Page 77 - 1957-10

Pag. 4 D /w m u r vr ssq

Ajutorul economic sovietic va avea Satelitul a parcurs
un mare rol în dezvoltarea
aproape

economiei siriene 12 m ilio ane km.

— Declaraţia lui Haled Azem — MOSCOVA (Agerpres), —
La 23 octombrie, ora 6, satelitul
artificial al pămîntului va termina

DAMASC 23 (Agerpres). — Pentru prima dată în Siria, a cea de-a 273-a rotaţie în jurul pă­
TASS anunţă : Haled Azem, mi­ subliniat Azem, vor fi folosite
nistru de stat şi ministru al utilaje şi maşini sovietice care mîntului, parcurgînd aproximativ
Apărării Naţionale al Siriei, vor furniza energie electrică in­
luînd cuvîntul la un dineu ofe­ dustriei şi apă agriculturii tării. 11.900.000 kilometri. Perioada de ro­
rit de P. V. Nlkltin, şeful dele­
gaţiei economice a U.R.S.S. ca­ Pe căile ferate siriene vor circu­ taţie a satelitului şl a rachetei purtă­
re se află la Damasc, a declarat la locomotive şi vagoane sovie­
că relaţiile dintre Uniunea So­ tice. Cu ajutorul maşinilor de fo­ toare continuă să se micşoreze. La
vietică şi Siria se dezvoltă şi se
rat sovietice în Siria se vor face Mişcarea grevistă din Japonia Criza de guvern din Franţa continuă ora mai sus indicată perioada de ro­
întăresc cu succes atît în do­ prospectări şi se vor extrage pe­ taţie a satelitului va fi de 95,49 mi­
meniul politic cît şi în cel eco­ trol şi alte minerale. Muncitorii japonezi au refuzat
să execute o comandă ciankaişistă PARIS, (Agerpres). — Pre­ n ia list din A lgeria s-au alocat nute, iar perioada de rotaţie a ra­
nomic. Haled Azem a subliniat că şedintele Republicii Franceze, pentru 1957 sum a de 700 m i­ chetei purtătoare — de 95,01 minute.
Haled Azem a arătat că pla­ specialişti sovietici cu mare ex­ de 20 ambarcaţiuni militare Rene Coty, continuă consultă­ liarde franci. In seara zilei de 23 octombrie ra­
rile, după refuzul lui Robert cheta purtătoare va avea faţă de sa­
nurile •de dezvoltare economjcă perienţă vor ajuta Siriei în în­ PEK IN 23 (Agerpres)'. C H I­ D atorită acestei greve a fost Sdhurman d e ia încerca form area P e bună dreptate scria ieri telit un avans în timp de 53,2 mi­
a Siriei, elaborate cu ajutorul deplinirea sarcinilor importante NA NOUA anunţă : Potrivit îm piedicată terminarea construi­ unui n ou gu vern. Bl ia a v u t con ­ ziarul „L’H um anite" : „In re­ nute (peste o jumătate de rotaţie) şi
dezinteresat al Uniunii Sovietice ziarului japonez „Akahata", rii unui petrolier şi continuarea su ltă ri, la 21 octom brie, cu G uy zolvarea crizei de guvern ne va depăşi satelitul cu 24.300 kilometri.
vor avea un mare rpl în avînlul de dezvoltare a economiei ţării m uncitorii japonezi de la şan­ luorărilor d e reparaţii la o navă M ollet, care, după cum se ştie, ciocnim de problema oare de­ Racheta purtătoare va trece ta 13,3
economiei-naţionale a Siriei. şi în pregătirea de cadre naţio­ tierul n a v a l d in N a g a sa k i iau japoneză. a renunţat la începutul crizei să termină toate celelalte problem e grade longitudine estică de satelit.
nale, Im refuzat să execute o comandă — războiul din Algeria".
d e 2 0 amharoaţiuni m ilitare D e asem enea, se anunţă că la
¦ >...». ¦ pentru forţele ciankaişiste din 21 octombrie a încetat greva d e­ formeze noul guvern. Antoine OOOOOOOOOOOOOOWOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOl OOOOOCKXXX
Taivan. A ceastă acţiune face clarată la 17 octom brie d e un Pinay a fost chem at la Paris
Pentru eliberarea teritoriilor indiene parte din cam pania de greve pe număr de 2000 mineri japonezi, pentru noi consultări, deşi Adu­ Provocările împotriva Siriei
de sub dominaţia portugheză întreaga ţară condusă de sin­ conducerea m inelor . acceptînd
dicatul muncitorilor de la şan ­ să rezolve favorabil cererea de neliniştesc opinia publică din Italianarea Naţională i-a refuzat vo­
DELHI 23 (Agerpres). După tierele navale din întreaga Ja­ m ajorare a salariilor lor.
cum;anunţă biroul indian de in­ ponie. tul de învestitură abia zilele
formaţii la Bombay a avut loc
u n 1mare miting organizat de nitatea poporului indian şi au Lucrările comitetului de pregătire pentru trecute. ROMA (Agerpres). — La a spus el, dăm semnalul de a-
locuitorii' originari din Goa şi cerut Organizaţiei Naţiunilor convocarea Conferinţei solidarităţii întreaga presă franceză co­ 20 octombrie în numeroase ora­ larmă, deoarece nu numai par­
Daman, teritorii indiene .aflate ţărilor Asiei şe din Italia au avut loc serbări ticiparea directă la operaţiu...
sub •dominaţia colonială portu­ Unite să contribuie la eliberarea m entează cu îngrijorare prelun­ în cinstea ziarului „Unita". In militare, ci chiar prezenţa unor
gheză. Vorbitorii la miting au acestor pămînturi indiene. Bi­ girea orizei de guvern şi o pune oraşul Bari, a avut Ioc un mare vase militare străine în portu­
roul indian de informaţii subli­ în legătură cu gravele dificul­ miting al oamenilor muncii in rile noastre, prezenţa de aero­
arătat_ că dominaţia portugheză niază că. portughezii, aduc tru­ tăţi econom ice prin oare trece cadrul căruia a luat cuvîntul dromuri străine şi de trupe străi­
pe şi armament în Goa şi Da­ Faianţa. D upă cum scriu ziarele Giancarlo Pajetta, membru al ne pe teritoriul nostru ar putea
asupra acestor ţinuturi indiene man, aşa în cît „în oel mai mic pariziene, guvernul nu va reuşi secretariatului Partidului Comu­
sătuleţ se află trupe portugheze să restituie Băncii Franţei pînă nist Italian. să ne atragă într-un conflict în
constituie o insultă -pentru dem­ înarmate cu artilerie”. la 15 noiem brie sum a de 50 de zona Mării Mediterane, pentru
m iliarde de franci, reprezentând Vorbitorul a spus că este scan­ pregătirea căruia răspunderea
Baze militare americane in Iordania CAIRO 23 (A gerpres). Com i­ pe păm înt să triumfe pacea şi împrumutul contractat de gu­ dalos faptul că în cuvîntarea ros­ ar reveni astfel şi guvernului
tetul de pregătire pentru convo­ dreptatea. vern pe term en d e trei luni, tită recent în Camera deputa­ Italiei.
BEJRUT:23 (A g erp res), TASS va construi o bază m ilitară a- carea Conferinţei solidarităţii ţă ­ ad ică pînă la 15 noiem brie. In ţilor din Italia, ministrul Aface­
rilor A siei şi Africii îşi continuă Reprezentantul com itetului so ­ ceea ce priveşte rezervele de rilor Externe, Pella, a trecut sub Popoarele iubitoare de pace
a n u n ţă ::, R eferindu-se la ¦su rse •mericaoă. In schim b S.U .A . pro­ ¦lucrările. La -d isc u ţiile , gen era le vietic de solidaritate a ţărilor devize, lucrurile stau încă şi tăcere problema provocărilor îm­ care îşi apără independenţa, a
binp inform ate, .ziarul-„Ad Diar" m it Iordaniei iajutor în sum ă au participat reprezentanţii mai A siei, P. A zim ov, a subliniat în mai prost. După cum subliniază potriva Siriei. La rîndul lui, Zo­ spus în încheiere vorbitorul, pot
an u n ţă ;că .40 d e sp e c ia lişti am e­ d e 30 m ilio a n e d e dolari. Z ia­ multor ţări. Toţi vorbitorii au cuvîntarea sa că „spiritul Ban- France Presse, Franţa nu dis­ ii, şeful guvernului, a dus trata­ conta pe faptul că poporul ita­
ricani. .a.U' vizita t, -regiunea por­ rul a d a u g ă că Iordania in ten ­ sprijinit cu căldură ide ea con­ dungului", ideile prieteniei şi so ­ pune de cît de 60 m ilioane de tive cu diplomaţi turci şi israc- lian îşi va îndeplini datoria în
tului -ÂteaWv'din Tordania, p e n -' ţionează să dea S.U .A . în' aren- vocării conferinţei. D eleg a ţii au lidarităţii însufleţesc toate po­ dolari, sum ă care nu acoperă lieni, dar nu a stat de vorbă cu ce priveşte apărarea păcii. Gu­
subliniat necesitatea unirii- tot poarele oare luptă pentru inde­ nici ‘ m ăoar deficitul lunar al reprezentanţi ai Siriei. Opinia
tru a -.alege terenul -pe- care se " dă şi portul Akaba. mai strînse a popoarelor în lup­ pendenţă naţională şi libertate, Franţei în U niunea europeană, publică italiană, a spus Pajetta, vernanţii care răspund pentru
ta pentru pace, împotriva colo­ le dau încredere în triumful de plăţi. este profund îngrijorată de si­ politica Italiei trebuie să ştie că
Un ochi de vînzare nialism ului şi im perialism ului.. cauzei lor drepte. tuaţia care s-a creat şi nu poate cetăţenii din ţara noastră nu vor
'. Conducătorul delegaţiei egip­ La baza greutăţilor econom ice fi satisfăcută de afirmaţiile gu­ război. Activitatea milioanelor
PARIS (A gerpres).' — A- G agliari, a deolarat reprezen­ tene, Anvar Sadat, a relevat Reprezentantul comitetului ale Franţei se află cheltuielile vernului că situaţia din Orien­ de cetăţeni din Italia, spiritul lor
tanţilor presei că este gata- să- că pe. p articipanţii la con ferin ­ chinez de solidaritate a-ţărilor m ilitare mereu în creştere. D u­ tul Apropiat nu provoacă temeri. de organizare, conştiinţa şi pa­
genţia 'France P resse relatează ţă îi uneşte năzuinţa com ună ca Asiei a declarat că poporul chi­ pă cum recunoaşte ziarul „Les triotismul lor vor constitui fac­
că italianul /R em o Sim bula. în şi vîn d ă un ochi pentru 1. a -şi nez de m ulte m ilioane sprijină Echos“, organul cercurilor de Amintind că parlamentarii co­
vî-rstă ’ d e 2 0 de ani, oare lo ­ popoarele Siriei, Algeriei şi ce­ afaceri, „ritmul cheltuielilor m i­ munişti au cerut convocarea co­ tori de cea mai mare importan­
cuieşte J n apropierea • oraşului ajuta m am a bătrînă şi bolnavă. lorlalte ţări ale A siei şi Africii, litare creşte mereu". Numai misiilor pentru afacerile externe ţă în lupta care se desfăşoară
care luptă pentru libertate şi in ­ pentru duoerea războiului colo­ ale Senatului şi Camerei depu­ in toate părţile lumii împotriva
dependenţă, împotriva com plotu­ taţilor, Pajetta a chemat între­
rilor imperialiştilor-. gul popor la vigilenţa faţă de primejdiei imperialiste, pentru
manevrele duşmanilor păcii. Noi, micşorarea încordării în relaţiile
Reprezentantul Indiei - a rele­ internaţionale, pentru colabora­
vat uriaşa importanţă internaţio­ re internaţională.
nală a conferinţei de la Ban-
dung pentru întărirea solidarită­ o o c c o s o a o o o o o o o o o o o o c 'X iO Q O O o o o o Q Q a a o Q Q a o o Q O D O O o o Q O Q o b G c a a o o o a o G a c s o c c o c a Q & G o u ’

ţii popoarelor Asiei şi Africii, presei străine despre

Reprezentantul sirian a con­

dam nat cu indignare complotul vizita premierului englez
im perialist împotriva Siriei. Pre­

siunile şi am eninţările la care la Washington
este supusă în prezent Siria, a
spus el, sînt îndreptate nu nu­

m ai îm potriva ţării noastre, ci NEW YORK ("Agerpres); — politica Statelor Unite, condam­ zi a tratativelor, căci, după cum
subliniază United Press, „de
şi împotriva tuturor arabilor, a La 22 octombrie primul ministru nată de toate popoarele iubi­ succesul luptei anticomuniste în
libertăţii, unităţii şi prosperităţii englez McMillan a plecat la Wa­ toare de pace şi să examineze Orient depinde succesul politicii
lor. E le sînt îndreptate de a se­ shington unde a început la 23 modul în care S.U.A. şi ţările americane în această parte a lu­
octombrie convorbiri cu preşe­ vesteuropene ar putea să refa­ mii". Se ştie că prin luptă anti­
comunistă, puterile occidentale
m enea îm potriva libertăţii p op oa­ dintele Eisenhower. că puterea alianţei lor. iriţeleg înăbuşirea mişcării de e-
liberare naţională a popoarelor
Prin R. P. Albania: In foto: un nou cartier al oraşului Peskopl. relor din lumea întreagă. Convorbirile dintre primul mi­ Potrivit relatărilor presei oc­ din ţările Asiei şi Africii.
La conferinţă au luat de a se­ nistru englez şi preşedintele cidentale pe ordinea de zi a tra­
Statelor Unite au ioc, după cum tativelor angio-americane se a- „Se crede, scrie coresponden­
menea cuvîntul reprezentanţii subliniază agenţia United Press, flă problema Orientului Mijlo­ tul agenţiei France Presse, că
Republicii Dem ocrate Vietnam , „într-un moment dificil al poli­ ciu, a satelitului artificial al pă­ Anglia va cere Statelor Unite să
Indoneziei, A lgeriei, Libiei, Ior­ ticii occidentale", într-un mo­ mîntului lansat de U.R.S.S,, in­ sprijine şi mai activ pactul de
daniei, Japoniei, Camerunului, ment în care „prestigiul occi­ tensificarea războiului rece. la Bagdad ca instrument impor­
Republicii Populare M ongole dentului a fost serios subminat tant în lupta anticomunistă din
şi altor ţări. - de satelitul sovietic" şi în care In legătură cu problema O- Asia".
„succesul ştiinţei şi tehnicii so­ rientului Mijlociu, coresponden­
40 ANII DE PUTERE SOVIETICĂ Se prevede construirea unor mari vietice a provocat derută în nu­ ţii de presă subliniază că trata­ In ce priveşte problema sa­
termocentrale (cu o putere de 1.200.000 meroase cercuri politice din occi­ tivele de la Washington urmă­ telitului artificial al pămîntului,
dent". resc elaborarea unei politici co­ corespondenţii de presă sînt de
Kw) la Prindneprovskaia în Ucraina, mune angio-americane. Această părere că McMillan va insista
In aceste condiţii de „încer­ politică comună va constitui, pentru reluarea colaborării an­
la Tom-Usinsk şi la Belovo în Kuz- cări grele" prin care trece alian­ după cum recunoaşte ziarul a- gio-americane în domeniul ra­
I N D U S T R I A E N E R G E T IC Ă bas, la Troiţk în Ural şi în alte re­ ţa atlantică după cum sublinia­ merican „New York Times", „o chetelor.
giuni. ză corespondentul agenţiei Fran­ intensificare a războiului rece, o
După cum se ştie, în Uniunea So- ce Presse, conducătorii ameri­ sprijinire şi mai activă a doctri­ „Se crede, scrie ziarul „New
Rusia ţaristă ocupa al 15-lea loc în lectrlcă, adică tot atît cît centralele construire a unor mari hidrocentrale vjeţ|cL funcţionează o centrală atomo- cani au considerat necesară o nei Eisenhower şi o intensificare York Times", că McMillan va ce­
întîlnîre între primul ministru a luptei anticomuniste în Ori­ re cel puţin stabilirea unui
. lume în ceea ce priveşte producţia de electrice ale Italiei, Franţei şi Angliei în partea europeană şl în estul U.R.S.S electrică cu o putere de 5.000 Kw. ent". schimb de informaţii mai larg
energie electrică. luate laolaltă. Apele rîului Angara şi ale fluviului In prezent intr-o serie de regiuni se McMillan şi preşedintele Eisen­ intre S.U.A. şi Anglia. McMi­
Acest din urină punct ocupă llan va exprima preşedintelui
Puterea totală a centralelor electrl- ]n prezent Uniunea Sovietică ¦ocupă Enisei sînt deosebit de prielnice pentru construiesc centrale atomice cu o pu­ hower, menită să reafirme spri­ S.U.A. îngrijorările conducători­
ce,era în 1913 de aproximativ 1.100.000 a| doilea loc în lume şi primul loc aceasta. Resursele energetice potenţia­ tere totală de peste 400.000 Kw. un loc de seamă pe ordinea de lor englezi în faţa uriaşelor suc­
y Kw, iar producţia de energie electrică ;n Europa în privinţa producţiei de le numai ale rîului Angara sînt e- Orientarea principală în dezvoltarea jinul total al Angliei faţă de cese ale tehnicii sovietice".

nu idep---- ¦1.945.OOD.OOOKwh; energie electrică* gale cu totalul resurselor a patru energeticii din U.R.S.S. este interco- Fireşte că tratativele dintre *
Ca urmare a primului război mon- jn 1957 producţia de energie electri- cursuri de apă din partea europeană nectarea sistemelor McMillan şi preşedintele Eisen­
dial, a războiului civil, a intervenţiei că din U.R.S.S. va fi de 210 miliarde a U.R.S.S.: Volga, Nipru, Don şi energetice. In ac­ hower nu pot lichida* contradic­
străine şi a blocadei, producţia de e- KwK adică de peste 105 ori mai mare Kama. Resursele energetice potenţiale tualul cincinal se ţiile adinei dintre Anglia şi Sta­
nergie electrică a scăzut în 1920 la decît producţia Rusiei ţariste în 1913. ale apelor fluviului Enisei sînt şi mai prevede creare.- tele Unite, contradicţii care se
Centralele electrice ale Uniunii Sovie- grandioase. manifestă cu vigoare în Orientul
0,5 , miliarde Kwh. sistemului unic a Apropiat şi Mijlociu, precum şi
Pe baza indicaţiilor lui Lenin, oa- ticc produc în prezent zilnic mai mut- In prezent pe rîul Angara sînt pe părţii europene în alte regiuni" ale globului.
tă energie electrici decît s-a produs terminate lucrările de construcţie a hi­ Tranzacţia pe care sînt gata să
menii de ştiinţă sovietici au elaborat drocentralei de la Irkutsk. S-a începui U. R. S. S. Acesl- o încheie pentru moment cele
planul de stat de electrificare a Rusiei in tot anul 1920. va fi unul dintre două ţări nu poate duce decît la
in 1956 Uniunea Sovietică avea o construirea hidrocentralei de la Bratsk. cele mal mari siste­ intensificarea agresiunii împotri­
(Goelro) pe 10-15 ani care prevedea producţie de energie electrică de 31 Această hidrocentrală cu o putere de va ţărilor arabe, la extinderea
construirea a 30 de noi centrale elec- cursei înarmărilor plătită de
trice raionale cu o putere totală de ori mai mare decît în 1929, în timp 3.600.000 Kw, va produce pînă Ia 22 me energetice din contribuabilii englezi şi ameri­
cani, într-un cuvînt la intensi­
1.750.000 Kw şi o creştere a producţiei ce jn S.U.A. producţia de energie e- miliarde de Kw anual, adică aproxi- lume; în 1960 pute­ ficarea încordării internaţionale.
„Dar, după cum scrie ziarul
de energie electrică pînă la 8,8 miliar­ lectrică a crescut în aceeaşi perioadă matlv tot atît cît hidrocentralele de la rea lui totală va de­ „Daily Worker", toate aceste ma­
de numai şase ori. Kuibîşev şi Stalingrad luate laolaltă. păşi 30 milioane nevre sînt sortite pînă în cele
de’de Kwh. din urmă eşecului. O chezăşie a
acestui fapt o constituie unitatea
Acest. plan de producţie a energiei Energetica sovietică va lua o deo- asemenea pe fluviul Enisei, în a- Kw. In estul ţării se mereu crescîndă a tuturor po­
electrice a fost depăşit de trei ori In sebită dezvoltare în actualul plan cin- propiere de Krasnoiarsk, se desfăşoară prevede de aseme­ poarelor iubitoare de pace care
1935, producţia de energie electrică în cinai_ ln jggo producţia de energie e-. lucrările de construcţie a unei hidro­ nea interconectarea sînt ferm hotărîte să împiedice
U.R.S.S. era de 26,3 miliarde Kwh unei serii de sisteme planurile de aventuri militare
lectrică va depăşi 300 miliarde Kwh. centrale cu o putere de aproximativ. 4
In ultimii ani, construcţiile electro- In decurs de cinci ani (1956-1960) milioane Kw. ,i

energetice au luat o deosebită amploa- vor ti date în exploatare aproape toi Producţia de energie electrică ief­ energetice. Aqeasla

re' în U.R.S.S. In perioada 1946-1956 atîtea capacităţi energetice cît s-au tină şi existenţa resurselor de materie va da posibilitate ca

puterea totală a centralelor electrice dat în exploatare de la instaurarea pu- primă vor permite crearea în această pe viitor să se cre­
din' U.R.S;S. a crescut de aproxima­ terii sovietice şi pînă la începutul ce- regiune a unor mari complexe de în-
eze sistemul energe­
tiv patru ori şi la sfîrşitul lui 1956 lui de-al şaselea cincinal. treprinderi industriale, mari consuma- tic siberian a cărui In R .S .S . C h irg h iză se d esfă şo a ră o m u n că in ten să pen tru co n stru irea ba zei
en erg etice a in d u striei şi agricu ltu rii. In oraşul F runze se co n stru ieşte o
totaliza 43:000.000 Kw. In 1956, cen­ Folosirea resurselor hidroenergetice loare de energie electrică pentru pro- term ocen trală, la U ci C iu s k o cen trală h idroelectrică, iar pe canalul C iu jk
tralele electrice din -U.R.S.S. au pro­ ale ţării capătă' o deosebită importau- ducţia de aluminiu, magneziu, fero- putere va fi de pes­

dus' 192 miliarde Kwh de energie e- ţă. S-a elaborat un vast program de aliaje şl cauciuc sintetic. te 20. milioane Kw. ş a s e h id r o c e n t r a l e . I n ¦f o t o : L u c r ă r ile d e p e c a n a lu l C iu s k .

ale conducătorilor atlantici".

-j r ------- 1 - - . ______ ,, 1 ,— — ---------- — ¦ r — ------¦ ----- --‘j.'ţ::~ ~ . \t ¦. 1 ... - ...... . — ¦¦ .... r— .— j ---r jii, — ;------ - , jiil ....... ...... . ¦¦ ¦ — — — — — — — -----------------

Redacţia şi administrata ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188~ţ§9, Tfăa gătită ţn numerar CQhfdtm aprobării Direcţiunii ijenerale PJ.Ţ.R, nr 2% 320 din 6 mvembjie 1949. — Tiparul Inire-jjriMterea "‘oiigrafică „1 Mai" .— DEVA.