm­
re data oraşul a ieşit in cele Agresiunea sălbatică a impe- „ „ .. . prejurimile Phenianului, care da­
din urmă învingător. riatiştilor americani a întrerupt ,amase d,n *>n,punic statului tează de acum 150 de milioane
Din timpurile cele mai stră- insă construcţia paşnică a po- Kogure, un monument care e- de ani. Aici se pot vedea de
istoric şi cultural al Coreei. El bombardat zile şi nopţi de-a arme ale armatei sovietice, Mu- nui vas american care în 1866
a devenit capitala statului Ko- r*n<3ul de sute de avioane ame- zeuj centra! de istorie, Teatrul s-a strecurat pînă la Phenian cu
gure, renumit prin puterea şl rlcane. Au pierit nenumăraţi oa- Moramb care foloseşte sS. scopul de a-l jefui.
mltura Qn /R7 îp n RfiR _ „ •, mem paşnici, iar monumentele ,' ’j Prezentul înfloritor
cultura sa (3.7 i.e.n. — 668 e.n.) ,, , construite de noooiul ,l!e subterane din timpul raz-
Apoi, în perioada Kere şi a di- cu,turale construite ae popoiui
nastiei Li el a devenit al doilea coreean au fost distruse, întreg boiului precum şi alte-num en», La Phenian funcţionează Uni­
oraş-cetate ca importanţă după ora?uI fu"d transformat intr-un se clădiri moderne. versitatea „Kirri 1Ir Sen", Insti­
capnitala„ ţării. _ "tolonrmaatn Pdheenri.uainnuel;uiEros-icauu lorcetîUuI-- rpaarr cCuui| IMVloOrraaimTlbDoOnn tutul politehnic „Kim Ceak", in­
stitute de medicină, pedagogice,
l1n910'J, pad.e 0cCăUtPreareima per,i0a1!lifşetii!i. i.aln- giat în adă•p.o. stur.i s^ubt.erane, de Parcul Morambon este cutios- de construcţii, de economie na-
j
ponezi, valoroasele monumente .unde..aU continuat sa-şi apere cu Cut din timpurile cele mai vechi ţionaiă, un conservator şi .120
. . . . , „ ,. . mdirnre oraşul, sa aprovizioneze
cffuu.il.tteu,raî.nlet,reaaugaînţ,caerpa„ut,f.u.snad, fti.rean1ies-- f„ro,nt,ul,, p..-ina~ la victoria, fin„ala, pentru frumuseţea lui şi a pri- de şcoli de cultură generală,
veliştilor care se deschid din Universitatea „Kim Ir,Sen" a
formată într-o bază a agresiunii , n. 21111 1954-195o, după raz- înălţimile acestuia. fost fondată în 1-946. Ea ocupă
japoneze împotriva continentului ^01’ *ntreg poporul coreean, răs- lii acest parc există monu­ 12.133 m.p. Clădirea de beton In R.P.D. Coreeana, în perioada de după război, s-au construit 388 de
asiatic. Poporul coreean a fost Punzînd în ut]a"1!11ltf te !a cl1ie“ armat are în partea centrală pa­ şcoli de diferite grade, printre care se află 7 institute superioare şi 12 şcoli
tehnice.
supus unei crunte exploatări şi marea Partidului Muncii m mente din diferitele perioade ţru etaje. Aici se găsesc anifi
înrobiri barbare. ¦ Coreea şi a guvernului republicii, istorice ale poporului coreean teatre, laboratoare, muzee şttin-
Glorioasa armată sovietică a cu sprijinul dezinteresat al Uni- precum şi Muzeul central de is- ţifice, o bibliotecă, o grădină In foto: In laboratorul Colegiului medical din Phenian.