Page 79 - 1957-10

Pagi 2
ă-masă la club
L U PE N I (de la subredaeţia
noastră voluntară).
După ce am străbătut curtea
clubului minier din Lupani am
pătruns în sala de repetiţii pen­
tru balet. A ci, plini de graţie,
sub supravegherea atentă a in­
structorului D um itrn Bi'Ioaică,
copiii pregăteau intens un spec­
tacol coregrafic. După ce m-am
întreţinut cîtevu clipe cu m icii
dansatori, am pătruns în sala
de şah. Peste tot m esele erau
ocupate de jucători. Numărul
chibiţilor era însă mult mai m a­
re. Intre cei ce populau sala,
recunosc m ineri, m eseriaşi, teh­
nicieni şi intelectuali.
A juns în faţa sălii de arte
p lastice, m-am oprit. Nici un
zgom ot. Aveam impresia că sala
e pustie. Am intrat şi, spre sur­
prinderea m ea, toate şevaletele
şi toate băncile speciale pentru
desen erau ocupate de copii—
pionieri -şi pioniere. N im en i nu
vorbea, num ai instructorul tre­
cea de la unul la altul dînd
indicaţii şi corectînd. In am ­
bianţa plăcută ă ornam entaţiei
sălii şi în fondul muzical filtrat
discret de radio, e plăcut să lu­
crezi.
Confortul sălii de lectură, nu
e e g a la t îri n ici o altă în c ă p e ­
re : covoare persiene pe jos,
lămpi cu abajur pe mesuţe, fo­
tolii comode, perdele grele de
pluş şi tablouri în ulei. Un grup
de tineri com entează ştirile ci­
tite în colecţia dc ziare, alţii
stu d iază şi îşi scot notiţe din
volum ele ce le stau în faţă. B i­
bliotecara clubului, grijulie, se
ocupă de cititori. In total, ei
sîn t acum peste 2 .0 0 0 . C ele m ai
citite, sînt cărţile de literatură
şi cele tehnice, în limba romînă
şi în lim ba m aghiară.
Pe Iosif Telm an, pictor şi gra­
fician bine cunoscut în V alea
Jiului, l-am în tîln it ieşin d din
sala cercului de arte plastice,
unde este instructor. Binevoitor
m i-a stat la dispoziţie cu toate
datele spunîndu-m i în conclu­
zie : „sînt obişnuit cu ziariştii,
m ă. caută destul de des“.
In cercul de artă p lastică sînt
înscrişi 45 de copii, majoritatea
fii de m ineri şi 13 adulţi, dintre
care trei m ineri. Cercul func­
ţionează de aproape doi ani şi
rezultatele sîn t c o n c lu d e n te : în
anul trecut doi cursanţi au fost
premiaţi' pe ţâră cu' prem iul II
la concursul ' am atorilor, s-au
cîştigat mai m ulte premii regio­
nale şi diploma de „cerc fruntaş
A APARUT:
/VI. DULEA:
Structura economică
şi socială a R.P.R.
Autorul face analiza sectoarelor e-
conomice şi a claselor sociale din
ţara noastră. El prezintă legile eco­
nomice obiective care acţionează în
economia naţională,, precum şi poli­
tica economică a partidului şi a sta­
tului democrat-popular în perioada
de trecere de la capitalism la socia­
lism. In încheiere sînt înfăţişate ra­
porturile dintre clasele sociale din
R.P.R. şi aspectele principale ale
luptei de clasă în etapa actuală.
76 pagini 1,50 lei
OOOQO^CCeQOCOOQCXSDCCCC^OQCOO^^
Roadele măreţelor cuceriri
în se m n ă ta te a isto rică a Ma-rii
Revoluţii Socialiste din Octom ­
brie pentru soarta poporului
m o ld o v e a n , oa şi pentru to a te
popoarele din Uniunea Sovieti­
că, e s t e cu a d ev ă ra t 'de n ep re­
ţuit. Pînă la evenim ente-le din
octom brie, M-oldavia era o ti­
pică „sem icolonie în oalea tutu­
ror nenorocirilor", cum num eau
acest ţinut cronicarii. A gricultu­
ra şi industria prim itivă, a to t­
puternicia şi bunul plac al unui
m ănunchi de bogătaşi, lipsa de
drepturi şi cea m ai cruntă ex ­
ploatare a m aselor de oam eni ai
m uncii — acesta este în linii
igenerale tabloul social al B asa­
rabiei dinainte de revoluţie.
Revoluţia socialistă a dezro­
bit poporul m oldovean. în su fle­
ţiţi de exemplul proletariatului
rus, oam enii muncii din M olda-
via s-au alăturat ferm d e partea
R evoluţiei din O ctom brie şi au
luptat eroic pentru victoria şi
consolidarea puterii so v ietice. In
•anii răzb oiu lu i c iv il s-a u a co p e­ pentru A părarea P a triei, po­ eoon om ice şi de in teresele sp e ­ cînde -de m a terii prim e. A propie­
rit d e -glorie n ep ierito a re t a ­ porul m old ovean a ap ărat cu cia lizării -pe planul econom iei rea conducerii de producţie s-a
lentaţii organizatori ai m aselor, abnegaţie cuceririle sale. D ato­ naţionale a întregii ţări. Profi­ răsfrînt sim ţitor asupra îm bu­
cred in cioşii fii ai poporului m o l­ rită ajutorului d ezinteresat al lul econom ic al R .S .S . • M old o­ n ătăţirii a ctiv ită ţii întrep rin d eri­
dovean G. I. 'K otovski, S. G. m arelui' popor rus, a l poporului vei! şti este d eterm in at d-e in d u s­ lor in d u striale. In u ltim ele luni
Lazo şi alţii.
VXtftâVL SOCTAUSMULUl Nr 890
« N^ ^ •*/! nl r- o c a b i n ă pro
ipe regiu n e" . L ucrările cercului HAŢEG (de la subredaeţia noas­ cepe. Un ţîrîit ai soneriei vesteşte că Odată cu comanda dată, mîna şefu­
•au fo st p rezen tate în cîteva
exp oziţii. U n m em bru ial cer­ tră voluntară). spectatorii şi-au ocupat locurile şi că lui de cabină a învîrtit manivela şi,
cului a reuşit la exam enul de
adm itere la Institutul de arte Timp de două ore am fost oaspe arătătoarele ceasului, indică ora înce pornind cel de-al doilea „Tehnocin",
plastice din Cluj, iar alţii, ca fele cabinei de proiecţie. Pînă aici vi­ perii spectacolului. Pentru o clipă, în împrumută zumzetul de la cel care
Erni'1 X atai, V iorica E rd og şi
Gheorghe M unteanu au intrat zionasem filmcie doar din sală ca sală lumina sc stinge de trei ori. s-a oprit în acelaşi moment. In ca­
la şc o b le m edii d e iartă p lastică.
spectator, fără a cugeta vreodată la Spectatorii se aşează mai bine în bina de proiecţie un aparat a cedat
Am întîlnit şi pe preşedintele strădania celor care, ascunşi după pe­ scaune, încetinind şi discuţiile. In a- locul celuilalt. In sală, spectatorii n-au
clubului, Ioan Ardeleanu. Plin retele cabinei, se străduiesc clipă cu cclaşi timp, sus, în cabină, Ioan Ste­ avut cînd- observa această schimbare.-
de bucurie, ne spune că de cu- clipă să prezinte spectatoHlor în cele, gărescu apasă rbutonul de pornire al Totul le pare ca mai înainte. Imaginile
rînd a prim it pentru folosinţa mai bune condiţii miile de imagini ale dinamului. Un bîzîit de motor ia lo­ se succed cu înţeles una după alta şi
clubului încă patru încăperi, ca­ cul liniştei de pînă aci. In cîteva cli nu lasă să se observe că, conduse de
re, deşi sîn t încă în curs de a- filmului.
m enajare, au şi început să fie
populate. Intr-una funcţionează Curăţenia şi ordinea ce domneşte in pe şeful de cabină a pus amplificatorul mîir.i tinere, cele două aparate şi-au
cercul de croitorie, într-alta se cabină ar lăsa impresia unei instituţii la priză, a aprins cărbunii şi, apuetnd cedat reciproc locul. Un film are în­
aranjează cam era pionierilor, manivela de pornire a învîrtit-o re­ tre 9 şi 12 role. Tot de atîtea ori se
etc. spitaliceşti, dacă cele două aparate de pede !... repetă şi scenele de oprire şi pornire
proiecţie „Tehnocin 1“ n-ar trăda prin
In afară de cele ce am văzut înfăţişarea lor adevărata întrebuinţa:e Pe albul imaculat ai ecranului au simultană a aparatelor. In continuu
singur, Ion A rdeleanu mi-a vor­ Fabrica de marmeladă din Haţeg e în plin sezon. Zilnic, mii de lă- a încăperii. Am nimerit aci în pauza pus de acum stapînire imaginile vii mîinile se află pe manetele şi butoa­
bit despre echipa de teatru, d es­ diţe pline cu marmeladă de foate felurile iau drumul magazinelor de desfa­ ale filmului. Sub priviîile spectatori­ nele de- reglare, iar privirile aţintite
pre estradă, despre orchestra se- dintre doua spectacole. Şef de cabină lor drama „Cameliei", din filmul me­ asupra ecranului şi a indicatoarelor
m isim fonică şi fanfara clubului. cere. fn secţia cazanelor, se hotărăşte soarta producţiei. e Ioan Stegărescu, un tînăr de 17 ani, xican cu acelaşi nume, prinde viaţă. cabinei. -
D esp re con ferin ţele teh n ice la IN FOTOGRAFIE: Un aspect din secţia cazane. In prim plan, se Se dezlănţuie dragostea curată şi sin­
club s-ar putea vorbi ceva mai venit la Haţeg tocmai de pe melea­ ceră a Iui Rafaiel Torres, -„Idolul Me­ ...S-a terminat şi ultima rolă. Peste
mult. Au mers bine mai înainte poate deosebi tov. Leonora Neiconi, una dintre fruntaşele acestei secţii. gurile salului Ioneşti, aşezat undeva xicului", cum a fost el denumit, şi po­ zece mii metri peliculă a defilat timp
cînd tovarăşul inginer M oghia- vestea lor îşi continuă firul. In acest de două ore prin faţa luminii puter­
raşi şi tov. Viorica Davidescu O neîncredere învinsă în; apropierea Filiaşului. Privindu-1, timp, în cabina de proiecţie ochii tî- nice trimisă de arcul voltaic al apara­
se preocupau mai mult. In ori­ statura şi înfăţişarea te obligă să-l nărului şef de cabină urmăresc pe rînd tului. Pe ecranul întunecat pentru un
ce caz, odată cu reorganizarea Z ilele trecu te la su b red a eţia n oas­ rin ţi. G ă sisem în fetiţa m ea aceeaşi crezi încă copil, nu-ţi vine a crede că. funcţionarea aparatului, claritatea şi moment, apare luminos un singur cu-
colectivului, de popularizarea cabina înţesată cu aparatele, ei de pro­ vîiit „Sfîrşit". Spectatorii se ridică şi
tehnicii, lucrurile încep a se în ­ ,t r ă v o l u n t a r ă d i n H a ţ e g , a s o s it, d in d ra g o ste fa ţă de m ine, d e so ţu l m eu
drepta. iecţie şi o alta ce adăposteşte dina­
p a rtea unei m anie u rm ătoarea sc ri­ ş i d e fră ţio ru l ei. mul şi o serie de alic aparate cu care
La club’ se organizează num e­ soare pe care o pu blicăm m ai j o s :
roase recenzii, seri literare con­ S ă m ai trim it fetiţa la căm in şi se măsoară pulerca energiei electrice sonoritatea din sală, cadranele din ca­ pleacă impresionaţi sau veseli, după
ferinţe, prezentări a lucrărilor ...în g rijo ra tă , m -am d u s in după-
de artă, a m arilor scriitori,, com ­ a m ia za a celei zile să -m i iau. je tiţa de ?în z i l e l e u r m ă to a r e E o în t r e b a r e ce trece prin sute de fire, sînt lăsate bina vecină, ce indică intensitatea cu­ natura Ulmului: dramă sau comedie.
pozitori şi pictori, întîlniri între la căm in u l d e zi, unde du pă tim p în d e­ pă mîna acestuia. ;,*Nelu" — cum îi rentului, iar în mai puţin de un mi­ Sfîrşitul filmului înseamnă întoarcerea
lu n g a t d e g in d ire şi în doieli m ă ho- in u tilă. A cum , p rim ele cu vin te ale fe­ spun prietenii săi şefului de cabină, e nut face şi revizia celui de-al doilea acasă. Pentru cei din cabina de proiec­
tineri şi vîrstnici, etc. tă rîsem to tu şi s-o trim it. tînăr ca etate, dar bătrîn în ale me­ aparat, ce parcă abia aşteaptă’ să in­ ţie sfîrşitul reflectat pe ecran înseam­
In proiect este prevăzută des­ tiţei m ele atunci cîn d se sco a lă d i­ seriei. Nu înlîmpiător cinematograful tre în funcţiune. Ajutorul operator, nă însă pregătirea pentru începerea
D eparte d e a -m i g ă si fiica su părată, din Haţeg se menţine printre fruntaşele Ştefan Kopandy — aceeaşi înfăţişare, peste cîteva minute a unui alt specta­
chiderea unor acţiuni noi, între p lic tisită , d ep a rte d e a -m i ieşi în cale m in ea ţa s in t: „ m ă m ico oale n-am
care am intim : organizarea u- p iîn g în d şi cerindu-m i s-o duc aca­
nui cerc de turism, a unui cerc in tîlzia t" . Eu şi soţu l m eu, am bii Ui
de fotoam atori, a unui cerc de .s ă , a ş a c u m m ă a ş t e p t a m , s e f a m i ­
tîmplărie, lăcătuşerie, radiofo­ serviciu , pu tem fi lin iştiţi. C reşterea şi
nie, cursuri de vioară, etc. lia riza se cu căm in u l în că d in prim a
zi. In dru m spre casă, g u riţa i-a p rin s preocupările fiicei n oastre P u şy, sin t
Am plecat de la club seara g la s n ea stîm p ă ra t A în cepu i a-m i tu­
tirziu, cu plăcuta im presie a u- ru i v e r zi ş i . u sca te d esp re cafeau a cu su p ra veg h ia le în orice m o m en t d e cei regiunii noastre. Să-l vedem îiisâ pe aceeaşi etate montează în cel de-al col, cu alţi spectatori, cu alte reglări
n ei pu ternice vieţi culturale, c.e lapte, u ntul, m arm elada şi alte bu n ă­
pulsează din plin în cadrul clu ­ tă ţi pe care le prim ise în că de dim i­ care s-au d o ved it a ji adevăraţi pă­ lînărul nostru ia treabă. doilea aparat rola cu pelicula urmă­ şi cu alte zeci de: atenţiei... gata!...
bului minier din Lupeni. n eaţă, clnd aju n sese la căm in, şi care,
c u lm e a , a c a s ă nu i-a'u p lă c u t n ic io ­ —r i n ţ i s u f t e t e ş t i a i c o p i i l o r educa­ ...Mai sînt cîteva minute de pauză. toare a filmului. Şeful de cabină şi Trei oameni lucrează în cabina de
IOSIF TIBEA dată. S eara, în dorm itor, p o vestea
s-a re p e ta t d e la în cep u t, cil a d a u ­ toarele şi în treg u l p erso n a l al că m i­ Şeful de cabină mai are încă timp să ajutorul operator, schimbă pentru un proiecţie a cinematografului „Popular"
suri d esp re „ta n iele educatoare", d es­ facă o revizie celor două „Tehnoci- moment locurile. Aparatul ce funcţio­ din Haţeg. Trei oameni de Ia care, pe
nului d e zi... nuri“. Suceşte cîteva butoane, apoi le nează e supraveghiat acum de Ko­ lingă nume şi funcţie le precizez şî
pre jocu rile şi po eziile în vă ţa te.
•k întoarce la loc. Priveşte aparatele din pandy, iar lînfjă cel care urmează etatea-: Ioan Stegărescu — şef de ca­
T recuse ziu a de care mă. tem u sem S c riso a re a cred că nu m a i are' n e­
aşa de m ult. M -am co n vin s în să cit de
naiv trebuie să fii ca să d a i crezare vo ie de com en tarii. S in t doar. spu sele tr-o parte, apoi dintr-alta şi după ce să-şi spună cuvîntul cu mîna pe ma­ bină -T- 17 ani, Ioan Danciu —opera­
afirm a ţiilo r precum că m erg în d la unei m am e fericite, aşa cih n sin i m ii suflă un firicel imaginar de praf ce nivela de pornire stă Ioan Stegărescu. tor — 17 ani, Ştefan Kopandy — a-
căm in, copiii sin i în stră in a ţi de p ă ­ şi m ii d in patria noastră. S in t spu ­ i se pare depus pe o piesă, ori, şter­ Privirile lor urmăresc toba de sus a jutor de operator — 16 ani.
sele unei m ăm e a cărei copilărie s-a ge una din lentilele aparatului, îşi aparatului în care rola filmului scade E semnificativ cred, dacă amintesc
d eo seb it m u lt d e cea a fiicei sa le P uşy. freacă palmele satisfăcut de rezultat. pe măsură^ ce pelicula se desfăşoară. că cinematograful e fruntaş pe regiune.
A spune cui datorăm a ceastă nouă Tolu! e în ordine. Proiecţia poate în­ — Atenţie, gata! PETRE FARCAŞ1U
via ţă , cui trebuie să -i m iilţu m im pentru
creşterea copiilor noştri, nu e n evoie
de fraze pom poase, aju n g doar două
c u v in te : partidu lu i şi gu vernu lu i. Festivalul filmului sovietic
ANA MUNTEANU
, funcţionară la Notariatul de Stat
— Haţeg —
Se ştie că gazetele de perete au un se întotdeauna de aceiaşi oameni. .Un După cum se vede, în oraşul Brad,
rol foarte important în viaţa cotidiană lucru asemănător se petrece şi la Sfa­ problema activităţii gazetelor de perete
a oamenilor. Prin ele se popularizează tul popular raional Brad. Aici, pentru lasă de dorit. Cele relatate mai sus
rezultatele muncii, fruntaşii în produc­ buna activitate a gazetei de perete, dovedesc că organizaţiile de partid din
ţie, criticîndu-se în acelaşi timp cu as­ colectivul de redacţie a solicitat sa­ instituţiile şi întreprinderile amintite
prime metodele de muncă birocratice lariaţilor să scrie diferite articole. nu se ocupă în măsură suficientă de
şi: alte lipsuri existente. Numai că în Printre aceştia se numără tovarăşii apariţia la timp a articolelor şi în ge­
multe instituţii şi întreprinderi din ora­ Liviu Oancca, Dumitru Giurgiu, Novac neral de buna desfăşurare a activităţii
şul Brad, birocratismul se manifestă Bctea, şi alţii. Dar tovarăşii amintiţi, gazetelor. In acelaşi timp se observă
chiar şi în organizarea activităţii ga­ deşi se ocupă exclusiv de probleme de că nici salariaţii nu. dau ,sprijinulune-;
zetelor de perele. Altfel nu se explică invăţămînt, agricole, de contractări şi cesar.
de ce pentru apariţia lor se fac atî- achiziţii etc. totuşi nu au scris ni­ Ca o sarcină principală a colective­
tea forme,_ca: planuri de muncă, şe mic. Gazeta stă şi la ora actuală doar lor de redacţii şi în primul rînd a or
dinţe, repartizări de sarcini etc., iar ' cu un singur articol general, care tra­ ganizaţiilor de partid din întreprinde
pînă la urmă articolele rămîn tot ne­ tează despre Ziua forţelor armate ale rile şi instituţiile amintite, este aşeza
schimbate şi ca atare, gazetele de pe­ R.P.R. Nici la Sfatul popular al ora­ rea în locuri vizibile a gazetelor, pen
rete, nu îşi îndeplinesc rolul lor în bu­ şului Brad lucrurile nu sînt mai stră­ tru ca articolele publicate să poată f
nul mers al muncii în instituţii şi în­ lucite. Articolele acestei gazete datea­ citite. De asemenea, se impune ca ş
treprinderi. ză de prin 8 august, iar la cooperativa calitatea articolelor să se îmbunătă r Văzînd la 25 octom brie film ul „P oetul", o
\producţie din acest an a studioului „M osfilm",
Pentru exemplificare vom reda cî- „Moţul", din 6 august şi tratează pro­ ţcască. >spectatorii deveni îşi vor am inti desigur d e re- tului N ikolai Tarasov, grăieşte despre rolul artei
;centul film „Al 41-lea". De altfel eroina filmu- în viaţa socială.
leva aspecte din activitatea gazetelor bleme legate de ziua minerului, cînd Colectivele de redacţie trebuie să >lui este interpretată tot de Izolda Izviţkaia,
fr u m o a s a M alfutka din „Al 41-lea". Prim a intilnire a poetului cu revoluţia are
de perete din instituţiile şi întreprinde­ la ord'iriba zilei sînt o serie, de lu­ curme- odată cu şablonul în scrierea I „Poetul" este un film liric, In care evenim en- loc într-un teatru din Odesa. In timp ce recită
î iele dram atice, epice ale războiului civil se îm- din poeziile sale, o patrulă sovietică, în care
rile oraşului Brad care, în ultimul cruri noi. articolelor. Pentru aceasta ele trebuie jpletesc cu adinei sentim ente omeneşti. Filmul se a flă şi Otga, o fată cu ochi albaştri, îl le­
\ne povesteşte cu tonul firesc, deschis, a l ulti- gitim ează. F apt sim bolic. Dar nu actele vor do­
timp, au dovedit o slabă preocupare Cit priveşte activitatea gazetei de să selecţioneze spre publicare numai >. m elor producţii sovietice, cum s-au alăturat poe- vedi apartenenţa sa.
>ţii, Revoluţiei. In fond, conflictul, destinul poe­
faţă de nevoile realizările şi lipsurile stradă din faţa sfatului popular al o- articole care tratează probleme ac­ La sfîrşitul filmului, după num eroase peri­
existente. De pildă, în staţia C.F.R. c raşului, ea este cu toiul nesatisfăcă- tuale ale vieţii interne şi internaţio­ peţii, care nu sînt toate poetice, Nicolai Tarasov
se răn tîln eşte cu patrula. Dar, de rîndul acesta
xistă o gazetă de perete la care arti­ loare. Acbastă gazetă, deşi este aşe­ nale, cît şi aspecte pozitive şi nega­ nu i se m ai cere legitim aţia...
colele se schimbă numai la zile mari. zată .într-un loc vizibil, totljşi artico­ tive din activitatea instituţiilor şi în­
Ba mai mult, ea este aşezată într-un lele nu sînt schimbate de prin luna treprinderilor respective.
loc nepotrivit, iar articolele sînt scri­ august.
II M.
^XXXXXXXXJOOGOOOOOOOOOCXXXXXXXÎOOOOOOOCXXÎOCXXXXXXX; -'QCQQQCXXXXX^OwOQQOOOOOOCXXXXXXXXXXÎQQQQQQQOQQCOQOCOCyxy:
cătoare de articole de consum şinău, Tlraspol, B ălţi, Bender, D atorită largii întreceri socia­ nele O loneşti, Lipcani, Rîbniţa,
popular. Partea industriei a li­ depăşesc considerabil sarcinile liste a întregului popor, oare Ata-chi, R om anovsca, B rătuşani
m entare şi u şo a re e s te ide trei d-e producţie. S -a redus sim ţitor s-e d esfă şo a ră în cin stea celei şi a lte oîteva raioane.
numărul întreprinderilor care de-a 40-a aniversări a M arelui
pătrimi din producţia -globală. rămîn în urmă. Creşte produc­ Octombrie, republica a îndepli­ Indici m ai ridicaţi au obţinut
In com paraţie cu 1940 v o lu ­ ţia, se îm bunătăţeşte calitatea nit înainte de term en planul a- gospodăriile fruntaşe. Colhozu­
produselor industriale. n-ual al colectărilor de. cereale rile ,,'Kotovski" din raionul O-
mul producţiei industriale a şi planurile anuale ale colectă­ loneşti, „Kirov" din raionul Cea-
crescut în 1956 aproape d e şase A gricultura republicii a luat rilor şi achiziţiilor de carne, ¦dir-Lunga, „Tînăra Gardă" din
un m are avînt. O am enii m uncii lapte ouă, fructe, lină, gogoşi raionul Căinări au produs deja
ori. Fabricile de conserve ale din republică s-au con vin s din de viermi de m ătase. Patria va cîte 100— 130 chintale d e carne
republicii produc în prezent de experienţa p erson ală d-e forţa primi suplim entar peste plan 2 la 'fiecare sută de heotare de
puternică a ideilor len in iste pri­ m ilioane de puduri de cereale. teren arabil. Cîte 200— 250 de
2,5 ori m a i m-Ulte produse d e ­ vind cooperaţia socialistă. P rin­ Anul acesta republica va preda ch in ta le d-e lap te s-a u obţin u t
«i • cît întreaga industrie a conser­ tre în tin sele ogoare colhoznice, statului 80.000— 90.000 de tone în colhozurile „Porunca lui Le-
velor din Rusia prerevoluţiona- grădini şi vii se înalţă mii de de carne şi cel puţin 230.000 de nin" din -raionul F loreşti, ,.Ka-
ră.' In ce p riveşte p fod n eţia v i­ ferm e pent-ru creşterea a n im a le ­ tone de lapte, în tim p ce în 1950 linin" din raionul Sîngerei,
nicolă,'R .S.S. M oldovenească o- lor, m u lte dintre care s-au tran­ au fost livrate num ai 14.366 ..Grănicerul" din raionul Lip­
sform at în adevărate fabrici de tone de carne şi 30.965 tone de cani.
de Z. SERDIUK, te popoare frăţeşti, oam enii m un­ oupă primul loc din U niunea lapte şi carne. P lugurile prim i­ lapte. Oamenii muncii din re­
prim secretar ai C.C. al P.6 . din tive şi săp ăligile antedeluviene publică au întîm pinat cu că l­ R .S.S. M oldovenească este cu­
cii d in R .S .S . M old oven ească S’Ovi etică. au ajuns piese de m uzeu. A ră­ dură chem area partidului com u­ noscută ca un ţinut cu pom icul­
R.S.S. Moldovenească m as de dom eniul trecutului tim ­ nist de a a i unge din urmă în
au lecui! • repede rănile provo- ’ ' In legătură cu avîn tu l con­ pul cînd aproape jum ătate din anii următori Statele U nite ale tură şi viticultură dezvoltate.
D e roadele cuceririlor revolu­ cate de război, şi într-un ter­ tinuu al producţiei agricole, se gospodăriile ţărăneşti din fosta Am-eirioii în ce p riv eşte produc­ O am enii m uncii din republică
ţiei însă nu s-a putut folosi B asarabie nu -posedau v ite de
im ediat întregul popor m oldo­ men istoric scurt au obţinut dezvoltă rapid ramuri ca indus­ m uncă, iar un p lu g revenea la ţia de carne, lapte şi unt pe cap sînt ferm hotă-rîţi să m ărească
vean. Datorită uneltirilor im pe­ patru gospodării. M iile de trac­ de locuitor. această faim ă. Num ai în pri­
rialism ului internaţional, . cea su ccese im portante ;în construi­ tria untului şi -produselor'lacta­ toare, com bine şi: alte m aşini a- m ăvara aoestui an în colhozuri
mai m are parte din teritoriul grieole, m unca în aolectiv a o a ­ O am enii m uncii din agricultu­
M oldaviei a fost zm uls şi abia rea so cialism u lu i. : te şi • industria zahărului, creş­ menilor, folosirea experienţei şi sovhozuri s-a-u plantat 46.000
în 1940 oam enii m uncii din B a­ înaintate şi a cuceririlor ştiinţei ra republicii şi-au luat a n g a ja ­ de h ecta re d-e g ră d in i fructifere
sarabia- s-au unit cu fraţii lor In an ii puterii sovietice Mol- te necontenit producţia ¦fabrici­ au permis să se sporească pro­
m oldoveni. Eliberarea B asara­ davia şi-a schim bat înfăţişarea. lor' de în că lţă m in te, tricotaje şi ductivitatea m uncii în agricul­ mentul de a produce anul a- şi vii.
Ea s-a transform at într-o re­ a întreprinderilor' de m obilă, tură. R oădele ei au fost d eose­ Partidul şî guvernul au apre­
biei d e su b ocu p aţia străină şi publică eu industrie socialistă prelucrătoare de m etale şi a bit de apreciabile în ultim ii ani c-esta eîte 39 ch in tale d e aarne
formarea Republicii Sovietice dezvoltată, cu; agricultură in­ m ultor altor întreprinderi. Se cînd partidul şi guvernul au so ­ ciat m ult m eritele oam enilor
Socialiste M oldoveneşti au con­ ten siv ă m eca n iza tă , ’cu o cultu­ lărgeşte baza energetică a eco­ lu ţion at un şir de problem e Ur­ la fiecare sută d e h eotare d e te ­ muncii din R.S.S. M oldoveneas­
stituit o m are sărbătoare pentru ră în a in ta tă . F a p tu l • că,' propriu nom iei naţionale. P e Nistru, în ren a gricol. A cest angajam ent că în lupta pentru avîntul a-
oam enii m uncii d in 'M o l da via şi zis, construcţia econom ică din regiunea 'D ubossari, a fost con­ g en te d.in d o m en iu l a g ricu ltu rii griculturii. D e doi ani la rînd
pentru întregul popor sovietic. cea m ai m are parte a teritoriu­ struită o puternică hidrocentrală. va fi îndeplinit. Iniţiatorii între­ republica participă la expoziţia
Poporul -moldovean a dchindii lui republicii datează num ai de' In ultim ii trei ani şi jum ătate Agricolă U nională. Anul trecut,
o v ia ţă de stat proprie şi a o- 13 a n i, nu d en otă decît su p e­ In republică s-a term inat reor­ cerii — crescătorii d e anim ale pentru su ccesele obţinute în
cu-pat un loc dem n în fam ilia rioritatea colosală a regim ului ganizarea conducerii industriei în colhozurile republicii produc­
frăţească a popoarelor Uniunii socialist, uriaşa forţă creatoare şi a construcţiilor. O rganizarea de la Cead'îr-Lunga — au pro­ d ezvoltarea agricu ltu rii şi în
Sovietice. a poporului eliberat. Consiliului econom iei naţionale ţia de carne a orescut de două prim ul -rînd în a v în tu l creşterii
al R.S.S. M oldoveneşti creează dus în prim ele opt luni oîte
Partidul com unist şi guver­ toate condiţiile pentru un avînt ori, lap te de p este 3 ori, o u ă ou anim alelor, 2.912 oam eni ai
nul sovietic m anifestă o grijă şi m ai puternic al econom iei so­ 50,1 chintale de ca rn e la fiecare
permanentă pentru dezvoltarea 62 la su tă , lină cu 39 la sută. muncii din agricultură au fost
cia liste, pent'rd lichidarea răm î- sută de hectare de pămînt, in­ decoraţi cu ordine şi m edalii,
In această perioadă colectările iar 15 persoane au fost d is t ^ s e
cît m ai deplină a forţelor de nerii în urmă a capacităţii de clusiv cîte 23,8 chintale de oar-
de carne au sporit de peste 3 cu titlul de Erou al M uncii So-
producţie din republică, ţinînd producţie a industriei prelucră­ ne de porc la suta de hectare - oiatiste.
ori, d e la p te d e p erie 5 ori, d^
In perioada M arelui Război seam a de condiţiile ei natural- toare de resursele m ereu ares- de teren arab ii. C îte 30— 50
ouă de 3,5 o r t - , ' !
ch in tale d e oa-rne la fiecare su tă
de hectare de teren agricol au
produs şi co lh ozu rile din -tiaioia-
u crain ean şi a l tuturor c e lo r k l- tria e l f e e d ezv o lta tă , prg ţjl'U- î.0 e din ş r ^ J e GJiî*