Page 76 - 1957-10

Nţ.. RR9
XBJUBnatemvws*»1* »
A c tiv ita te ro d n ic i şi m u ltila te ra lă în o rg a n iz a ţiile d e p a rtid din re g iu n e
Instructorilor teritoriali şi secretarilor
comitetelor comunale-ajutor concret
OOOOOOOOOOCX) $1
îmbunătăţirea structurii aparatului
Comitetului raional de partid, a dus la
creerea condiţiilor pentru ridicarea ni­
velului muncii de partid în toate do­
meniile de activitate. Aceasta a dove­
dit-o — printre altele — şi faptul, că
deşi au trecut doar cîteva luni de la
îmbunătăţirea structurii aparatului de
partid, se simte o cotitură radicală în
munca instructorilor teritoriali, a se­
cretarilor comitetelor comunale şi a
secretarilor organizaţiilor de bază.
Pentru realizarea multiplelor sarcini
de partid, în primul rînd a celor mai
principale şi arzătoare probleme, am
aplicat în munca pe care o desfăşor
procedee şi metode noi. Acestea con­
stau în faptul că pe lîngă şedinţele
de analiză sau instructajele ce au ioc
periodic la sediul de raion, îndrumez
cadrele de partid din cele 37 organi­
zaţii de bază, de activitatea cărora
răspund şi prin diferite alte metode.
Atunci' cjnd consider că e cazul, fac
acest lucru într-un mod mai lărgit;
iniţiez ţinerea unor consfătuiri pe ca­
re, am început să le organizez în sco­
pul împărtăşirii experienţei înaintate
şi generalizării metodelor bune. Astfel,
Din ex p erien ţa
activiştilor de partid
pentru intesificarea ritmului de tran­
sformare socialistă a agriculturii, am
organizat consfătuiri intercomunale.
La aceste consfătuiri, au participat co­
mitetele comunale de partid şi corni­
ţele executive ale sfaturilor populare.
Gu acest prilej, cei care au obţinut
rezultate bune în munca de transfor­
mare socialistă a agriculturii, au îm­
părtăşit din experienţa cîştigată şi
celorlalţi. O astfel de consfătuire, am
organizat în comuna Toteşti la care
au participat membrii comitetelor co­
munale de partid şi ai comitetelor e-
xecutive ale sfaturilor populare din
comunele Berthelot, Sarmizegetusa,
Demsuş şi Toteşti. In cadrul acestei
consfătuiri, tovarăşii losif; Iovan şi Ioan activist.
Zeiconi, din cadrul comitetului comu­
nal de partid, şi Drăghin Băiuţ din
partea comitetului executiv al sfatu­
lui popular din Toteşti, au prezentat
informări din care a reieşit ce me­
tode au aplicat pentru atragerea în
sectorul socialist al agriculturii a ma­
selor de ţărani cu gospodărie mică
şi mijlocie, comună unde s-au obţinut
cele mai bune rezultate din acest
rnnct de vedere. S-au dezbătut viu cu
această ocazie metodele şi formele de
muncă ce au dovedit eficacitate şi, pa­
ralel cu aceasta, s-au scos la Iveală
şi lipsurile ce de multe ori au frînat
ritmul de transformare socialistă a
agriculturii. Acţiunile desfăşurate în
comuna Toteşti, cum ar fi : conferinţe
urmate de programe artistice, jurnale
vorbite, vizionări de filme, munca de
lămurire de la om la om etc.; au
<<&•-<L*¦ <5> <(#-
cu activul de partid
Unul din principalele izvoare ale
tăriei partidului nostru, a organiza­
ţiilor sale este activul de partid.
V. 1. Lenin ne învaţă că activul de
partid, dacă este folosit cu pricepere
poate să constituie o forţă uriaşă,
capabilă să facă minuni.
Sarcinile mari ce stau în faţa par­
tidului în construirea socialismului în
ţara noastră, se pot realiza numai
cu participarea maselor largi de oa­
meni ai muncii,
P.M.R. a dat întotdeauna o im­
portanţă deosebită folosirii activului de
partid. Congresul al, Il-lea cît şi Ple­
nara C.C. al P.M.R. din 28 iunie —
3 iulie 1957, stabileşte ca una din
cele mai importante sarcini ale orga­
nizaţiilor de partid, să se sprijine în
munca lor pe un larg activ de partid,
să lucreze zi de zi cu el, să se preo­
cupe de creşterea şi educarea lui ideo­
logică şi politică.
Din activul de partid de pe lîngă
comitetele de partid fac parte mem­
brii de partid, conducătorii organiza­
ţiilor de partid, activişti din econo­
mie, din organizaţiile sindicale şi
UiT.Mi, conducătorii instituţiilor de
stat şi culturale, inovatori'1 şi frua-
taşi în producţie, cu o bogată ex­
perienţă în domeniul lor de activitate,
strîns legaţi şi iubiţi de mase, care
cunosc mai bine problemele ce preo­
cupă organizaţiile de partid şi masele
de oameni ai muncii în, rîndul cărora
lucrează, oameni cu autoritatp. ho-
tărîţi să lupte din toate puterile lor
pentru înfăptuirea, hotărîrilor partidului
şi guvernului. Din rîndurile activu­
lui de partid fac parte propagandişti
şi agitatori, oameni de ştiinţă, tova­
răşi care duc o luptă susţinută pentru
^ga^me^frerry^iryTjTnar^J1 vga:
p e r m a n e n t OOOOOOOOOOOO
FRANCISC M1RTH
secretar al Comitetului raional
de partid Haţeg
creat posibilitatea ca Toteşti să devină
în scurţă vreme prima comună din ra­
ion cpoperativizată în întregime.
Un factor pozitiv în munca comi­
tetului comunal de partid, a sfatu­
lui popular din Toteşti şi a organi­
zaţiilor de bază din satele aparţină­
toare este şi acela că aceste organe au
analizat în repetate rînduri activitatea
concretă de care răspund, luînd mă­
suri corespunzătoare, ori de cîte ori
a fost nevoie. Eficacitatea unor astfel
de adunări s-a şi dovedit. De la con­
sfătuirea amintită mai sus s-au îm­
bunătăţit simţitor lucrurile în comu­
nele ale căror organe de partid şi
sfaturi populare au participat la con­
sfătuire. Astfel, pe lîngă succesele ob­
ţinute la Toteşti în ultimul timp, s-a
simţit o îmbunătăţire şi în comuna
Sarmizegetusa, unde, în scurtă vre­
me, au fost depuse 25 de cereri pentru
două întovărăşiri, care au şi foşt inau­
gurate in zilele trecute.
S-au obţinut succese frumoase şi
în alte comune. De pildă, la Rîu de
Mori s-a inaugurat în decurs de nu­
mai cîteva săptămîni o întovărăşire
agricolă.
Pentru a imprima lucrătorilor de
partid stilul cel mai corespunzător în
munca de atragere a ţăranilor munci­
tori spre sectorul socialist agricol, în
comuna Rîu de Mori am, fost împreună
cu tov. Ioan Cetină, instructor teritorial
de partid, la mai multe familii cu care
am discutat problema înscrierii lor în
întovărăşirea agricolă. De asemenea,
lucrătorilor aparatului raional de par­
tid din sectorul de care răspund, am
imprimat convingerea că rezultatele
nu pot veni decît ca urmare a perse­
verenţei, insistenţei şi hotărîrii ce tre­
buie să caracterizeze tnunca fiecărui,
Ca lipsuri ce consider că le-am avut
in muncă, amintesc faptul, cu ex­
cepţia cîtorva adunări la care am
participat, legătura mea directă cu
masa de comunişti, cu membri de
partid aparte, este încă insuficientă.
Dacă în activitatea desfăşurată am
obţinut totuşi unele rezultate, trebuie
să spun că de un; sprijin real în ob­
ţinerea acestora a fost hotărîrea luată
de către Biroul Comitetului raional
de partid, care, pentru a asigura ca
instructorul să fie permanent în sec­
torul său, pentru a reduce simţitor,
numărul şedinţelor la raionul de
o uiunea
;ftn
CERVENCOV1CI ANDREI
Şeful Secţiei Organizatorice a
Comitetului regional de partid
— Hunedoara —
educarea marxist-leninistă a comuniş­
tilor, pentru puritatea ideologiei par­
tidului clasei muncitoare, pentru ridi­
carea nivelului politic şl cultural al
tineretului şi al tuturor oamenilor
muncii.
Un loc important în munca cu ac­
tivul de partid îl ocupă adunările ce
se organizează cu el. Reprezentînd o-
pinia publică a masei membrilor de
partid, adunările activului constituie
mijlocul prin care organul de partid
controlează, justeţea hotărîrilor sale,
şi felul cum se aplică ele în practică.
Adunările activului sînt convocate pe
baza hotărîrii organului de partid
pentru discutarea unei anumite pro­
bleme, atunci cînd comitetul de partid
consideră necesar acest lucru şi cînd
simte nevoia elaborării unor măsuri
pentru rezolvarea principalelor proble­
me locale privitoare la viaţa internă
de partid, industrie, agricultură etc.
Participînd activişti din diferite ra.-
muri ale activităţii de partid, de stat
şi economice, adunările activului de
partid ajută fiecărui comunist, indi­
ferent de domeniul în care lucrează,
să înţeleagă mai bine sarcinile tra­
sate de partid şi să lupte pentru în­
făptuirea lor. Adunările activului de
partid sînt o adevărată şcoală de
educare marxist-leninistă a cadrelor
de partid, un mijloc1 eficace de întă­
rire a spiritului de răspundere faţă de
sarcinile încredinţate.
Pentru fiecare adunare de activ,
—— DRUMUL SOCIAr fSMULUl
partid. Sarcinile survenite, a căror re­
zolvare solicita aducerea lor lat cunoş­
tinţa aparatului, le-am comunicat in­
structorilor şi secretarilor comitetelor
comunale de partid pe teren, fără a-i
mai convoca la raion.
Rezultatele obţinute în munca ce am
desfăşurat-o pînă în prezent, noul sis­
tem de muncă introdus, dovedesc un
început bun. Ele trebuie însă extinse
şi cu ajutorul ce-l voi primi din par­
tea Biroului Comitetului raional de
partid şi din partea aparatului său,
tovarăşilor din cadrul aparatului regio­
nal, activitatea în sectorul de care
răspund se va ridica pe o treaptă mai
înaltă.
Pe întreg cuprinsul regiunii noastre, orga­
nele şi organizaţiile de partid desfăşoară o rod­
nică activitate în mobilizarea maselor la lupta
pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate
de partid şi guvern, Peste tot, în industrie şi
agricultură, în instituţii culturale şi organizaţii
obşteşti, munca de partid cunoaşte în ultimul
timp o îmbunătăţire simţitoare. Unele organi­
zaţii de partid au pornit o muncă bine orga­
nizată în direcţia cooperativizării agriculturii,
primirea de candidaţi şi noi membri de partid,
în desfăşurarea învăţămîntului de partid etc.
obţinîndu-se în această privinţă rezultate im­
portante.
In pagina de faţă prezentăm cititorilor no­
ştri unele aspecte din munca unor organizaţii
de partid, privind metodele lor de muncă.
Cînd există interes şi preocupare
faţă de gazeta de perete
A devenit o adevărată tradi­
ţie pentru biroul organizaţiei de
biază de lia întreprinderea
„Ardeatuil“ din Albia Iulia
să îndrum e concret şi perm a­
nent aclivitatea colectivului de
redacţie al gazetei de perete
„Ardealul*1, în sp re cele' m ai im ­
portante problem e care stau în
faţa întreprinderii. La începutul
fiecărui trim estru organizaţia de
bază cheam ă colectivul de redac­
ţie al g a zetei de p erete şi îl a-
jută la întocm irea planului de
m uncă, indieîndu-i ce anume
probleme interesează mai mult
şi împotriva căror lipsuri trebuie
să ta poziţie critică. U n lucru
pozitiv în conducerea activităţii
gazetei de perete îl constituie
şi faptul că organizaţia de bază
a ajutat colectivul de redacţie al
gazetei de perete să-şi formeze
un larg activ de corespondenţi
care scriu cu regularitate arti­
cole asigurînd apariţia în bune
comitetul de partid stabileşte ce ca­
tegorii de activişti sînt convocaţi la
adunare, avînd în vedere, în primul
rînd, acei; tovarăşi care activează în
sectoarele de muncă corespunzătoare
puse în discuţie.
La adunările activului, membrii de
partid critică cu curaj lipsurile din
activitatea organului de partid, fac
numeroase propuneri pentru îmbunăr
tăţirea muncii, arată metodele folosite
de ei în domeniul de activitate în
care lucrează. Datoria comitetelor de
partid este să stimuleze critica de
jos, iniţiativa membrilor de partid,
să asculte cu atenţie propunerile fă­
cute în adunările de activ.
Instructiv este în această direcţie
felul cum a folosit ajutorul activu­
lui de partid, Comitetul orăşenesc de
partid Hunedoara, atunci cînd se sim­
ţea nevoia luării unor hotărîri pentru
îmbunătăţirea activităţii trustului 4
Construcţii. Aici la un moment dat
s-a constatat că preţul de cost era
prea ridicat, nu se efectuau lucrările
de finisaj, se întîrzia darea în folosinţă pe toţi care au luat cuvîntul au făcut
a clădirilor etc. Pentru a cunoaşte,
cauzele acestor lipsuri, comitetul oră­
şenesc de partid Hunedoara a con­
vocat o adunare a activului de par­
tid. La această adunare au luat par­
te, pe lîngă activiştii de partid, con­
ducerea administrativă a trustului, cei
mai buni ingineri şi tehnicieni, munci­
tori fruntaşi de la trust, oameni de
specialitate de la alte întreprin­
deri din oraş. Intrucît aduna­
rea nu a putut analiza toate cauzele
lipsurilor din cauză că nu avea la în-
demînă toate datele tehnice necesare
s-a hotărît formarea unui colectiv din
cadrul activului de partid, format din
mai Uimi mineri m devenii
candidaţi şi membri de partid
Com itetul d e partid şi o r g a ­ ¦mtincitorilor, precum şi la în tă ­
n iza ţiile d e biază de lia m ina
Gheţar, raionul Hunedoara, şi-au
îndreptat în ultim ul timp aten­
ţia spire prim irea în rîmdul c a n ­
didaţilor de partid a celor m ai
harnici muncitori din sectoarele
¦minei : m ineri, m a iştri, lăcătu şi,
fierari etc.,
Anul trecut, organizaţiile de
partid şi în special cele d e la
funiculare şi orizontul I, au d e s ­
făşurat în rfndul m uncitorilor
m ineri o muncă politică, sub n i­
velul cerinţelor şi posibilităţi­
lor, ceea ce a avut ca urmare
faptul că num ai un număr m ic
d e m uncitori iau cerut prim irea
lor în rândul candidaţilor de
Era deci necesar, să se ia m ă ­
suri care să ducă la îm b u n ătăţi­
rea m uncii politice în rândul
condiţii a fiecărei ediţii. Printre
corespondenţii cei mai activi se
numără tov. Ioan Totir, Ioan
Stoian, Gheorghe M arton, Va-
si'le V asilescu şi Ioan B ogdan.
D e rem arcat este faptul că la
¦gazeta d e-p erete apar, pe lîn gă
articolele care popularizează ex­
perienţa şi rezultatele obţinute
în producţie de către m uncitorii
fruntaşi, şi un num ăr însem nat
de m ateriale critice. In ultim ul
timp, de pildă, au apărut arti­
cole însoţite de caricaturi care
critică cu asprim e lipsa de preo­
cupare pentru buna aprovizio­
nare a ca n tin elo r de către unii.
gestionari cum sîn t Aurel .losan
şi Ioan Popovioi.
P rintre g a z e te le ‘de perete c u
activ ita te a sem ă n ă to a re se 'nu­
mără şi’ cele de lia în trep rin d e­
rea „Ardeleana" Alba Iulia, g a ­
zeta de perete „Drumul socia­
lism u lu i" d in statul G îrbova.
30 tov. ingineri, tehnicieni şi munci­
tori fruntaşi în producţie, care să se
deplaseze la faţa locului şi, acolo, să
studieze situaţia. Colectivul a fost
instruit de către primul secretar al
Comitetului orăşenesc de partid; a-
rătîndu-i-se ce metode de muncă să
folosească. Mergînd pe teren, colec­
tivul respectiv a studiat munca la şan­
tierele trustului şi a întocmit un ma­
terial documentar asupra celor con­
statate.
După o lună, cît a durat activita­
tea colectivului, a fost din nou con­
vocată adunarea activului de partid,
care fiind în posesia datelor tehnice
concrete, a putut să aprecieze situa­
ţia trustului în mod obiectiv şi a
putut să scoată la iveală principalele,
cauze care au dus la ridicarea preţului
de cost.. Adunarea a criticat cu. as­
prime conducerea administrativă a
trustului, deoarece în majoritatea ca-,
zurilor avea în vedere îndeplinirea
valorică a planului: a criticat apoi
conducerile şantierelor şi pe şefii de
echipe care nu organizează munca
în aşa fel ca să determine o creştere
corespunzătoare a productivităţii mun­
cii, a criticat pe muncitorii construc­
tori care fac risipă de materiale, bi­
roul' organizaţiei de bază de la trust
care nu a desfăşurat o muncă poli­
tică susţinută între muncitori. Aproa­
propuneri concrete pentru îmbunătă­
ţirea muncii. Adunarea s-a încheiat
cu adoptarea unei hotărîri în care s-au
prevăzut o serie de măsuri concrete
care au dus la îmbunătăţirea muncii
pe şantierele de construcţii ale Trus­
tului 4.
Cum arată şi exemplul de sus .ni­
velul dezbaterilor din cadrul adunărilor
de activ, combativitatea lor depinde
în(r-o mare măsură de felul cum sînt
pregătite, de faptul că problema pusă
în discuţie este bine studiată atît de
către organul de partid cît şi de că­
tre activ. Pentru buna desfăşurare a
adunării activului, organul de partid
rirea continuă a organizaţiilor
de b ază prin iatnagerea în rîn ­
d u l ca n d id aţilor ia celor m ai
buni şi înaintaţi m uncitori care
lucrează dîreot în producţie.
In acest scop, cu ajutorul co­
m itetului d e partid, birourile or­
g a n iza ţiilo r d e 'bază au început
să desfăşoare o tem einică şi
perseverentă m uncă politică în
rîndul- activu lu i ‘ fără d e partid
şi al celorlalţi m uncitori m ineri,
ingineri şi tehnicieni. Au fost
organizate adunări deschise la
care au participat num eroşi m i­
neri şi m uncitori fruntaşi, teh­
nicieni şi u tem işti; au fost ex- 1
puse diferite conferinţe ca de
pildă, „Trecutul de luptă al par­
tidului", „înaltul titlu de m em ­
bru al partidului" şi altele.
D e asem enea, în adunări d es­
chise ale organizaţiilor de bază,
a fost prelucrat Statutul P.M .R.
Toate acestea au ajutat m ultor
m uncitori şi tehnicieni să în ţe­
leagă mai bine politioa parti­
dului nostru, să -şi îndeplinească
c-u m a i m ult en tu zia sm sa rcin ile
de producţie şi să vadă că locul
lor este alături de com unişti.
Roadele m uncii organizato­
rice şi politice, desfăşurate de
com itetul de partid şi de orga­
n izaţiile d e bază de la m ina
Gheţar, au început să se vadă.
D e la 1 ianuarie 1957 şi pînă
în prezent au fost primiţi, în rîn­
dul candidaţilor de partid 163
tovarăşi printre oare şi m inerii
Ioan Tarnaş, Marin Andrei, Vio-
rel N ăpău, EUsabeta D o du, V io­
rica Creţu şi a lţii — toţi m ineri
fruntaşi care, lună de lună, îşi
re a liz e a ză p lan u l în proporţie -de
120-— 130 la sută. D e a sem en ea ,
în ultim ul tim p, candidaţii că­
rora le-a expirat stagiul de can­
didatură — 30 m ineri şi mun­
citori — au fost primiţi în rîn ­
dul m em brilor de partid. Printre
aceştia se num ără şeful de echi­
pă Dum itru Preda, minerii Vio-
rel N andrea, G heorghe Lăpujan,
Ioan Or-şan şi alţii oare, au la
activul lor însem nate depăşiri
de plan.
M unca politică desfăşurată
d e o rg a n iza ţiile de bază de la
m ina G helar, în' direcţia atra­
gerii celor m ai înaintaţi m unci­
tori înspre partid şi educării a-
oestora, a contribuit în m are
m ăsură la creşterea producţiei
şi p rod u ctivităţii m u n cii. In a-
cest an, la m ina Ghelar planul
de producţie pe cele 9 luni (pînă
la sfârşitul lunii septem brie), a
fost realizat în proporţie de
100,5 la su tă, iar productivita­
tea m uncii a crescut cu 0,5 la
sută. A cest lucru se datoreşte
în primul rînd faptului că m em ­
brii de partid şi candidaţii au
fost în fruntea luptei pentru
realizarea şi 'depăşirea planului
şi în a cela şi timp au .mobilizat
pe toţi m uncitorii în această
luptă.
încredinţează unui membru al birou­
lui sarcina de a se preocupa de pre­
gătirea adunării. Biroul comitetului de
partid fixează data adunării activului,
aprobă ordinea de zi, pregăteşte ra­
portul şi comunică din timp: activului!
ordinea de zi. O adunare de activ
făcută' în grabă, fără o pregătire mi­
nuţioasă se desfăşoară la un nivel
scăzut şi nu-şi atinge, scopul, propus.
Este important să se acorde cea' mai
mare atenţie alegerii problemelor care
se pun în discuţie, în aşa fel îneît
activul să poată dezbate acele pro­
bleme de a căror rezolvare depinde
îmbunătăţirea generală a muncii de
partid.
Adunările de activ pot da rezultate
bune numai dacă comitetele de partid
le acordă atenţia cuvenită, conside-
rîndu-Ie ca un mijloc1 important pen­
tru rezolvarea celor mai complexe
sarcini. Aşa de exemplu, Comitetele
raionale de partid Sebeş şi Hiâ>, con­
sultă şi folosesc activele de partid în
problema transformării socialiste a
agriculturii-. In adunările activelor s-a
dezbătut situaţia cooperativizării agri­
culturii raionului respectiv, a-au stu­
diat posibilităţile existente şi, s-au pro­ determinat, care nu trebuie confundat
pus măsuri concrete în vederea îm­
bunătăţirii muncii. Rotărîrile luate 1a
aceste, adunări au constituit un ajp-
tor preţios pentru organele de partid.
De remarcat este faptul că la aceste
adunări mulţi membri de partid din
activ s-au angajat să se ocupe per­
sonal de lămurirea ţăranilor munci­
tori pentru a păşi pe calea coopera­
tivizării agriculturii.
Experienţa a arătat că activul de
partid poate întări mult viaţa politi­
că a organizaţiilor de partid, dacă el
este folosit în sprijinirea muncii or­
ganizaţiei de bază, pentru, a studia
o serie de probleme pe teren. Aşp,
de exemplu, comitetele de partid de la
mina Barza, Ghelar, Călan şi Ani-
noasa au consultat activele de par
tid în problema primirii de candidaţi
Comuniştii în fruntea luptei pentru
îndeplinirea planului de producţie
C el de-al doilea pla n cin cin al a cazan e în că lzire cen trală cu 44 la
,3p u s î n f a ţ a u z i n e i „ V ic to r ia " — C ă ­ s u t ă , la v a s e e m a i l a t e c u 1 8 5 l a '
lan, sarcin i sporite.
T ra d u cerea in v ia ţă a acestor- sa r­
cini co n stitu ie o preocu pare d e sea ­
m ă şi pentru o rg a n iza ţia de bază
de la secţia tu rn ătorie d in cadrul
u zin ei, pentru to ţi com u n iştii d in sec­
ţie. In arm indu -i pe com u n işti cu cu­
n oaşterea tutu ror p roblem elor leg a te
d e în deplin irea pla n u lu i d e pro d u c­
ţie, creşterea p ro d u c tiv ită ţii m u n cii şi
t-educerea p reţu lu i d e co st, o rg a n iza ­
ţia d e ba ză a cerut tu tu ror com u n iş­
tilo r ca ei să fie in fru n tea lu p tei
pentru în deplin irea plan u lui şi a stfel,
prin exem plul person al, s ă an tren eze
m a sele la rg i la o a c tiv ita te cit m ai
.r o d n ic ă . U n o r a s e m e n e a s a r c i n i le
fac fa ţă cu cin ste co m u n iştii Ioan
S m ărăn dach e şt F ran cisc M avruşca,
şe f de ech ipă la so rtim en tu l tuburi,
A dolf Ş tem pel, şef d e echipă la so r­
tim en tu l p ie se m ecan ice, B eta M a­
vruşca, şef d e echipă la so rtim en tu l
ra d ia to a re, tu rn ă to a rea L ia B răn escu ,
lă că tu şu l A lexandru H riza şi a lţii,
care lunar îşi rea lizea ză plan u l de
produ cţie în proporţie d e 115— 150
la su tă. In echipele unde lu crează,
ei a n tren ea ză p e m u n citori, fie prin
exem plul lor, fie p rin tr-o m u n că a-
gU atorică su sţinu tă.
F ăptui că cei care s-au antrenat
prim ii în în trecerea so cia listă au
fo st com u n iştii, a fă cu t ca ceilalţi
m u n cito ri d in se cţie să le u rm eze
exem plu l şi a stfel io ţi cei care lu­
c rea ză la tu rn ă to rie să fie anlr-enaţi
in întrecere.
R ea liză rile obţin u te d e cei a fla ţi
in în trece rea so c ia lis tă a p e r m is ca
plan u l g lo b a l al se cţiei pe luna au ­
g u st să fie re a liza t în p ro p o rţie de
116 la su tă, iar p ro d u ctivita tea m u n ­
cii să crea scă cu 12 la su tă. C it p ri­
v e ş te p la n u l d e p o rd u c ţie p e Luna
se p tem b rie a cesta a fo st d e p ă şit cu
12 ,4 la su tă . D e r e m a r c a t c ă la u-nele
so rtim en te ca, de pildă, la so rtim en ­
tu l m a şin i de g ă tit, planul a fo st
d e p ă şit p e luna se p tem b rie cu 345 la
su tă , la p iese m ecan ice cu 30,3 Ia
su tă , la c o c h ile cu 14,4 la su tă , la
Un post U. T. M. cu activitate
Pentru a veni în ajutorul ti­
nerilor utem işti de la fabrica
„Ardeleana** din Alba Iulia —
o rgan izaţia de tineret a creat un
post U.T.M . de control. Postul
U.T.M. a fost intr-adevăr creat.
Dar despre felul cum vine aces­
ta în ajutorul tinerilor din între­
prindere se mai poate vorbi, şi
încă foarte m ulte lucruri. M ulte,
dar, nu de laudă...
Ca şi acum trei luni şi jum ă­
tate, şi azi, la postul U.T.M . de
control există un singur articol,
ce critică pe tov. Elena Bîldea
care, pe atunci, n u -şi ducea la
îndeplinire sarcinile. După ulti-
şi membri: în partid. In urma apli­
cării propunerilor făcute s-a îmbună­
tăţit munca de primire în partid la-
aceste comitete de partid.
In munca cu activul de partid mai
există însă, multe lipsuri. Unele comi­
tete. de partid tratează în mod for­
mal şi superficial convocarea adună­
rilor de activ, se întîmplă' ca la u-
nele adunări de activ să nu fie con­
vocaţi comuniştii, care au. cea mai
mare experienţă şi cele mai multe cu­
noştinţe în problema care urmează
a fi discutată.
Deseori se întîmplă că adunările ac­
tivului se transformă în adunări de
instructaj, sau în adunări pentru a-
probarea formală a unor dări de sea­
mă. De regulă, astfel de greşeli sînt
făcute de către acele organe de partid
care consideră adunările activului
drept adunări ale aparatului de partid
convocate pentru analiza muncii şi
instructaj. Este clar că o adunare
de activ în care majoritatea' parti­
cipanţilor sînt din rîndul aparatului de
partid, nu poate da rezultatul* aşteptat.
Aparatul de partid are rolul lui bine
cu rolul activului de partid.
Greşit procedează acele comitete
de partid raionale şi orăşeneşti care.
în loc de adunări ale. activului de.
partid unde participă, şi membrii comi­
tetului de partid, convoacă plenare
ale comitetului împreună cu activul.
Aceasta înseamnă o confundare a ro­
lului aparatului de partid cu rolul ac­
tivului de partid. In adunările activu­
lui de partid, propunerile care se fac,
sînt aprobate dacă- ele sînt juste, de
către membrii comitetului care parti­
cipă la adunări. Aceste hotărîri luate
în adunare sînt- deci hotărîri şi ale ac­
tivului de partid, iar organul de partid
respectiv trebuie săi antreneze întregul
¦activ la rezolvarea sarcinilor ce decurg
din hotărîrile luate.
Există şi comitete de partid care
folosesc activele numai în anumite
ocazii, recurg la ajutorul acestuia în
Pag. 3
su lă etc.
S u ccesele d o b tn d ite sin t fără în do­
,i a l ă ş i r e z u l t a t u l f i r e s c a l p r e o c u p ă r i i
de care a d a t d o va d ă o rgan izaţia de
,b a z ă f a ţ ă d e a p r o t - z i o n a r e a s e c ţ i e i
c u m a t e r i a p r i m ă n e c e s a r ă . A n a li- 'î
\z i n d f a p t u l c ă d e m u l t e o r i n u s e
/m u n c e a î n p l i n d i n l i p s ă d e m a t e r i e
Vp r i m ă , o r g a n i z a ţ i a d e b a z ă a h o t ă r i t
>i n t r - o a d u n a r e g e n e r a l ă s ă in c r e d in -
ţeze unui com u n ist sarcin a d e a se \
ocupa perm anent d e aprovizion area
secţiei cu m aterie prim ă. R ezu ltatu l
a fo st că, în urm a a cestei m ăsu ri,
s-a în lătu rat a cest n eaju n s şi perm a­
n en t ex istă în secţie un sto c ta m ­
pon d e m aterie p rim ă care a sig u ră
desfăşu rarea fără tim pi m orţi a pro­
cesului d e produ cţie şi in a cest fel şi
realizarea plan u lui d e produ cţie,
O co n trib u ţie în sem n a tă la reali- \
za rea plan u lui şi la îm b u n ă tă ţirea \
c a lită ţii p ro d u selo r, au a d u s-o cornii- ,
n iştii d e la tu rn ătorie şi prin faptul
că perm anent s-au preocu pat d e ti­
n erii cu o calificare m ai sc ă zu tă , a-
ju tin d u -i să d e v in ă siă p in i pe tainele
m ese rie i. A şa, d e pildă', co m u n istu l
A lexandru H riza s-a ocu pat în d ea ­
proape şi cu răbdare de. tin ăru l lă că ­
tu ş O sca r H abina. îm p ă rlă şin d u -i din
ex p erien ţa sa, ş i a ju tin d u -t să- m u n ­
cea scă m a i bin e. A cela şi lu cru , l-a
f ă c u t ş i c o m u n i s t u l V a s i l e T îr ’z i u . I n -
dru m in d cu g rifă p ă rin tea scă m unca
u tem istu lu i O scar S ch verin g , el a
reuşit să facă d in a cesta un tu rn ător
d e n ădejde care işi re a lizea ză lună
—d e t u n ă p l a n u l î n p r o p o r ţ i e d e 120
125 ta sută.
D espre a ctivita tea com u n iştilor de
la secţia tu rn ătorie se pot spune
m u lte cu vin te d e laudă. N ecesar e
în să ca co m itetu l d e p a rtid d e la
—u z i n a „ V ic to r ia " C ălan, să g e ­
n era lizeze m etodele fo lo site d e com u­
n iştii d e la tu rn ătorie, s ă le ex tin d ă
şi in celela lte organ izaţii- de b a ză
d in cadrul uzin ei, care p o t şi trebuie
să a ju n g ă Ia n ivelu l a cesteia .
P. VASILESCU
mul rînd scris, o sem nătură şi
data — 29 iunie 1967. C ele­
lalte trei spaţii sînt goale. Se
mai văd doar urmele gum Aira-
bicului cu care de bună: seam ă,
cu a lte m u lte luni în; urm ă, au
fost prinse şi alte articole. Acum
ele sîn t „la dosar**. Şi cînd te
gândeşti că la fabrica „Arde-
leana“ sînt încă m ulte lip su ri:
tineri care vin târziu sau lip sesc
de la lucru, care nu-şi respectă
conducătorii sau pe cer vârst­
nici, tineri care fac risipă, de
m ateriale etc. Oare postul
U .T .M . de control! n u a- fost- c r e ­
at pentru a. se scă p a de a.ceşti
oam eni şi de fap tele lor ?¦
diferite campanii sau atunci'1 cînd' apar
lipsuri grave într-un oarecare sector
de muncă. Aceasta este o practică
greşită. Comitetele de partid au dato­
ria să se ocupe în mod Sistematic de
activ, să-l folosească, să se sprijine
permanent pe el în întreaga lor activi­
tate.
Activul de partid pentru partidul
nostru mai constituie şi' principala
rezervă de cadre. Din rîndurile Unui
puternic activ de partid, creiat pe lin­
gă organizaţiile do partidi pot fi se­
lecţionate şi pronjovate în mod per­
manent cadre bine pregătite pentru
posturile de conducere din domeniul-
muncii de.partid, de stat- şi economice,
O preocupare de seamă; a organi­
zaţiilor de partid, trebuie să fie pen­
tru lărgirea permanenţă a activului
de partid: să fie atraşi în rîndurile lui
noi cadre de comunişti, conducători ,
din economie şi aparatul de stat, ino-,
valori şi fruntaşi în producţie, cei mai
buni membri de partid din G.A.C..
G.A.S.. S.M.T.
Calitatea muncii activului de par­
tid depinde în mod- hotărîtor de., pre­
gătirea politică şi ideologică' a- cadre­
lor. Cu cît- nivelul politic şi- conştiin­
ţa marxist-leninistă a activului vor
fi mai ridicate, cu atît munca însăşi
va fi mai de calitate, şi maj rodnică:
De aceea, o grijă deosebită a, comi­
tetelor de partid trebuie să fie con­
trolul permanent asupra, felului cum
se studiază învăţătura marxist-leninistă
de către cadrele de partid. Nici un
tovarăş din activul de partid să nu
rămînă în afara studierii învăţăturii
marxist-leniniste.
Comitetele de partid, sprijinindu-se.
în munca lor de conducere pe un
puternic activ de partid, călit. în mun­
ca practică şi cu nivelul ideologic şi
politic ridicat, vor obţine cu siguran­
ţă rezultate din ce în ce maj bune
în perfecţionarea metodelor de muncă
şi ridicarea muncii de partid, la ni­
velul sarcinilor construirii socialis­
mului.