Page 74 - 1957-10

a6

R:,.

P R O L E T A R I D7A7 7 T W E W / Z E U N I Ţ I - V A l

(V ă la eem e im

cn muncilor! destoinici flcla
Combinatul siderurgic Hunedoara

K T ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL RM Cocsarul este considerat astăzi printre seriei, deoarece pentru tov.
cei mai buni prim-topitori. Res- Ilea, lam inorul nu are secrete.
Anul IX. Nr. 889 Joi 24 octombrie 1957 4 pagini 20 bani In funcţia de pectînd prescripţiunile proce­ Muncind zi de zi la acelaşi
mecanic pe ma­ sului tehnologic, folosind raţio­ loc de muncă, a reuşit să d e­
Ţoale forjele penfru term inarea O situaţie şina de şarjare, nal materialele, conducînd ferm vină un lam inator priceput, a-
îmbucurătoare tov. N icolae O- întreaga echipă, acordând toa­ preciat de conducere, iubit ş i ;
însăm înjărilor ţoiu e tînăr. tă atenţia graficelor de des­ stimat de tovarăşii săi de
Pînă la 22 octombrie, în raio­ Abia a împlinit cărcare, oţelarul Andruţ s-a muncă.
|G rîu l colectiviştilor Au terminat însămînţările nul Sebeş recoltatul porumbului doi ani. In corn dovedit a fi unul din oamenii
s-a efectuat în proporţie de 84 L binat însă, e de bază ai secţiei. Acelaşi lu­ Turnătorul
a răsărit In ultim ele zile timpul a fost prielnic lucrărilor de însă- la sută. Intr-o serie de comune 'w * # | | vechi. In 1949 cru îl spune şi procentul m e­
ca Daia, Ohaba, Petreşti şi \ Jjfi u intrat ca uce- diu de depăşire a normei (pes­ Teodor Ben-
Pe o suprafaţă de 18 ha aparţi- m înţări. Ş i, după cît se vede, ţăranii m uncitori din com una > ) G.A.C. Vingard, s-a terminat în i ti .fA sA in ic la turnăto­ te 10 la su tă), cît şi şarjele ra­ ko e un om
întregime recoltatul porumbului. rie. In anul 1953 p leacă la Re­ pide. mărunţel la sta- '
nînd G.A.C. „Drumul lui Lenin" din Cioara, raionul O răştie, precum şi în tovărăşiţii din satul Tărtă- şiţa pentru specializare. Cînd tură şi iute foc (
Aceste rezultate se datoresc s-a reîntors, era în toi con­ Laminatornl la treabă. Lu­
Geoagiu grîul a răsărit. Această su­ ria au ştiu t să profite de acest lucru. îndrum aţi de com itetul muncii politice desfăşurată de struirea bateriilor de cocs. A crează în me- ,
către Comitetul raional de par­ construit şi el. L a închiderea Şeful d e e- seria de tur- ,
prafaţă colectiviştii au însămînţat-o com unal de partid (secretar Ioan G ugereanu), ei au termi­ tid şi sfaturile populare. Colec­ lucrărilor, hotărîrea tui era chipă Ilea Ior­ nător d e 19 ani.
de mai bine de o săptămlnă. Insă- nat în ziua de 23 octombrie însăm înţările de toamnă. Pe o tiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii luată. Va fi cocsar. Azi e coc- dan, deşi are Experienţa acu­
mîn{atul continuă şi pe restul su­ su p rafaţă de 609 ha au în să m în ţa t grîu, iar pe alte 21 ha muncitori din raion s-au anga­ sar şi încă unul bun. Lucrind numai 40 de mulată în de­
prafeţei rămasă neînsămîntată din jat ca în cinstea zilei de 7 No­ pe m aşina nr. 2 îşi depăşeşte ani, e cel mai cursul acestora •
cauză că abia cu două zile în urmă secară. iembrie să termine în două zile în medie norma cu 7 la sută. „bătiin" om al o foloseşte cu m ultă chibzuiţi- ¦
recoltarea în întregime a porum­ secţiei. In 1937, ţă. D espre acest lucru v o rb eşte'
s-a recoltat porumbul hibrid. Cei dintîi care au term inat însăm înţările au fost întqvără- bului. Oţelarul printre oamenii calitatea ireproşabilă a plăci­
care au muncit lor 'pentru cocserie, a lagărelor ‘
Dacă aceasta e situaţia în secto­ şiţii din Tărtăria, printre oare tov. N icolae Cazan, Gheorghe R o a d e le m u n c ii Pe tovarăşul la fundaţiile i i- pentru maşini, a grătarelor1
rul socialist, apoi în sectorul indivi­ N istor, Iacob Tenea şi Iacob Zaharia, care au m uncit neobo­ G heorghe An- itorului lam i­
dual ea se prezintă cu totul altfel. sit pentru asigurarea unei recolte bogate de cereale în anul viitor. Cultivînd pe o suprafaţă de druţ îl găseşti nor se număra şi el. Anii au pentru locomotive, a pieselor \
10 ha porumb hibrid, colectiviş­ la cuptorul nr. trecut. In locul ănărului de
Din cele 503 ha ce urmează a se în- tii de la G.A.C. P ricaz au ob­ 5 al oţelănei 20 de ani, azi găsim un om mecanice ce le execută. D in '
ţinut o recoltă deosebit de bună Siemens Mar­ format, trecut prin şcoala vie­
sămînţa cu grîu, aproape 200 ha —• 79.106 k g — ceea ce în se a m ­ tin. Vechi oţe- ţii şi a meseriei. Da, şi a me­ aceeaşi experienţă, îm părtă­
sînt neînsămînţate şi mare parte din nă aproape 8.000 kg porumb lar, datorită alît
ştiuleţi la ha. experienţei ă t şeşte cu m ultă dărnicie şi ce­
şi însufleţirii cu
De pe celelalte suprafeţe cu l­ care munceşte, lor care vor să-i înveţe me-
tivate cu porumb normal s-a ob­ seria. Comunistul Benkd îşi'
ţinut de asem enea o recoltă bu­
nă — peste 3.000 kg porumb d ep ăşeşle în m edie planul cu 1
ştiuleţi la ha.
25 la sulă.
Recolta obţinută de colectiviş­
într-o singură z i, 6 9 5 ha însăm înfafe tii de la G.A.C. P ricaz d ep ă ­
şeşte cu mult recolta obţinută
leren e încă nepregătit. Cauza ră- în raionul Brad de ţăranii cu gospodării indivi­ Influenţa Marii Revoluţii Socialiste Un nou bloc
mîoeril în urmă în sectorul indivi­ duale, dovedind pe deplin su p e­
rioritatea sectoru lu i so c ia list a!
dual este aceea că atît comitetul exe­ Folosind, din plin timpul priel­ 310 ha. însâmînţate, Băifa — agriculturii faţă de cel individual. în Romînia In cinstea .zilei de 7 N oiem ­
cutiv al sfatului popular cit şi or­ nic de lucru şi întreaga capaci­ cu 605 ha., Vaţa — cu 691 ha., brie, m uncitorii din C u gir au a-
ganizaţiile de bază din Geoagiu şi tate a atelajelor ţăranii munci­ B lăjeni — 184 ha. şi altele. Un Se predau Experienţa şl Ideile Marii Revo­ zitelor, clăcii şi dobînzilor cămătăreştl,
Gclmar nu au privit cu toată răs­ tori din raionul Brad au reuşit efort mai mare trebuie să de­ luţii Socialiste din Octombrie şi a con­ jefuit de moşieri şi chiaburi, furat de vut bucuria să vadă o nouă
pună comunele Bulzeşti, Criş- cantităţile de cereale
punderea această problemă de bază, să însăm înţeze numai într-o cior şi Ribila care n-au însămîn­ contractate strucţiei socialiste din U.R.S.S. au e- speculanţi, prigonit de primar şi jan­ realizare, în care şe oglin d eşte
nu au îndrumat pc comunişti, depu­ singură zi 695 ha cu grîu şi alte ţat nici 50 la sută din supra­
taţi şi agitatori să desfăşoare o faţa planificată. Predarea cantităţilor de cerea­ xercitat şi continuă să exercite o pu­ darm. grija regim ului nostru faţă de
muncă susţinută de lămurire în rîn- le contractate este în m om entul
dul ţăranilor muncitori pentru a-i în- culturi de toamnă. Avansate în de faţă o preocupare însem nată ternică şi multilaterală înrlurire asu­ In aceste condiţii social-econoinice om. E vorba despre terminarea
campania de însăinînţări sînt a ţăranilor m uncitori din com una pra vieţii i’‘cniaţionale, asupra vieţii ideile şi ecoul Marii Revoluţii Socia­ şi darea îri fo lo sin ţă a blocu lu i-
Brănişca şi satele aparţinătoare. fiecărui popor din lume. Acest adevăr liste din Octombrie au găsit teren garsonieră care se com pune din
* druma să facă la timp şi în bune comunele Baia de Criş — cu Zilnic, la sediul cooperativei prielnic. Ele au însufleţit lupta cu­ 36 apartamente. Fiecare aparta­
îl afirmă şi istoria din ultimii 40 de rajoasă a proletariatului romîn pentru ment al blocului este com pus din
ţ condiţiuni însămînţările. însămînţările sînt pe terminate „Drum Nou" din com ună so ­ ani ai ţării noastre. pace, împotriva războiului imperialist, cam eră, bu cătărie, baie şi piv<
sesc ţărani să-şi prim ească su­ pentru împărţirea pămîntului la ţă­ niţă. Blqcul întreg are încălzire
Colectiviştii mele cuvenite pentru cantităţile In Romînia, victoria revoluţiei pro­ rani ,pentru instaurarea unui guvern centrală, iar fiecare bucătărie
con tractate şi predate. P în ă a- letare din Rusia a avut un ecou deo­ muncitoresc-ţărănesc. Elementele cele este înzestrată cu aragaz pentru
din Mărtineşti întovărăşiţi! şi ţăranii cu g o s­ laşi timp s-a însăfnînţat orzul pe cum, dintre satele care şi-au pre­ sebit de puternic. Aceasta se expli­ frrai înaintate ale clasei muncitoare gătit.
dat cantităţile de grîu contracta­ că nu numai prin apropierea geogra­ au înţeles din experienţa Revoluţiei
Membrii gospodăriei colective din podării in d ivid u ale din com una 3 ha, iar pe 8 ha secară. te a fost d eclarat fru n taş satul fică dintre cele două ţări, ci mai a- Socialiste din Octombrie că asemenea In bloc s-au m utat 28 fam ilii
Mărtineşti, raionul Orăştie, au fost Foit au intensificat, în ultim a Suprafeţe neînsăm înţate exis­ Tîrnăviţa, care a predat toată les prin condiţiile politice, sociale, ţeluri nu se puteau realiza decît prin- de muncitori şi 8 fam ilii de in ­
cantitatea de 2.035 kg. Printre economice existente în ţara noastră. tr-o luptă condusă de un partid con­ gineri,-tehnicieni şi funcţionari.
primii pe raion care au terminat insă- vrem e, ritmul însăm înţări-lor de tă m ai ales la în tovărăşirile din cei care au contractat cantităţi secvent revoluţionar. Ca urmare, s-au Printre m uncitori sînt mulţi
de cereale mai mari au f o s t : in Romînia de acum 40—50 de ani, creat în 1917 grupe comuniste care fruntaşi în producţie, ca lăcătu ­
mîn{ările de toamnă. îndrumaţi şi toam nă. D in cele 603 ha care G igm ău şi B obîlna. A cest lucru N icolae B etea, Ion Oprean şi resturile relaţiilor feudale încă puter­ acţionau ilegal în cadrul şi în afara şul M acovei M iolea, Dumitra?
alţii. nice se împleteau strîns cu relaţiile noi, partidului socialist existent atunci. Oprea, Ilie H aţegan, călitorul
sprijiniţi de către, comitetul comunal sînt planificate a se însăm înţa se datoreşte faptului că trac­ Ioan Bnatosim şi lalţlU .
de partid, de către sfatul popular co­ cu grîu — cultură care ocupă toarele S.M .T.-Orăştie au fost Trebuie m enţionat faptul că cipitaliste, ceea ce dădea exploatării Aceste grupuri răspîndeau ideile Ma­
munal şi de către agronomi, ei au reu­ principalul loc în cadrul cu-lturi- dirijate cu întîrziere la aceste planul contractărilor pe întreaga maselor muncitoare un caracter deo­ rii Revoluţii Socialiste din Octombrie Seară ştiinţifică
cooperativă „Drum Nou“ B ri- sebit de crîncen. Această situaţie fa­
şit să termine însămînţările în ziua lor care şe înşămînţează în-a- întovărăşiri. Totuşi, aici există nişca la grîu a fost îndeplinit voriza creşterea luptei proletariatului editau manifeste înflăcărate care ex­ Nu de mult, la clubul ¦tineretului de
de 16 octombrie. Ei au însămîifţal şi chiar depăşit. S-au contractat şi răspîndirea ideilor marxist-leninis- primau bucuria muncitorimii din Ro­
10.352 kg grîu şi 2 1 .0 0 0 kg po­ te care au pătruns în ţara noastră mînia faţă de victoria acestei revolu­
cu maşinile S.M.T. o . suprafaţă de ceâstă perioadă — pînă în ziua condiţii ca în m axim um 2— 3 rumb. încă înainte de începutul acestui se­ ţii şi care chemau pe oamenii mun­
col mai ales prin intermediul revistei
57 ha cu grîu, 7 ha cu orz, I ha cu de 21 octom brie s-au tnsăm în- zile să se în să m în ţeze întreaga „Contemporanul". Primul război mon­ cii la lupta pentru revendicări e-
secară. dial a adîncit mizeria şi suferinţele
ţat mai m ult de 500 ha. In ace- suprafaţă planificată, cu alît oamenilor muncii din oraşele şi satele conomice şl politice, pentru o poli­
ţării noastre. Salariile muncitorilor tică de pace, pentru apărarea revo­
Vorbe da, fapte ¦ba ! m ai mult cu cît săm înţa n ece­ scăzuseră în timp ce preţurile mărfu­ luţionară a puterii sovietice.
sară este tratată şi selecţionată.
rilor crescuseră vertiginos. Se înăs­
In ziua de 23 octombrie tov. Ioan gospodăria colectivă din Miercurea nu La Şibot, ritmul priseră condiţiile de muncă în fabrici: Marghiloman, liderul partidului con­ la uzina „Victoria"-Gălan, a avut loc
Tăuşan, preşedintele gospodăriei agri­ a recoltat decît 10 din cele 100 ha de însămînţărilor se lucra 12—16 ore pe zi, patronii servator, scria în jurnalul său: „Se deschiderea „Săptămînii ştiinţei şi
cole colective din Miercurea, ne-a de­ porumb. Conducerea gospodăriei trebuie este intensificat împarte în public un manuscris po-
clarat că toate forţele gospodăriei sînt să la măsuri urgente pentru o repar­ introduseseră carcera. Cei ce se fă­ ligraffat, apel către muncitori, in care tehnicii sovietice".
canalizate spre realizarea unui singur tiţie egală a forţelor de muncă Ia N ici co lectiv iştii din G. A. C. se slăveşte revoluţia rusă care pen­ Cei care au luat cuvîntul, ău vorbit
obiectiv — însămînţările. Realitatea însămînţat şi recoltat mai ales că vi­ Şi-bo-t şi ţăran ii m uncitori din a- ceau ecoul nemulţumirilor erau tri­ tru pace, pîine, pămînt şl puterea po­
este însă că pînă la acea dată gos­ teza zilnică de însămînţat este în me­ ceastă com ună nu s-au lăsat mai mişi în judecata curţilor marţiale. Ţă­ despre dezvoltarea 'ştiinţei- şi tehnicii
podăria nu a însămînţat decît 68 la die de 8 ha. prejos. I-ntensif-icind ritm ul lu ­ ranii se zbăteau într-o neagră mi­
sută din suprafaţa planificată. Cum se crărilor, colectiviştii au reuşit ca zerie. 12.000 de moşieri deţineau în porului nu a cruţat nici o jertfă". sovietice în cei 40 de ani de putere
explică acest lucru? In G.A.C. Mier­ De asemenea în G.A.C. Dobîrca re­ pînă în ziua de 22 octombrie,
curea, însămînţările nu se desfăşoară coltatul porumbului nu s-a făcut de­ să însăm înţeze peste 50 ha cu Romînia tot atît pămînt cît stăpîneau Prin întruniri, manifestaţii, presă, sovietică. ')
paralel cu recoltarea porumbului. Or, cît de pe 5 ha din 129 ha, iar la în­ grîu. Cît priveşte orzul, sem ă­ 2.500.000 de familii ţărăneşti; două manifeste, clasa muncitoare romînă,
acest lucru ar fi necesar cu atît mai nat din vreme, acesta a şi răsă­ treimi din populaţia satelor locuia fidelă internaţionalismului proletar, a- A fost într-adevăr, o seară ştiinţi­
mull cu cît gospodăria trebuie să în- sămînţat s-a realizat doar 48 la sută. rit. fică ce a plăcut mult celor prezenţi.
sămînteze 13 ha cu grîu chiar în po- în cocioabe şi bordeie cu o singură păra revoluţia proletară din Rusia şi
rumbişte. insă porumbul de pe această Situaţia nu este îmbucurătoare nici Despre munca ţăranilor m un­ EMERIC HUMEL
încăpere. Ţăranul muncitor era strivit
suprafaţă nu s-a recoltat. De altfel, în restul comunei, unde însămînţările corespondent
sub povara dijmei, amenzilor, împo- , ( C o n tin u a re In p a g . 2- a ) f.(1?•:- > • f . s. •*
s-au efectuat doar în proporţie de 18

la sută.

_/»—f .— />—r >_r ,_t ,_/,_t \ J\—11—11—f\—l g l< i citori cu gospodării individuale 1 „Piscu(<
se pot spune de asem enea nu­
In goana dd u p ă mai cuvinte de laudă. Ei au în­ \O am eni şi cărbuni sub
r e z u 1t at săm înţat întreaga suprafaţă pla­
nificată a fi însăm înţată cu orz, Preludiu zeci şi sute de ani pînă cîn d m un­ aien ţia fără să vreau. cln d am aju n s în uriaşul a b a ta j ca­
iar griul a fost sem ănat pe mai tele va fi secă tu it. D ar nu despre
m ult de 95 la sută din suprafaţa A cum aproape nouă decen ii, sub isto ricu l m u ntelui, care de- aproape ...Ş efu l sectoru lu i, teh n ician u l T. m eră, cîn d vin jo su l şef de brigadă'
planificată. m u n tele „P iscu " , oam en ii au d e sc o ­ un veac a cun oscu t lu pta oam enilor
perit n ebănuiie zăcăm in te de cărbune pentru extragerea n eseca telo r sale B utea, un om cu U m ple a rg in tii şi cu fa ţa în n eg rită d e cărbu n e, m i-a '
Ieri, 23 octom brie, atît colec­ negru ca sm oala şi sclipitor precum com ori, este vorba, ci d esp re oam enii
tiviştii, cît şi ţăranii individuali diam an tul. De- la m unte vin e şi nu­ zilelo r n o a stre, stă p în i p e com orile 'o c h ii m a r i, s e p r e g ă t e a s ă p l e c e la s t r î n s p r i e te n e ş t e i n î n a ş i a în c e p u t
au m uncit de zor, pentru ca cel m ele sectoru lu i III al m inei A ninoasa, sa le .
Secretarul Sfatului popular zale de secretarul sfatului mai tîrziu în seara zilei de 24 C hiar d a că h răpăreţii ca p ita lişti au raportul de dim ineaţă. S e scu ză că să-m i vorbească sim plu , în graiu l
exp lo a ta i slă b a tec com orile ză m islite Un bun augur nu-m i p o ate vo rb i d e rea liză rile se c­ său m o ld o ven esc, nu d esp re el, ci
al com unei Călan, tov. Ion Tu- popular. octom brie să termine complet de-a lungul m ilen iilor, in inim a se ­
însăm înţările. In biroul sp a ţio s al sectoru lu i III
za, a deschis dosarul şi a în­ Pe cîmput între Călan şi m eţului m unte b o g ă ţia n-a jo st în că „P iscu " d e la m ina A n in oasa un torului şi-l în sărcin ă pe n orm ator să ­ despre m unca b rig ă zii.
s te a g cu fa ld u rile purpurii îm i atrase.
ceput să-mi spu n ă: Strei am văzut zeci de culturi ep u iza tă şi vo r m a i trece poate nii v o rb e a sc ă d e ele. A bataju l d in care sco sese vreo 400
• *• »•»•f ton e d e cărbun e p e ste p la n , In num ai
— Avem însâm înţate 612 de porumb nerecoltate (nu — —F a in s t e a g m a i a v e ţ i In tra i o lună d e zile, era fă ră în doială
u n ic în felu l lui. Im a g in a fi-v ă 66
d irect m su biect. L -a ţi cu cerit de m etri lu n gim e, 5 m etri în ălţim e şi 6

ha. din cele 850 ha. planifi­ m ai vorbesc d e tulei care nu m ult ?

cate... Tot ce s-a arat s-a şi sînt tăiaţi nici în proporţie de — A proape de ia începutul anu­

însămînţat. In satele Strei, 50 la sută). Am văzut mulţi lui — ră sp u n se n orm atoru l in tim p lăţim e. E ceva , nu ? A rm ătu ra, a lcă ­
ce calcula p ro d u cţia d e pe ziu a p re­ tu ită d in trunch iu ri m ari, părea m ai
Călanul Mic şi Sîncrai s-a ţărani muncitori la recoltat
ce d e n tă . d eg ra b ă o pădure d e b ra zi tra n sp la n ­
însămînţat peste 50 la sută de cartofi.
— B in e, d a r cum l-a ţi m en ţin ut ta tă în adin cu ri şi a căror coroane
din suprafaţa planificată. S a­
Pentru a găsi cîteva par­ de aiiia vrem e ? se pierdeau a scu n se u rkleva in ta v a ­

tul S'întâmăria de sub Piatră cele însâm înţate ( excludem —C um să nu răm în ă la noi dacă nul u riaşu lu i a b a ta j.
7d e l a în c e p u tu l a n u lu i ş i p î n ă la
stă ceva m ai rău. Nu s-au în­ tarlaua g ospodăriei de stat) —N u-i prea m are a b a ta ju l7 R e­
o cto m b rie a v e m 12.127 to n e p e ste .z i s t ă o a r e l a p r e s i u n i ?
sămînţat decît 2—3 ha. (?!) ; am fost nevoit să parcurg
p la n ?
porumbul s-a terminat de re­ distanţe apreciabile. Deputa­ R ezistă . Ş i-a p o i cu cit îi m ai m are,
—S tă m bin e şi cu p ro d u ctivita tea ,
coltat încă din săptâm îna tre­ tul com unal Aron M arcu din cu a tîia p ică m a i m u lt cărbun e la
a crescu t cu 30 la su tă. P reţu l de
cută. B a mai mult, s-au tăiat satul Strei (pe care mi l-a puşcare. care
c o s t a Jost re d u s d e a se m e n e a cil
şi transportat aproape toţi tu- indicat tov. Ion Turn ca fiind —Cu secretele brigăzii de
4 ta su tă , a d ă u g ă norm atorul. N -am
leii de pe cîmp. Cartofii mai competent să-mi dea situaţia vorbesc g a zeta rii cum răm ine ?
m ai sta t m u lt pe gîn du ri. M -am echi­
sînt de recoltat doar acei de din satul Strei) a fost ceva —Ii dăm ţest, n em oiivate nu fa ­
pat m in ereşte şi am p o rn it cu m ai­
cem . A scu ltă m slo iu rile forhaierului,
stru! d in se cto r sp re „P iscu".
prin grădini. Dar îi dăm şi pe mai obiectiv d e ă t secretarul
in terven i m inerul Ioan S ercşie, un

aceştia ca terminaţi. sfatului popular, spunîndu-mi L-am cunoscut pe tîn ă r cu fa ţa o so a să , care lu cra la
Tucaciuc şi ortacii săi arm at, la d o i p a şi de m ine.
Apoi m-a invitat să m ă con­ că nu s-a însămînţat pînă la
—a
ving pe teren, de exactitatea 22 octom brie nici 20 la sută A bataju l m a re, „goale" şi m a-

celor spuse. In faţa unei ast­ din suprafaţa planificată, iar D e fapt îl cu n oscu sem pe T ucaciuc ieria l lem n o s la iim p , cît m ai m ulte

şi o rtacii să i din relatările a ilor con ­ gă u ri pu şcate d in tr-o d a tă , a rm ătu ră

fel de situaţii, nu mi-a mai porumb m ai este de recoltat fraţi. Ii vă zu sem şi p o za in ziarele so lid ă şi m u lt su flet la treabă. A ias-
d m ca p ita lă şi, bine în ţeles, şi în
răm as d e d t sâ-i mulţumesc circa 10 la sută. —t a - i a v e r e a n o a s t r ă adăugă Tu­

pentru bunăvoinţă şi să por­ Atunci, de unde a scos sfa­ cele lo ca le. C itise m in p re a jm a lui ca c iu c ,
nesc pentru docum entare• la 23 A u gu st că fu sese deco ra t cu O r­
faţa locului. tul popular că s-a însăm înţat 1 din u l M uncii cla sa Il-a , şi to tu şi — E T ucaciuc II m ă lăm uri şta i-
n il-m i pu team explica m arile sale
N-a trebuit să merg prea pînă la data d e 21 octom brie ^ su ccese şi ale b rig ă zii pe care o gă ru l A. F işier. O fo st m ai M ii
mult pentru a mă convinge con du ce d e 12 an i în ch eiaţi. M i se
de netem einicia datelor furni- peste 70 la sută din cerealele j păreau ţo a le în velite in tr-u n m ister. m ecanic.

de toamnă ? } —O jo s t-e l, in tră din nou în vor-
GH TAUTAN
S. BARBŢJ •)

1 DEVA. — Clădirea Muzeului regional tP ar, to a te în doielile m i s-au ris ip it (C o n tin u a r e In p a g . 2 - a )

U» i l-l: >¦«-4! i: « « i ••i » »• i i