Page 75 - 1957-10
P. 75
tm 'M T ii so'C fA irsM u iu i Nr. 889
Necazurile unui Cine va cîşiiga Oameni şi cărbuni sub munfele „Piscu" Măsuri pentru reuşita campaniei
m aistruooooocco- fu rn alist oooooo
înh ecerea ? ( U r m a r e d in p a g . l-a) -jî l n u m e s c c a i d i n b r i g a d ă . S î t i i e m de vinificare ia întreprinderea „Vinalcoo!“
La mina Vulcan, Jucrul merge bine d o a r în în trecere cu T ucaciuc. -j din Alba iuiia
de cîteva luni. Buna organizare a pro
ducţiei, sprijinul activ şi competent al bă T ucaciuc, da' v ed eţi că trebuie să Necazul lui Liciu ]
cadrelor tehnice, disciplina de care dau
-ooooooooooooooooooooooooodoooooooooooooooooaftoooooooooooooc~oo i o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o Sirena mugi, greu vestind că porturile. Cu im piegatul Vlad% dovadă minerii, le aduce acestora cins am şi eu un schim b de m line. C a La întreprinderea regională „Vin- crare a preselor între 25—54 la sută,
tea de a fi în fruntea colectivelor mi
plină la ora 15 m ai sînt doar 10 m erge treaba bine. Dacă ţi-a 8 niere din Valea Jiului în întrecerea ce m eseria de m in er nu-i n ici una. D -aia — ' ^A p o i s ă n u - ţi f i e n e c a z , n e in - alcool" din Alba Iulia, pentru a se e- contribuind direct la mărirea producti-
se desfăşoară în cinstea lui 7 Noiem
minute. T reăn d de porţile com promis omul că peste o ]umâ-$ brie. ‘l- a m lu a t la m in e p e f iu m e u . tîm pin ă şeful b rig ă zii u tem iste, V a- fectua în condiţiuni bune vinificarea vităţii muncii de vinificaţie şi reduce
binatului hunedorean, valuri, tate de oră ai vagonul pentru 8 Graficul de producţie al minei a- în a in te d e a pleca d in abataju l a- )le r iu L ic iu , a c ă r u i b r i g a d ă lu c r a au fost asigurate din timp condiţii rea -preţului de cost al mustului.
răta la 22 octombrie că s-a dat peste j-Lnf r . u n a b a t a j cu f i g u r i . I e r i d ă d u -
valuri, oam enii se îndreptau că zgura granulată, îţi poţi v ed ea i plan mai mult de 850 tone cărbune. cestei v e stite b rig ă zi, T ucaciuc m -a optime prelucrării strugurilor şi dez- In vederea preluării rapide a can
Acest rezultat se datoreşte în mare ru g a t să n o tez num ele celor m ai r^m v reo gp ^e (0n e p e sch im b şi 1
tre locurile de muncă. Printre liniştit de treburi. Cu K ofer şi g măsură întrecerii dintre sectoarele 11, brobonirea acestora. In localităţile Ighiu tităţilor de struguri şi pentru achita
Iii şi IV ale minei. ^a z i , cu t o a t e c ă - s p l i n e r o le le , n - a m
ei Andrei Raţ, maistru la fur Petru se schim bă povestea, g b u n i o a m e n i : <Sh. B u l g a r i i, I. B u t şi Cricău s-au constituit trei centre pen rea în termenul cel mai scurt a con
De unde pleacă această luptă? In a vu t num ai 30 de „goale".
nalele vechi, pe schimbul II, — A loi tovarăşe Kofer (sau 8 primele 10 zile ale lunii, sectorul II n a r ii, M . C r i ş a n , 'A. R a b u le a V . M o - tru evitarea aglomerărilor, unde au fost travalorii mărfii valorificate la cert-
— O ţf i f o s t v r e u n c a r a m b o l p e la
pentru brigada III-a, era mai Petru). Dă-mi peste o jumăta-% a primit steagul de sector fruntaş pe ra, sîn t num ai c îţiv a d in tre ortacii, instalate motoare de cîte 25 c. p. pro trele de vinificaţie, întreprinderea „V'in-
pu ţ, îşi dădu cu părerea m a istru l 1
grăbit ca niciodată. II aşteptau te de oră un vagon. § mină. Tot atunci, minerii sectorului Aşav e s t i tu l u i T u c a c iu c . oam eni, aşa duse de uzinele „Timpuri noi“ din Bu alcool" a luat măsuri pentru asigura
III şi-au spus că nu le-ar sta rău dacă
schim bul, oam enii, necazurile. — S-a făcut. închide tele-% b rig a d ă , tui p re a în tîln e ş ti. Iancu. cureşti. rea funcţionării unor echipe de mun
steagul le-ar aparţine. Cei de la sec
Multe necazuri m ai are un m ai fonul. II ai... o După puşcare, la — -jC ă b in e a r f i s ă v e d e ţ i d u m - Celelalte centre: Răhău, Ohaba, citori care cunosc perfect mecanismul
torul IV, s-au angajat şi ei în luptă, Cerghezan în abataj ]n e a v o a s t r ă c a r e - i b u b a . B r i g a d i e r i i
stru şi m ai ales unul de la. P este o jum ătate de oră ai... g ţm e i î s n e c ă j i ţ i r ă u d i n c a u z a „ g o a - Miercurea şi altele, au fost dotate cu de preluare şi care să satisfacă drep
pentru a recuceri steagul pierdut.
secţia l-a furnale. emoţii. Vine, nu vine, vine, nu% prese continui şi asigurîndu-se condi turile producătorilor.
întrecerea s-a desfăşurat cu multă
P relu area schimbului, verifi vine. Nuvine, tovarăşe Ra{.% N im erisem la c îte v a m in u te d u p ă lelor . 1
însufleţire, încît la 22 octombrie situa
carea activităţii furnalelor, nu vine. Ia din nou telefonu l,% puşcare la C ergh ezan in abataj. U n 1I n t r - a d e v ă r , la p u f s e î n t î m p l a s e ţiile de lucru şi pe timpul nopţii. Anul acesta, datorită muncii de lă
ţia producţiei arată că fruntaşi pe mină murire în rîndul producătorilor,- pre
controlul gurilor de vînt, ur sau mai bine m ergi personal. § nor d e fum cu iz de răşin ă în vă lu i un m ic caram bol, d a r nu d in vin a \ In vederea obţinerii unor sorturi de cum şi preţurilor avantajoase pe care
sînt minerii de la sectorul III, care au a b a ta ju l şi o a m en ii păreau n işte ian- vinuri alese, înainle de începerea cule întreprinderea „Vinalcool" le oferă
m ărirea analizelor chimice, re Altfel, cine ştie, cit mai ai d e | bre m işcătoare. C erg h eza n luă un -jc e l o r d e la s e c t o r . Ş e f u l s e c t o r u l u i , sului strugurilor şi înainte de vinifi producătorilor, numărul celor care va
dat peste plan 440 tone cărbune. în tirn ăcop şi se urcă deasupra „foro- -jc a r e s e i v i s e d i n t r - o g a l e r ie , lu ă d e care, personalul specializat în aceste lorifică strugurii direct prin centrele de
partizarea oam enilor, astea aşteptat. Dar repede, că se în- g fului" re zu lta t d in p u şca re şi în cep u ]î n d a t ă m ă s u r i c a b r i g a d i e r i i lu i L i- probleme a fost îndrumat spre centrele vinificare este în continuă creştere.
m ai trează, m eargă, nu prea fundă canalele şi iar pacostea g deaproape îi urmează minerii sectoru să coptorească cu g rija . D upă ce 1c iti s ă n u m a i f ie n e c ă j i ţ i . S e c t o r u l de colectarea strugurilor unde a pre
în cercă coperişu l, se dădu pentru un 1a ş e z a t î n i n im a m u n t e l u i „ P is c u " m - a gătit pe şefii centrelor, agenţii viti Primele rezultate obţinute, arată că
ti dădea bătaie de cap. Sînt (gazul adică). Da, da, bine$ m om en t la o parte pentru că d in coli, precum şi pe cîntăritorii-dozatori,
-ji m p r e s i o n a t m u lt, a ş a c u m n u m i
sarcini curente, cotidiene, cu le-ai spus celor de la transpar-% -js - a î n t î m p l a t n i c i o d a t ă d e c în d d r u -
care trecerea timpului l-au o- turi. Mincinoşi.
8
bişnuit, care i-au intrat în sîn- Şi O.S.M.-ul. Da, şi el te ne- 8 la întreprinderea noastră, planul pe
care-! avem va fi îndeplinit şi depăşit.
g e şi de care nu se plînge. căjeşte, tovarăşe Raţ, Melan- g coperiş se d esprin se o bucată m are m e ţe sc p rin V a lea Jiului. A m cu- ) pentru ca aceştia să aplice cele mai
înaintate metode de lucru. In anul a-
Necazurile, adevăratele neca forul gol, oţelarii cer fontă, şi § de cărbune, care se răstogoli cu zgo- )n o s c u t a i c i a d e v ă r a ţ i m i n e r i d e n ă -
jd e jd e , c a r e d a u i n d u s t r i e i n o a s t r e
zuri, încep odată cu evacuarea. tu, tu nu-i poţi ajuta. Vina tot o m ot d ea su pra „forotului". cesta, la vinificaţie vor fi aplicate me HORIA BALASOPOL
Ca să dai drumul z'gurei şi fon ei o poartă. Adică nu ei, oţe-o —A dă grin da, zise C ergh ezan , că- —„ p lin e a " a ţ i i d e n e c e s a r ă căr- todele Sumacov, Nemov Cauşanschi, inginer şef la întreprinderea
tei, se cer oalele respective (de larii ,ci tot cei mari. F ac ce g tre m in eru l Ş tefoi. b u n e le . care vor spori capacitatea de prelu- „Vinalcool" Alba Iulia
zgură şi fon tă). Ei, acu să te fac şi blochează cu oalele lor g P este cîteva m om en te, C ergh ezan
văd m aistre Raţ. De unde le de zgură linia furnalelor. Mai g
lui II, cu 427 tone cărbune extras şi m inerul P etric se a p u ca ră de m on
iei ? Comanda ai făcut-o din deşartă-ţi oalele în m elanjorg peste plan.
ta tu l g rin d ei. C în d a rm ă tu ra fu ter Cel mai mare film al lumii
timp, minutarele ceasornicului dacă poţi. Iar necazuri... 8 Pînă la sfîrşitul lunii mai sînt cîteva
zile, aşa că nu se poate preciza de m in ată com plect, m em brii b rig ă zii Primul film din cadrul Festivalului Filmului Sovietic ce a fost orga
se învîrt arătînd apropierea Apoi transportul m ateriale-° pe acum cîştigătorul întrecerii. Un lu nizat la Deva, începînd cu data de 22 octombrie şi care va fi organizat şi la
cru e cert: colectivul minei Vulcan va trecu ră la ză ib ă ritu l „cărbunelui" pe
momentului evacuării, şi oalele, lor. Se spetesc bieţii oameni ° fi fruntaş pe bazin.
craţere, care se rid ica la 30— 40 de
ia-le de unde nu-s. Iei telefo călin d cu spatele gudronul mă- g
to n e .
nul, suni, strjgi, te cerţi, simţi cinat şi pămîntul de astupat g
— D ăm vreo 60 d e ton e în sch im ¦
cum Începe să fiarbă mânia în şticul. De la furnalul 6 îl ca- g
—b u l ă s t a ne spuse Şom j-baci, cum
tine m ai crunt d e ă t fonta in ră. Ii.'vede şi m ecanicul-şef, îi%
v-/ »—’
furnal, clar degeaba. Nu-s oale vede şi conducerea secţiei, îi 8 CE PĂRERE A V E Ţ I ? Petroşani, începînd cu data de 24 octombrie, este „Crucişătorul Poiemkin".
şi pace. Cc-fi răm îne de făcut ? văd toţi, dar parcă-i un făcut. 8 Publicăm mai jos, recenzia lui.
S ă aştepţi. Şi aştepţi. Că a ş Nimic nu se face. Da, te înfe-% cut în culisele ecranului —Serghei Ei drama contesei Anna Karenina să
teptarea asta e ca una pe spini, leg. Povestea-i veche, de cîteva g
contează ceva ? Pînă la urmă luni ,de cînd cu salarizareag
sosesc ele. oalele, n-avea nici îmbunătăţită. Nu una, nu două, o D e vorbă cu unii p re şe d in ţi a i s fa tu r ilo r p o p u la re
senştein. Deofaicei soarta filmului, es stoarcă lacrimile muncitoarei simple
o grijă. Tu notează în jurnal dar ce, poţi şti d ţ i jurnalişti g din raionul Sebeş te hotăr-îtă de tineri necunoscuţi. din Leningrad ?
Peste 9 luni tînărut cineast era în
şi cată-ţi de treabă. Şi lasă au propus şi de tiîte¦ori au 8 Aâarile opere de artă care au în cen
scris în istoria filmului cu majuscule. trul lor omul unei epoci concrete, fră
frăm întările. D acă nu se fră- propus rezolvarea acestei pro- 8 A sta a şa-i I Nu aduce anul ce adu s-a vorbit despre du m n eavoastră la Cucerise celebritatea deosebit de ane mîntările sale — reflectare a frămân
consfătuire. N u u l A stea sîn t d e d o voioasă a ecranului. Pînă atunci şi de tărilor epocii — dăinuiesc prin realis
mîrită ăi mart, şefii, de ce să bteme ? x ce... o con sfă tu ire. C ă ci a co lo n e-am m en iu l trecu tu lu i. S în t trist pen tru că atunci, nici un film n-a mai cunoscut mul lor, peste timp.
in regiun e se m ai g ă sesc preşedin ţi o celebritate atît de unanimă.
¦te om ori tu cu firea ? Ciştigi Şi d acă ar fi doar alît. M ai° cunoscut, to v. preşedin te. L a o con la f e l cci d u m n e a v o a s tr ă . Istoria şi-a intitulat o întreagă e-
Cauzele ? Pentru prima dată înir-o pocă: homerică. Documentul realist,
ceva ? Pierzi la salariu şi îm e însă şi problem a materiale- g sfătu ire, la care d u m n ea vo a stră nici D e e x em p lu ,to v a r ă ş u l C ern ise, p re O w aSafaid operă artistică, scrisă pe peliculă, e emoţional, al răscoalei de pe Potem
şed in tele sfatu lu i popu lar al co m u n ei roii erau oameni simpli, matrozi re kin rămîne filmul lui Eisenştein. In-
preună cu tine oamenii. Ei, se lor. De s-ar întocmi un dicţior g nu a ţi lucit p a rte . Ş i cu to a te c ă nu R ăhău, care p retin d e m o a şei M unthiu Cinematografia este arta cu cea mai voluţionari. Pentru prima dată, în lo- tîmplările de pe' „Potemkin" sînt atît
A na să -i ra p o rteze tra ta m en tele anti- scurtă istorie. Artele plastice, literatu ,cul unor poveşti, răsuflate cu steluţe de veridice pe pelicula expusă acum 30
mai: întâmplă. Ce, parcă numai nar legat d e supărările mai-% aţi fo st p rezen t, oam en ii au vo rb it d e s ra, muzica — au apărut cu multe se blondine, pe ecran, apărea revoluţia de ani încît uităm că filmul este mut.
.lu e tic e r.ole în urmă. Cinematografia nu putea care avea să schimbe înfăţişarea lumii
în schim bul tău nu se respectă şirului d e la furnale, atunci, în 8 pre du m n eavoastră. E a d evă ra t că v-au să apară nici în peşterile care adăpos cu eroii ei numeroşi. Cîteva detalii
V ă ro g să m ă credeţi, to va ră şe pre tesc, ca nişte pseudo-pinacoteci, pri
¦graficele de descărcări din dreptul cuvintelor cocs, calcar. 8 vo rb it pe la sp a te, dar, ce să -i faci şedin te C enuşe, pu teţi s-o în trebaţi, mele fresce naive, nici în contempo In 1952, la Bruxelles, s-a întreprins Filmul a fost prezentat publicului
d e p ildă, cîte v izite la copiii m ici a raneitatea lui Homer. Apariţia ei a o anchetă printre cineaştii continente sovietic. în anul 1926. Peşte puţin s-a
lipsa oalelor ? ar trebui pus cuvîntul necaz. 8 dacă şi du m n ea vo a stră d e 4 ani ţin eţi făcu t (b in e în ţeles da că -i m ai răm îne fost condiţionată, de dezvoltarea tehni lor. „Crucişătorul Potemkin" a întrunit răspîndit în străinătate. El a fost in
tim p d u p ă ce a p re sta t orele pentru din nou majoritatea voturilor de recu
Şi transporturile. O f! trans- Nu-i aşa, tovarăşe Raţ ? Coc- C pro b lem ele sa n ita re io t pe la spate. co n tra ctă ri: 4 pe zi, dacă nu m ă noaşterc a celui mai mare film ai terzis în, numeroase ţă,ri capitaliste. A-
în şel, to va ră şe secreta r O lteanu Joan), lumii.
’o 00 CO00 OO00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 sul, d eşi în an alize a re trecu- 8 C ăci despre acestea este vorba. M ai d a că a execu tat in jecţiile de pen ici cest lucru a dus la publicarea de ma
lin ă la tim p , d a c ă d is p e n s a ru l''m e d i
Secfo ru ! V sud tă drept rezistenţă, cifra 280 g p recis d esp re un m edic şi desp re un c a l e s te a p r o v iz io n a t cu le m n e 'eter, ş i
— în furnale s e com portă slab g
d isp en sa r m edical.
dă fof mai mul! (nu 280, ci 260). S-o spună 8 —-S î n t p a tr u a n i nu-i aşa to
jurnaliştii. Deşi ciuruiesc coc-o
—v a r ă ş e p r e ş e d i n t e ? d e cîn d acest
cărbune sul, totuşi surpările se ţin lanţ. 8 m edic v ă vo rb eşte d esp re un local
Pînă la urmă, tot maistrul tra-$
corespu n zător dispen saru lu i m edical şi
C olectivul sectorului V sud d e8 g e ponoasele. Cică n-a supra-g io t a tîţia ani d e cîn d d u m n ea vo a stră
la m ina Lupeni, care este în în - 8 veghiat mersul furnalului. g şi co lectivu l, ce cu on oare îl con du
trecere cu sectorul 1 A, în ceag Cit despre calcar, ce zici to- g ..c e ţi, . r e f u z a ţ i .. s ă - i . o f e r i ţ i p ă r i n t e a s c a
de-a 16-a zi a lunii octom brieg varăşe Raţ 2 Că e cu pămînt 8 o b lă d u ire . cîte alte problem e san itare de care-i cii, a mecanicii, a opticei, a chimici Secretul trăiniciei nifeste ale intelectualilor, la organiza
şi-a sporit sim ţitor cantităţile d e8 Ş i în a tît am ar de vrem e c îţi su bine să v ă in teresa ţi, d a r m ai a les etc. Se poate preciza, că arta umbrelor rea de greve — pentfu dreptul de a
cărbune date peste plan, între-8 şi mărunt din punct de v ed ere8 să le sprijin iţi... mişcătoare a început acum şaizeci şi filmului rula pe ecrane.
cîndu-şi adversarul cu mai bine§ ferin zi nu şi-ar fi în d rep ta t privirile trei de ani. Data transformării cinema^
de trei procente, deşi acesta fu-o dim en sion al? N u? Că e mai% spre un d ispen sar m edical corespun în ch ei cu ru g ă m in tea unei d e slu şiri: tografiei în artă adevărată, în accep Vizionînd la 22, octombrie 1957 „Cru In unele săli a rulat trunchiat ori
s e se pînă. la data de 15 octom -g zător, cîţi oam en i boln avi nu şi-ar fi d a c ă ,dp p ild ă , to v. A n a B ăra, m o a şă ţiunea esteticii noastre, coincide cu a cişătorul Potemkin", spectatorii deveni însoţit de un adaos caligrafiat de că
brie pe un loc mai bun în în -8 bun ca înainte, dar că poate g cău tat să n ă ta tea la dispen saru l m ed i in P ian , este so lic ita tă n o a p tea la o pariţia filmului „Crucişătorul Potem- şi-au putut pune desigur întrebarea: tre vreun supus al cine ştie cărei co
trecere. A şa că în ziua de 11 oc-8 cal din com una O h a b a ! n aştere, să m eargă, sau să răm ln ă kin“. Cum se poate ca azi cînd filmul so roane monarhice din nordul Europei,
tombrie, pe grafic a apărut o§ fi şi mai bu n ? Da, ar putea fi% de p a ză la telefon ul sfatu lu i popu nor a devenit o obişnuinţă, oînd adaos ce glăsuia aşa : „Asemenea în-
nouă cifră în dreptul sectoruluig D ar ce să -i f a c i? A şa sîn t unii p re la r ? P oate to v. secreta r D răgan Şi- In 1925, cînd s-a turnat filmul, era se răspîndesc noile cuceriri ale tehni tîmplări, ca cele înfăţişate In acest
V sud : realizarea planului îng şi mai bun, ai dreptate. g ş e d in ţi! pentru unii p ă rin ţi buni, pen m ion ne va p u tea sa tisfa ce cu riozi încă epoca filmului mut. O epocă su cii cinematografice, cum se poate ca film, nu se poţ petrece niciodată în
proporţie de 108,5 la sută. D e-8 tru a lţii... p ă rin ţi vitre g i. ta te a ... ficient de glorioasă... Şi totuşi se sim azi încă să emoţioneze un film vechi ţara majestăţii sale".
osebit de bine au m uncit brigă-8 Multe necazuri pe capul % ţea nevoia unei primeniri. Se simţea de 30 de ani, un film cu lacune teh
zile conduse de com uniştii A-8 P o a te secţia sa n itară reg io n a lă va îm i cer sc u ze că v -a m re ţin u t din. nevoia unui Gorki, a unui Maiakovşki nice şi mai ales un film mut?- Care După o vizionare, într o sală din
dumneatale, m aistre Raţ. le% h otărî, cu a v izu l m in isteru lu i căruia îi preţio su l du m n ea vo a stră tim p şi vă a ecranului. Nevoia unui conţinut nou, este secretul trăiniciei filmului-1?
aparţin e, să d ep la seze sediu l circu m d o resc su cces în p roblem ele care vă
zbaţi, te frămiînţi, te bucuri la 8 sc rip ţiei d in com u n a O haba şi atunci
ce fericit ve ţi fi, to va ră şe preşedin te
reuşită, dar de ce te bucuri atât °
de 'rar ? Nu poţi răspunde ? °
Nu-i nimic. Poate (observi in- g
certitu d in ea? ), poate vor ca-%
tadicsi să răspundă cei în cau-%
ză. Şi. bineînţeles, să ia şi 8
vram Doţiu şi Traian D am ian,g măsuri. preocupă şi m ai a les de care ră s
care au dat cele mai mari can-g „ V in gărzan T o d o rl... ai unor eroi noi, care se aflau nu pe Răspunsul să-l căutăm în alte do New-York, spectatorii muncitori au ie
A. J. 8 „D a r eu t o t u ş i r ă m i n t r i s t N u p e n pu n deţi. ecran ci în sălile de spectacol. Acum menii ale artei, printr-o serie de în şit în stradă manifestînd cu un steag,
titaţi de cărbune peste plan. oooooo oooooooooooo-oooooooooooooo-od' tru că n e-a m cu n o scu t, nu p e n tru că. Dr. R. RCJSU putem spune: se simţea lipsa lui Ser, trebări paralele: , Cum se poate că roşu pentru prietenia cu U.R.S.S.
gliei Eisenştein. hexametrii de. două milenii ai lui Ho Este interesant că filmul a fost creat
influenţii M l Revoluţii Sud capăt stării de dependenţă faţă de 1925, martie. Statul Sovietic, a hotă- mer se citesc şi azi ? Cum se poate cu o distribuţie care cuprinde prea pu
rît crearea unor filme pe tema revo că în anul 1957 se mai joacă piesele
ţările imperialiste. luţiei din 1905. Capitolul închinat cru ţini actori- Au jucat: Echipaje din
In etapa revoluţiei socialiste, statul
cişătorului Potemkin i-a revenit unui cu o vîrstă măsurată în- secole ale Flota Roşie, Populaţia oraşului Odessa,
democrat-popular — stat de tip socia
tînăr de 28 de ani, complet necunos lui Shakespeare? Cum se poate ca cîţiva. actori foarte necunoscuţi.
list — a devenit o formă a dicta
(U rm are din pag. ,1-a) luţionar. Experienţa mişcării muncito vietice au însufleţit pe oamenii muncii turii proletariatului, al cărui principiu In rolul preotului apare chiar regi
reşti din acea perioadă arăta ou cla dn ţara noastră în lupta lor pentru suprem este alianţa clasei muncitoare
condamna cu indignare pe cei ce ur ritate necesitatea creării în Romînia eliberarea de sub jugul capitalist. Cei cu ţărănimea muncitoare; a fost des (Qopieupi ini.e.wegiOtiiCLL de, tle zorul : S. M. Eisenştein.
zeau intervenţia antisovietică. Primul a unui partid de tip nou, după chipul mai buni reprezentanţi ai poporului fiinţată ca clasă burghezia industria
număr al ziarului „Trăiască socialis- Partidului Comunist creat de V. I. lă şi financiară; s-a statornicit con Epopeea revoluţionară cinematogra
mul“, apărut la 14 noiembrie 1918, Lenin. romîn, în frunte cu comuniştii, au cordanţa deplină între relaţiile de pro
publica lozinca: „Jos mîinile de pe desfăşurat o intensă activitate pentru ducţie şi caracterul forţelor de pro Duminică, la Petroşani, G. O. A.V.SAP. Hunedoara II, cu 2.3.15 fică „Crucişătorul Potemkin" care va
Rusia sovietică!“. Mai mult. Unităţi in urma muncii de clarificare poli răspîndirea adevărului despre Ţara So ducţie în ramurile naţionalizate ale A.V.S.A.P. regional Hunedoara, în co puncte.
militare alcătuite din soldaţi romîni tică şi ideologică dusă de grupurile cialismului victorios. Partidul Comu economiei; oamenii muncii sub con laborare cu, U.C.F.S. au organizat un fi prezentată în cadrul „Festivalului
s-au alăturat armatei roşii şi au intrat comuniste, majoritatea secţiilor parti nist a fost singurul partid din Romî concurs interregional de tir, dotat cu In cadrul concursului, tînărul con
în luptă la Odesa, Poltava, Kiev şi în dului socialist au aderat la ideea afi nia care s-a ridicat cu curaj împo ducerea partidului, construiesc cu suc cupa „7 Noiembrie". La concurs au curent în vîrstă de 16 ani Ion Igna- filmului sovietic" va grăi din nou spec
alte regiuni împotriva forţelor con lierii Ia Internaţionala Comunistă şi triva fascizării ţării, militînd pentru ces baza economică a socialismului. participat echipele reprezentative, ale ţiu de la A.V.S.A.P. Petroşani, a do
trarevoluţionare. Marinarii flotei romî- la principiile leninismului. Ca urmare, crearea unui larg front antifascist cu A.V.S.A.P. din regiunile Timişoara, vedit o bună pregătire, realizînd 464 tatorilor despre o artă mare, pusă în
r.e de pe Dunăre şi Marea Neagră au marea majoritate a organizaţiilor par scopul de a bara drumul fascismului, Activitatea de construire a socia Craiova şi Hunedoara (două echipe). puncte. Concurenţilor li s-au împărţit
refuzat să participe la intervenţia an tidului social-democrat s-au pronunţat de a împiedica atragerea Romîniei în lismului în ţara noastră, ca şi în ce Cei 16 concurenţi (din care 4 fete) au plachete şi premii diferite. slujba celor mai înaintate idei ale u-
tisovietică şi s-au răsculat în decem pentru crearea Partidului Comunist Ro- lelalte state democrat-populare, con
brie 1917 — martie 1918. Sînt cu criminalul război antispvietic. firmă valabilitatea universală a ele demonstrat o bună pregătire. Con M. BÎSCA manităţii.
noscute răscoalele marinarilor romîni mîn. Astfel, la Congresul din 8 Mai La 23 august 1944, folosind con mentelor fundamentale, ale construi cursul a constat din două probe, 3x20
de pe vasele romîneşti din Galaţi, 1921, după dezbateri vii, majoritatea rii socialismului în, U.R.Ş.Ş. focuri, poziţia culcat, genunchi şi în I < * & , LÎBRÂSMBLE ERICH NUSSBAUM
Tulcea, Chilia, Vîlcov, Odessa, Se- diţiile prielnice create de ofensiva Ar picioare şi o probă, aplicativă de tir,
vastopol şi din alte părţi. delegaţilor au votat pentru înfiinţarea matei Sovietice, forţele patriotice popu Partidul nostru respinge cu hotărîre cros şi aruncarea grenadei la punct COOPeRATimOUVaCONSUM reaizor de film
Partidului Comunist şi pentru afilierea lare, ostaşii şi ofiţerii armatei romîne, diferitele teorii revizioniste prin care fix. Concursul s-a anunţat încă de la
duşmanii socialismului încearcă să început a fi viu disputat, deoarece par ş â a ir ţi ta.
acestuia la Internaţionala Comunistă. au înfăptuit insurecţia armată orga ticipau echipele din Timişoara, cam
nizată şi condusă de Partidul Comu
De aici înainte proletariatul, ţără
In ţară au avut loc mari lupte gre nist Romîn. Aceasta a dus la răstur . - toeoL O O ice.
viste. La Bucureşti se desfăşurară nimea muncitoare, intelectualitatea pro narea dictaturii fasciste, la scoate abată ţările socialiste de pe drumul pioană republicană A.V.S.A.P. pe anul r-A C fiO T em /cef
grevele ceferiştilor, metalurgiştilor, gresistă din Romînia au avut un con rea Romîniei din războiul hitlerist, just pe care merg, să rupă unitatea 1957, cît şi o serie' de concurenţi va
muncitorilor de la Regie, tipografilor, ducător neînfricat şi devotat în lupta la întoarcerea armelor împotriva arma de nezdruncinat a acestor ţări, bazata loroşi din Craiova şi Hunedoara. j st L n cn n o t
lor. Aplicînd învăţătura tnarxist-leni- telor hitleriste. pe principiul internaţionalismului pro
împotriva cărOra guvernul burgheziei letar, pe comunitatea scopului şi a La proba individual băieţi, pe pri
şi moşierimii organizează odiosul mă nistă la condiţiile concrete din ţara Din ziua memorabilă de 23 August, intereselor lor fundamentale. mele locuri s-au clasificat concurenţii:
cel de la 13 decembrie 1918. In mar noastră, folosind o tactică şi o stra Ziua eliberării naţionale a Romîniei, 1. Ion Ardeleanu — A.V.S.A.P. Timi
tie 1918, la Atelierele C.F.R. Nico- tegie revoluţionară potrivită etapelor a început o nouă perioadă în istoria Diferitele particularităţi ale tacti şoara, cu 504 puncte ; 2. Ion Gherman
poporului romîn, o perioadă revolu — A.V.S.A.P. Hunedoara I, cu 489
iina—Iaşi, izbucneşte o grevă care prin care trecea mişcarea muncito ţionară de profunde transformări po cii partidului nostru, ale formelor şi puncte ; 3. Mihai Pîslaru —A.V.S.A.P.
durează aproape trei săptămîni. Mari rească, Partidul Comunist din Romî litice, economice şi sociale. Şi în a- metodelor în înfăptuirea revoluţiei şi Craiova, cu 487 puncte.
acţiuni muncitoreşti au loc şi în Tran nia a condus cu fermitate clasa mun în construirea socialismului în condi
citoare şi întregul popor pe calea luptei ţiile specifice ale ţării noastre, consti
silvania. In ianuarie 1918 are loc o împotriva capitalismului, pentru înfăp ceastă perioadă partidul clasei munci tuie tocmai aplicarea creatoare a dru La proba individual fete, primele trei
grevă generală la care participă mun tuirea ţelului final, construirea socie toare din ţara noastră a continuat să mului comun de construire a socia locuri au fost ocupate în ordine de:
1. Maria Sînziana — A.V.S.A.P. Timi
citori din principalele centre indus tăţii socialiste. aplice în mod creator, la condiţiile lismului.
triale : Valea Jiului, Hunedoara, Reşi Comuniştii au luptat neabătut îm specifice ale Romîniei, învăţătura Glorioasa experienţă de 40 de ani şoara, cu 493 puncte (campioană re Azi, joi, e ultima zi
ţa etc. Toate aceste acţiuni cresc în potriva teoriilor oportuniste şi re marxisl-Ieninisţă şi experienţa funda a Partidului Comunist al Uniunii So publicană A.V.S.A.P. pe anul 1957) ; m ai puteţi, cum păra bilete
amploare şi culminează cu greva ge- vizioniste care şi-au făcut loc în miş mentală a Marii Revoluţii Socialiste vietice, făurit de marele Lenin, uriaşa 2. Elisabeta Zaharanschi — A.V.S.A.P.
neerală; din octombrie 1920 care cuprin carea noastră muncitorească, pentru experienţă istorică de patru decenii Hunedoara I, cu 481 puncte ; 3. Maria pentru tragerea Loto Central
puritatea ideologiei marxist-leniniste din Octombrie. In prima etapă a revo de construcţie socialistă şi comunistă Răşinaru — A.V.S.A.P. Hunedoara II, de mâine vinari 25 octom brie,
de aproape întregul proletariat din luţiei a fost instaurată puterea de- în Uniunea Sovietică va constitui şi cu 477 puncte. la care se vor distribui pre
revoluţionare. mocrat-populară; au fost lichidate mii suplimentare de 50.000
Romînia. Prigoniţi, schingiuiţi şi aruncaţi în rămăşiţele feudale la sate şi desfiin pe viitor un exemplu măreţ din care Pe echipe, clasamentul concursului lei, 10.000 lei şi 3.000 lei, în
Luptele muncitoreşti şi ţărăneşti din ţată tnoşierimea ca clasă ; au fost în se va inspira Partidul Muncitoresc este următorul: 1. A.V.S.A.P. Hune
cea mni adîncă ilegalitate, comuniştii făptuite reforme democratice; au fost doara I, cu 2.428 puncte; 2. A.V.S.A.P. a fa ra prem iilor obişnuite în
anii 1917—1919 n-au putut fi pe de şi-au pus viaţa în slujba apărării in zdrobite forţele politice ale burghe Romîn, guvernul ţării noastre şi în bani.
plin victorioase deoarece n-au fost con tereselor tuturor oamenilor muncii fără tregul popor romîn. Drumul nostru Craiova, cu 2.372 puncte; 3. A.V.S.A.P.
duse de un partid revoluţionar, capa deosebire de naţionalitate. ziei şi moşierimii ; Romînia s-a des spre socialism este neabătut luminat NU UITAŢI !
bil să centralizeze şi să consolideze prins din sistemul imperialist şi a pus Timişoara, cu 2.350 puncte j 4.
acţiunile într-un singur torent revo Succesele repurtate de popoarele so de invincibila învăţătură leninistă. AZI JOI ULTIMA ZI.
