Page 78 - 1957-10

PROLETARI DIN TOATE TÂRNE, ţfNITi V \ l

Anul IX. Nr. 890 Vineri 25 octombrie 1957 4 pagini 20 bani

CUTOATE TORTELE LA INSAMNTARI!

Comune fruntaşe Insămînţările se desfăşoară Din munca tractoriştilor

din plin de la 8 .M .T . Miercurea

Filele calendarului arată că In urma măsurilor luate de comitetul raional de partid şi O iniţiativă lăudabilă...
luna octom brie se apropie de

sfîrşit şi că totodată se încheie sfaturile populare raionale şi comunale, însămînţările de toam­ oC u o z i i n a i n te t r e c u s e m p e t a r ­
nă din raionul Haţeg se desfăşoară de cîteva zile într-un ritm
şi cam pania lucrărilor de toam ­ accelerat. Acest lucru se poate vedea din faptul că în ziua de la d e vreo 70 ha. a G .A .C , d in G îr-
b o va t n u m ită „D u pă vii". E rau nu­
n ă .- . m a i m irişti şi p oru m bişti. A d o u a zi | V edere g en erală a su b sec-\| Cărbune cocsificabil
ta r l a u a i ş i s c h i m b a s e ‘î n f ă ţ i ş a r e a . furnalelor!
In în treg raionul Ilia au fost 23 octombrie a. c., viteza zilnică de lucru la însămînţări, pe D in ro şia tică , a cu m 25 la su tă d e ­ ! {iei d e d esu lfu ra re d in ca- j
însăm înţate pînă acum cu grîu, raion, s-a realizat în proporţie de 100 la sută. Ca urmare, în ven ise n eagră. A cea stă „m in u ne“
secară şi orz m iid e h ia . A stfel, comunele Demsuş şi Berthelot au mai rămas de însămînţat su­ era opera gru pu lu i d e tra cto rişti Id ru l secto ru lu i ch im ic a l U- 1
planul de însăm înţări este reali­ prafeţe mici de teren. d e la S .M .T . M iercu rea care s-au
zat în p rop orţie d e 87,14 l:a l a n g a ja t să lu creze şi in tim p u l n op­ |z in e i cocsoch im ice — H une-
Dacă raionul Haţeg se află totuşi printre raioanele codaşe, ţii. A m sta t de vorbă cu tra cto riştii
A. Io n , Io n T isu şi T. M ihai, Ia tă \io a ra . !
sută. N um ai înfcr-o sin gu ră zi “ aceasta se datoreşte şi unor cauze obiective. Cerealele de toam­ ce ne-au m ă rtu risit: V U L C A N (d e la su b red a c ţia noasa, Vulcan Blocul VIII). Din
itMIHIIHMlIIH analiza făcută asupra cărbunelui
(2 2 o cto m b rie), în raion s-au nă în raionul Haţeg se însămînţează aproape în întregime (90- — T im pu l e în a in ta t. Ş i du p ă n oastră volu n ta ră ). de la exploatarea Vulcan, ajun­
to a te pro b a b ilită ţile vo r în cepe ploi­ Aproape 1 0 0 .0 0 0 gem la concluzia că cei de la
însăm înţat 659,85 ha. Printre 95 la sută) după cultura de porumb. le. A şa că nu a v e m ce a şte p ta . N e-a m Dezvoltarea industriei meta­ blocurile 0-1-2-3 şi 4 are carac­
com unele fruntaşe la însăm în-' Or, cum porumbul a ajuns cu întîrziere Ia maturitate, a h o tă rit să lu crăm şi n oaptea. P rim a m.c. pămînt excavai lurgice şi a celei chimice, nece­ teristici superioare faţă de cel
ţări s î n t : A lm aş-Sălişte, Gura- experien ţă am ţăcu t-o în n oaptea de sită mărirea producţiei de cocs de la blocul VIII, privind cocsi­
sada, V ărm aga şi Vis ca. A cest1 atras după sine rămînerea în urmă a însămînţărilor, mai a- 22 spre 23 octom brie. Sch im bu l de şi în consecinţă a celei de căr­ ficarea. Fără îndoială că cocsul
d im in ea ţă ne-a g ă sit cu 20 hectare bune cocsificabil. Se ştie că re­ trebuie să prezinte permanent
lucru se datoreşte preocupării les că pentru înlăturarea resturilor de plante, (buruieni şi cio­ a ra te . H U N E D O A R A (de la subre- zervele acestui fel de cărbune caracteristici standardizate, to­
o rg a n iza ţiilo r de bază, care au turi de porumb) sînt necesare multe eforturi. diacţia noastră volunbară). nu sînt inepuizabile şi de aceea tuşi, variaţia procentuală a sa
A m n o ta t cele sp u se d e tra cto riştii se caută metode de a înlocui în şarje de încărcare pentru ob­
analizat situaţia însăm înţărilor i Toate acestea însă nu pot justifica întru totul rămînerea re p a rtiza ţi să lu creze la G .A .C . G ir- Unia din m arile lucrări ce se cărbunii pentru cocs cu huilă ţinerea unui cocs cu însuşiri
b o va con siderîn d in iţia tiva lor ca sau cărbune brun de calitate in­ optimale, va depinde nu numai
şi au lu at m ăsuri de term inarea în urmă Ia însămînţări a comunelor Rin Alb, Bretea Strei, fiin d lă u d a b ilă . A cela şi lucru se re­ execută în prezent de către co­ ferioară. Tehnologia minieră de particularităţile masei cărbu-
com an dă şi celo rla lţi tractorişti. lectivul Trustului IV construcţii trebuie să studieze această pro­ noase, ci şi de cantitatea şi
grabnică a cam p an iei. Nu a c e ­ Rîu Bărbat şi Pui. La Rîu Alb, de exemplu, deşi terenul s-a eli­ H unedoara, este rectificarea şi blemă nu numai din cauza re­ poate şi de calitatea sterilului
...şi o situaţie intolerabilă îndiguirea rîului G erm , lucrare zervelor limitate de cărbune pen­ însoţitor, atît din huilă de gaz
laşi lucru se poate sp u n e d e s-’ berat de cîteva zile, sfatul popular comunal nu a mobilizat ţă­ |P e n tr u G .A .C , d i n A p o ld u d e S u s , p revăzu tă a fi term in ată pînă tru cocs dar şi din cauza pro­ de bază de şarjă cît şi din
în anul 1959. blemei folosirii raţionale a sur­ semicocsul degresant.
pre sfa tu rile populare din Cer- ranii muncitori să iasă la însămînţări. Nu este deci de mirare S .M .T . d in M iercu rea a re p a rtiza t selor locale de materii prir-.c. A-
în a cea stă cam pan ie 4 tra cto a re. In Lucrarea se desfăşoară în- ceastă tendinţă nu a rămas fă­ Minerii, tehnicienii şi ingine­
tej, D obra, H ărău, unde ritm ul că aci s-a realizat doar 30 la sută din planul de însămînţări. ziu a d e 23 octom brie am g ă sit func- tr-un ritm accelerat, 90 la sută ră rezultate. rii, analizînd această problemă
ţio n în d n u m ai 2 tractoare. S tîn d de din m unci efectuîndu-se m ecani­ în cadrul consfătuirilor de pro­
însăm înţărilor de toamnă este Timpul fiind muTt înaintat este necesar ca zilele ce urmea­ vorbă cu p reşedin tele go sp o d ă riei am zat, m anual etfec-utîndu-sie doar Astăzi în ţara noastră se fo­ ducţie, au pus pe primul pian
a fla t că In m e d ie lu c re a ză n u m a i c îte taluzarea şi îm brăcarea în piatră loseşte pentru producerea dc îmbunătăţirea calităţii cărbune­
nesatisfăcător. ză să fie folosite la maximum pentru însămînţatul cerealelor 2 tra cto a re pe zi, iar celela lte sîn t cocs metalurgic cărbune care nu lui extras. S-a făcut un proiect
de toamnă. j a digurilor. de mult era considerat ca ne­ de măsuri ca la straturi subţiri
i Pînă acum s-a term inat por- adecvat pentru cocsificare.
şi groase, cu intercalaţii de şist,
In ziu a de 23 octom b rie, în ' Organizaţiile de bază şi sfaturile populare comunale au j ţiunea de dig în oraşul Hune- Directivele cu privire la cel de­
al H-lea plan cincinal prevăd
com una B ră n işca , raionul Ilia ,, datoria de a veghea şi controla ca toate atelajele existente să j doara, în prezent luorîndu-se la
bucla Cernei. Pentru aceasta s-a
p lu gu rile au în tors ultim ele fie folosite numai la însămînţări. Nu trebuie să se uite nici un
m odificat terasam entul liniei de
brazde, iar sem ă n ă to rile au moment că orice zi întîrziată duce la obţinerea unor producţii
oale ferată şi s-a construit un
sem ănat ultim ele boabe. Folo­ scăzute de cereale.
sind din plin atelajele proprii,
S. BARBU

organizîndu-şi bine m unca, în- Timpul este folosit din plin
jl to v ă r ă şiţii şi ţăran ii m u ncitori

din B rănişca şi sa te le ap arţin ă­ T E IU Ş (de la subredacţia însăm îinţat 385 ha grîu de p erm a n en t în rep a ra ţie. A şa s-a p e­ pod nou. Totodată se lucrează creşterea cu 80-90% a producţiei să se puşte separat, iar alegerea
toam nă din cele 499 ha planifi tre c u t în zile le d e 20 ş i 21 o cto m b rie. de cărbuni, iar în domeniul pre­ sterilului să se facă imediat la
toare, au term inat însăm înţă- noastră voluntară). cate. la am enajarea afluenţilor Cernei, lucrării se menţionează cons­ locurile de muncă, contribuind
truirea unor instalaţii de briche- prin această metodă la îmbună­
L* ^ ran iim uncitor D e a sem en ea , se co n sta tă că S.M .T . la care se definitivează albiile tare cu o capacitate de cca 1 tăţirea calităţii cărbunelui şi la
/ a® e a fto M o n E i^ iM 'n - milion tone pe an, construirea reducerea preţului de cost. Ca
rile pe cele 645 ha planificate. C olectiviştii, întovărăşiţii şi M iercurea nu a sig u ră scu lele şi p ie­ şi se construiesc poduri de tre­ a încă doua baterii la Uzina rezultat se puşcă separat inter-
La aceasta şi-au adus o contri- ţăranii m uncitori din com una sa m în ţa t 771 ha din cele 895 ha cocsochimică, precum şi stabili­ caiaţia din stratul 15.
planificate. In gospodăria a- sele d e schim b n ecesare. D in a cea s­ cere. : ¦ rea de noi metode de cocsificare
buţie în sem n a tă co m itetu l co -V ^ iu ş au reu şit ca pînă la data g rico lă co lectiv ă „D rum ul lui pentru alte tipuri de cărbune. Colectivul minei Vulcan nu
L enin“, s-au înscris în ultimul slăbeşte avîntul cu care lucrea­
timp 30 de fam ilii de ţărani, tă cau ză, m u lte d in reparaţiile n e­ Deşi cărbunii din Vulcan, ca ză pentru extragerea cărbunelui
astfel că de la începutul anului şi în general din ţara noastră, cocsificabil. Harnicii mineri de
m unal de p a rtrîlT 'sfâ T u rp o p u -^ d e .22 octom brie a. c. să recol- şi pînă-n prezent numărul fam i­ In d rep tu l.sa tu lu i P eştiş s e sînt în marea lor majoritate la sectoarele I şi II, din gru­
liilo r , a crescut de la .49 la 98. pele lui Ion Vişea, Traian Pă­
cesare, care ar pu tea fi făcute pe lucrează la construirea unui dig cărbuni tineri, aşa îneît doar curarii, precum şi Vasile Ne­
A. OTOIU .
liac co m u n a l, ca re a u sp rijin it U eze în trea g a su p ia fa ţă de p o ­ loc silit trim ise la M iercu rea,' iar o mică parte din producţie este

ri t-mu-l lu cră rilo r. } rumb * cartofL .4se-t r a c to a r e l e în a c e s t ti m p s ta u . pentru protejarea îm p otriva i- reprezentată de huile adevărate,
Tot pînă la această dată s-au
nundaţiilor, a instalaţiilor indus­ restul fiind alcătuit din huile
m en ea situ a ţie este in tolerabilă.

CÎTEVA CIFRE C on du cerea S .M .T .-u lu i trebu ie să triale, a liniei de cale ferată şi

ia m ă su rile co resp u n ză to a re pen tru a gospodăriilor cetăţeneşti.

Pînă în seara zilei de 23 oc- m a s d ecît 2 — 3 p rocen te pînă la ca to a te tractoarele să fu n cţion eze Num ai în acest an, pe şa n ­
tombrie, com una Cricău, a termi- 100 la sută.
nat de însăm înţat întreaga su- din plin. tierele respective au fost exca­
prafaţă în scrisă în plan. D e sfîr- Intîrzialc sînt com unele Ber-
şitul cam paniei s-a apropiat mult ghin, care a realizat doar 69 la 1. MANEA vaţi aproape 100.000 m. c. pă­
su tă şi M ih a lţ care d eab ia a a-
m înt.

com una B enic, însăm înţînd în juns la 55 la sută. parţiale slab metamorfozate, to­ gresei! şi Ştefan Guia, extrag

procent d e 97 ta su tă , B ără b a n ţ P e rai-on p rocen taju l a crescu t Succesele siderurgiştilor hunedoreni tuşi, Valea Jiului o putem consi­ cărbune peste sarcinile de plan.
realizînd 98 la sută, Sîntim bru în u ltim ele d ou ă zile ta 85 la su ­ dera baza Uzinei cocsochimice Muncitorii mineri, alături de
90 la su lă , iar C iugudul, Oarda tă. In 2— 3. zile, în treg raionul H U N ED O A R A (de la subre­ trut Tiberiu Siroa, care a dat b o ra t 326 ton e fon tă p e ste sa r­ de la Hunedoara.
de Jos şi G alda nu le-au mai ră- Alba va term ina lucrările de în ­ dacţia noastră voluntară). cu 17,1 la sută m ai m ult oţel cin ile d e plan. restul muncitorilor şi tehnicie­
săm înţări. peste norm ă. O ţelarii d e la cup­ La fabricarea cocsului clasic, nilor de Ia întreprinderea noa­
J n in tîm p in a rea celei de a B rig a d a I i-a co n d u să d e ing. 14— 18 la sută din şarjă îl con­ stră, sînt hotărîţi să lupte plini
încă puţin efort stituie semicocsul, adăugat ca de abnegaţie ca în cinstea mă­

Folosind la maximum capaci­ tombrie să fie semănată întrea­ * 40-a a n iversă ri a M arii torul nr. 3 se situiază în frun­ C lem en t M arin escu a obţin u t degresant, iar la procedura în reţei sărbători a omenirii munV
tatea de lucru a atelajelor şi R evo lu ţii S o cia liste din O ctom ­ tea întrecerii. Echipele prim to ­ cele m a i bu n e re zu lta te, a v în d două trepte şi într-o treaptă şi citoare, — Marea Revoluţie So^
timpul prielnic lucrărilor din ga suprafaţă. brie, sid e ru rg iştii h u n edoren i pitorilor Lo.ghin Topor şi A le­ o re a liza re a n o rm ei d e 112,94 jumătate, semicocsul intră cu o cialistă din Octombrie — să dea
campania de toamnă, colectiviş­ Odată însămînţată şi această obţin noi su ccese. M u n citorii şi xandru Nojogan, ce deservesc la su tă . F u rn a liştii d e la fu rn a ­ cotă de participare de Ia 25 la patriei noastre mai mult cărbune
tii de Ia G.A.C. „1 Mai" din teh n icien ii, d e la fabrica d e a- a c e st cuptor, au în registrat în lu l nr. 1 s în t p e p rim u l loc în 75 la sută. cocsificabil şi de bună calitate,
satul Turmaş, raionul Orăştie, suprafaţă, planul stabilit care glo m era re, lu p tin d pen tru a ob­ această perioadă depăşiri de în trecere, ech ipele p rim -to p ito ri- cărbune atît de necesar industriei
au terminat aproape în întregi­ prevede însămînţarea a 40 ha ţin e p ro d u cţii sp o rite şi de bună norm ă cuprinse în tre 2 1 ,2 şi lor Ioan C hiroşca, Ioan B ild ea Drept materie primă pentru noastre siderurgice şi metalur-
me, atît însămînţările de toam­ cu grîu şi 3 ha cu orz, va fi în­ calitate, au reu şit să dea p este 2 2 ,2 la sută. şi A v ra m C u lda, a v în d d ep ă şiri producerea semicocsului se folo­
nă, cît şi celelalte lucrări. Cele deplinit în întregime. Colecti­ p la n în p e rio a d a 1— 2 2 o c to m ­ de n o rm ă cu p rin se în tre 109,40 sesc cărbunii bruni cu iloşi din .f
7 ha care au rămas neînsămîn- viştii de aici vor trebui să de­ brie, 2.931 ton e d e a g lo m e ra t In oe priveşte, şarjele rapide, ş i 121,52 la su tă . estul Văii Jiului (Petrila, Ani-
pună încă puţin efort, pentru a fie ro s . de la începutul anului şi pînă ffice. ,, t.
termina de recoltat suprafaţa în prezent, oţelarii hunedoreni N. NICOLAE . v .|î. Ing. EMF.R1C KOVACSjt

ţate, sînt pregătite, iar sămînţa — e drept nu prea mare — de C ele m ai fru m o a se rea liză ri au elaborat 1.074 şarje, dintre ... . . *¦»* U_t_t_r_t _M__._t______J r ,
este tratată şi condiţionată, ur- pe care nu s-a recoltat încă po­ au fo st o bţin u te d e b rig a d a IlI-a, care num ai schim bul tinere­ rvl-şM- <***
mînd ca pînă în ziua de 25 oc­ con du să de u tem istu l G heorghe tului a elaborat 409, luînd-o a st­ ¦
rumbul şi cartofii. M u nte a nu, care şi-a d ep ă şit nor­ fel înaintea celorlalte schim buri. Munca de transformare socialistă a agriculturii

La culegerea porumbului hibrid m a cu 10 la su tă . ik Ţ) A R O A D E

ik oleotivul sectorului lam inoa-

I n cadrul uzinei cocsochi- ^ re se poate m îndri pe bună

unice, întrecerea este foar­ dreptate ou cele 1.340 to n e la ­ H U N E D O A R A (de la su b re­ lan u l M ic, unind la o la ltă 10 fa ­ satul P eştişul M ic a fost mare
te vie. C olectivul d e aici, in in ­ m in ate date peste plan în pri­ să rb ă to a re. Şi- în a c e st s a t 18
tervalu l d e 4a 1— 2 2 o ctom b rie, m ele 22 zile ale acestei luni, dacţia noastră .voluntară). m ilii de ţărani muncitori cu fam ilii de ţărani muncitorii cu o
a produs cu 2.340 tone m ai m ult ceea ce face ca de la începutul însem nată suprafaţă de teren au
cocs faţă d e sarcinile de plan. anului şi pînă în prezent să aibă In întîm pinarea celei de a 12,92 ha de teren.
Fruntaş este schim bul tov. E- un plus d e 10.596 tone lam inate. înfiinţat b întovărăşire agricolă
rnieric K aba, cu o r e a liz a r e a '40-a aniversări a M arii R evolu ­ Prim ii care s-au înscriis sînt pe care au denum it-o „Ogor
planului d e 1 1 0,2 la sută, ur­ Schim bul condus de Ioan N ou“.
M ajoritatea g o s­ m at de schim bul lui Traian Va- Trifu, avînd d e d a t a aceasta o ţii S ocialiste din Octom brie, ţăranii m uncitori Ioan Bîrlovan n In fruntea, luptei pentru în fiin ­
siu şi Ioan Căbuţă. rea liza re a n orm ei de 1 1 1 ,2 Ia ţarea întovărăşirii a fost co­
podăriilor co lective sută, este fruntaş, deşi şi cele­ C om itelui raional de partid H u­ care a intrat cu întreaga supra­ m unistul Iovan N ieolae şi ţăra­
' -k la lte sch im b u ri iau fru m o a se d e­ nii m uncitori Ştefan .Radi'c, Ga-
au cu ltiva t în a- păşiri. nedoara desfăşoară !o ' intensă faţă de 3,93 ha, Traian G eorges- lenie H erţ şi alţii. .
Ş i oţelarii au înscris noi vic­
_____ cest an su prafeţe torii pe graficul d e produc­ Tj u r n a l i ş t i i d e la s e c ţ i a I - a , m uncă pentru transform area s o ­ cu cu 1,49 ha, C uliţă D avid cu Datorită m uncii ¦ politice pe
•I - Vi.-r'-'îi în tin se cu porum b T ^ p rin fo lo sirea la m axim u m care o desfăşoară organizaţiile
h ibrid. F iin d în g ri- ţie. D e la 1— 22' octom brie,' ei a ca p acităţii d e produ cţie a a- cialistă a agriculturii'. In urma de partid şi sfaturile populare
< j^ jit du pă regulile a- iau ela b o ra t p este sa r c in ile de g reg a telo r, con tin u ă b ă tă lia pen - acestei m unci n um ai ' în decurs 1,72 ha, Ioan Tolpescu cu 1 ha din r a io n ,,s-a u înfiinţat pînă a-
plian 1.385 to n e oţel de bună ca- tru a d a p a triei m a i m u ltă fon- cum 4 gospodării colective, 34
tă. h i lin ia a c e a sta , de" p ild ă , de o săptăm înă au luat fiinţă • şi alţii. Im ediat după constituire
litiate. p in ă la 22 o cto m b rie, ei au ela- întovărăşiri zootehnice şi 33 de
M grotch n ice, acest Şi de d:afca a c e a sta , în frun- două noi întovărăşiri agricole. s-a u 'm a i depus încă 6 cereri de întovărăşiri agricole.

soi de porum b dă tea întrecerii s e m enţine schirn- U na din acestea a fost in au ­ înscriere. In ultim ele săptăm îni au in ­
bul tin eretu lu i, co n d u s de imiais- trat în în tovărăşirile agricole e-
|| o produ cţie spori­ gurată la 13 octom brie în Că- xiistente, un num ăr de 127 de fa­
m ilii cu o suprafaţă de 160 ha
tă. U n sin g u r ştiu ­ In ziua de 19 octom brie, în de teren. In satul C inciş, de p il­

tele de poru m b h i­

brid recoltai d e pe

tarlalele g o sp o d ă ­

riei co lective „23

A u gu st" d in V in e­

rea are 800— 900 ......................................................................................... .

boabe şi cin lăreşte Tot mai multe familii

de la 600 .gram e

in su s.

In c lişe u : colec­ . in întovărăşirile agricole

tiv is ta M a ria. T u r­

tea de la G .A .C . Sectorul cooperatist al agriculturii creşte pe zi ce trece în dă, numai într-o singură săptă-
m înă au intrat peste 50 familii
din V in e re a ,-la -c u ­ satele raionului Ilia. • ••• în întovărăşire.

le s u l lp o r u m b u lu i , • In.satul Tătăraşti, în ultimele zile, încă 12 familii de ţărani In m om en tu l de faţă, în râi'b-
nul Huffc'doara, m ai sîn t doar
h ibrid muncitori au intrat în întovărăşire aducînd cu ei 8 ha de pă­ 6 sa te de şes, în care nu sîn t

mînt. Printre aceştia se numără Octavian Popa, Burza Valerie, O clădire spaţioasă, igienică'şi bine dotată. Aşa arată noua cantinăţ constituite unităţi socialiste.

sim im Burza Alexe, Igreţ Ionel şi aiţii. In satul Rurjuc, în curînd toa­ a Institutului „Gh. Gheorghiu-Dej", dinPetroşani, N. N.

•*4 • 1 H tj-ţ-t c ; - t - H i-i » »-»-» ţ ţ . te familiile vor intra în întovărăşire. Şi la Tisa în ultimele IN CLIŞEU: Aspectul exterior al>nojr cantine studenţeşti. .<• \

M I M 2 119 zile întovărăşiţii au primit ală turi de ei încă cinci familii.

I;

//