Page 8 - 1957-10
P. 8
Pag. 4 drumul Wr 870
„Uniunea Sintetică are ® bază TRATATIVELE
trolnicâ î i inim a fiecărei arab“ dintre delegaţiile politice
— a declarat ministrul Apărării Naţionale a Siriei ale guvernului regal
din Laos şi unităţilor
DAMASC 1 (Agerpres) TASS velor militare sovietice în Siria
militare din Patet Lao
a n u n ţă: Cu prilejul vizitei gru va întări şi mai mult prietenia
HANOI 1 (Agerpres). —
pului de vase sovietice în portul dintre Uniunea Sovietică şi Si După cum se anunţă din Vien-
tâane, la 25 septembrie acolo ¦a
Latakya,. N. S. Vasilenko, în ria, pentru că între aceste două fost dat publicităţii un comu
nicat în care se arată că dele
sărcinatul cu afaceri ad-interim ţări există relaţii de adevărată gaţiile politice ale guvernului
reglai din Laos şi unităţilor mi
al U.R.S.S. în Siria, a oferit Ia egalitate şi înţelegere recipro litare din Piatet Lao au elabo
rat un proiect de lege cu pri
29 septembrie o recepţie la care că. „La fel ca şi poporul sovie Dezvoltarea colaborării vire lia asigurarea drepturilor
economice dintre Polonia cetăţeneşti ale populaţiei din
au participat viceamiralul V. P. tic ştim bine ce înseamnă liber provinciile Sanvaa şi Fong Săli,
şi Cehoslovacia regiuni unde staţionează unită
Noi problem e înscriseKotov, ofiţeri de pe vasele so tatea şi independenţa — a spus ţile militare din Patet •Lao —
vietice, membri ai guvernului si Azem. De aceea, în caz de ne după reuni floarea acestora cu
rian în frunte cu primul minis voie, poporul sirian şi armata regatul. Proiectul de lege va
intra în vigoare după aprobarea
pe ordinea de zi a O. N. U.tru Sabri, deputaţi, ofiţeri supe sa nu-şi vor cruţa forţele pentru lui de către parlament.
riori de la cartierul general al apărarea libertăţii şi indepen NEW YORK 1 (Agerpres). — dinea de zi a adunăm problema VARŞOVIA 1 (Agerpres). Intre Polonia şi Cehoslovacia S-a căzut de asemenea de a-
armatei siriene în frunte cu ge denţei". La 30 septembrie a avut loc şe „Cu privire la încetarea expe PAP anunţă: In sudul Republi există relaţii comerciale trainice. cord să se continue discutarea
neralul Bizri, şeful statului ma dinţa Comitetului general al A- rienţelor cu armele atomică şi cii Populare Polone,. în regiu Cehoslovacia exportă în ţara ve problemelor privind primirea
„Latakya — a declarat Azem dimării Generale a O.N.U. oare ou hidrogen sub aontrol inter nea Tornobrzeg, au început lu cină frăţească, maşini, turbine, membrilor unităţilor militare
jor general, membri ai corpului — nu este o bază sovietică. Uni naţional", propusă de Uniunea crările de construire a celui mai generatoare, utilaj minier, lami din Patet Lao 'şă muncească în
diplomatic, ataşaţii militari stră unea Sovietică are însă o ba- a adoptat hotăirîirea de a inclu Sovietică. Nefilnd . în stare să mare combinat de prelucrare a nate, oţeluri de calitate, camioa organele administrative şi tehni
ini, reprezentanţi ai opiniei pu t:ă trainică în inima fiecărui a- de ¦pe ordinea de zi a celei de-a obiecteze în general împotriva sulfului din ţară. Construirea ne, tractoare, materii prime, ce ale guvernului, regal, activi
blice siriene şi ai organizaţiilor rab". XII-ia sesiuni a Adunării Gene noului combinat de salpetru se mărfuri de larg consum. La rîn- tatea legală a frontului patrio
face pe baza acordului încheiat dul său, Polonia livrează Ceho tic din Laos, formarea unui .gu
politice, ziarişti locali şi străini. După dineu, din însărcinarea rale a O.N.U. problema „Decla includerii acestei probleme pe recent între Republica Populară slovaciei cărbune, zinc, lamina vern de unitate .naţională şi ţi
Polonă şi Cehoslovacia cu pri te, chimicale şi alte mărfuri. nerea de alegeri suplimentare
Recepţia a decurs într-o atmos preşedintelui Kuatli, Haled A- raţia cu privire la coexistenţa ordinea de zi a adunării, repre vire la colaborarea între cele pentru adunarea naţională a
d.ouă ţări în exploatarea zăcă Volumul schimbului comercial Laosului în provinciile San Nea
feră de prietenie. zem a înmînat ordine celor de paşnică a statelor", propusă de zentanţii ţărilor occidentale *şi mintelor de sulf din Polonia. Po dintre cele două ţări este de a- şi Fong Săli.
trivit acordului, Cehoslovacia va proximativ 650 milioane ruble.
Seara tîrziu Haled Azem, mi- coraţi, viceamiralului Kotov i-a Uniunea Sovietică. Pentru inclu delegaţii oare îi urmează, ne- acorda Poloniei un credit în va In comunicat se arată că tra
' nistru de stat şi ministrul Apă fost înmînat ordinul „Pentru derea acestei probleme au votat ţinîind seama de importanţa şi loare de 100.000 de ruble. Acest Anul acesta livrările Poloni tativele s-au desfăşurat într-o
rării Naţionale a Siriei, a ofe merit", clasa l-a. In numele ce 11 delegaţii : U.R.S.S., Ceho urgenţa acestei probleme, iau credit va fi achitat de Polonia ei pentru construcţia capitală în
rit un dineu în cinstea viceami lor decoraţi viceamiralul Kotov slovacia, Iran, Ceylon, Tunisia, impus comitetului prin 12 vo prin livrări de sulf după darea atmosferă de înţelegere şi se ex
ralului V. F. Kotov şi a ofiţe a mulţumit în mod cordial pre Filipine, Tailanda, Olanda, Gua turi hotărârea de a o include ca în exploatare a obiectivului in Cehoslovacia vor creşte de 3 ori
rilor sovietici. La dineu au par şedintelui şi guvernului Siriei. temala, Venezuela, S.U.A. împo subipunot al problemei dezarmă dustrial. In curîrid între cele în comparaţie cu anul trecut. primă speranţa că şi celelalte
ticipat generalul Bizri, şeful triva ei a fost ciankaişistul. Trei două ţări vor începe tratative
statului major general al arma Primind astăzi decoraţiile Repu delegaţii — Anglia, Franţa şi rii oare se va discuta în Comi cu privire la construirea în Po Se lărgeşte colaborarea între probleme abordate îşi vor găsi
tei siriene, general Nefuri, şef blicii Siria, a declarat Kotov, Paraguay, s-au abţinut de la lonia de către Cehoslovacia a oamenii de ştiinţă şi specialiştii
adjunct al statului major gene vedem în acest act istoric o vot. tetul politic. împotriva acestei 3-4 mine carbonifere. polonezi şi cehoslovaci în dife rezolvarea.
ral, ofiţeri superiori, Faher, mi înaltă apreciere a eforturilor în rite ramuri ale economiei.
tregului popor sovietic, care lup Comitetul general a inclus de hotărâri au votat trei delegaţii
nistrul Lucrărilor Publice, şi al asemenea făiră obiecţiuni pe or — U.R.S.S., Cehoslovacia şi Cele două ţări înfăptuiesc de
tă consecvent pentru pace în lu Ceylonul. asemenea o largă colaborare în
domeniul agriculturii. •
ţii, precum şi membrii amba mea întreagă şi sprijină toate Creşterea criminalităţii în S. U. A.
sadei sovietice. popoarele care luptă pentru in
A luat cuvîntul Haled Azem, dependenţa lor naţională, inclu WASHINGTON 1 (Agerpres) ce constituie un nou „record"
care a subliniat că vizita na siv popoarele arabe. Directorul Biroului federal de în istoria S.U.A. La fiecare 11
investigaţii, Edgar Hoover, a secunde şi două zecimi a fost
Mm îze-dun & primit delegaţia guvernamentală dat publicităţii un raport asupra săvîrşită o crimă sau un alt de Conferinţa anuală a partidului laburist
delictelor săvîrşite în S.U.A. în lict grav.
bulgară şi delegaţia Sovietului Suprem al U.R.S.S. primul semestru al anului cu După cel de al II-lea război
rent. In raport se arată că în mondial garigsterismul a luat
PEKIN 1 (Agerpres). CHINA şi oaspeţi a avut loc o convor această perioadă au fost comi proporţii alarmante în S.U.A. şi
NOUĂ anunţă : In seara de 30 bire cordială la care au luat paţ- se în S.U.A. 1.339.670 de delicte raportul F.B.I. constată că înce BRIGHTON 1 (Agerpres). — vitatea comitetului organizatoric liând cuvîntul, în numele sindi
La începutul şedinţei din dimi la redactarea rezoluţiei comune catului muncitorilor din trans
septembrie Mao Tze-dim, preşe te de asemenea Pîn Cijen şi grave, adică cu 8,4 îa sută mai pând din 1950 numărul crimelor neaţa de 30 septembrie delega în problema dezarmării, pentru porturi şi necalificaţi, a declarat
ţii la conferinţa anuală a parti a obţine formulările dorite în a- că „guvernul conservator este
dintele R. P. Chineze, a primit P. F. Iudin, ambasadorul URSS multe decît în perioada cores a crescut de patru ori mai mult dului laburist au dezbătut şi a- ceastă problemă. incapabil să rezolve dificultăţile
delegaţia guvernamentală a R decît numărul populaţiei. Delic probăt raportul comitetului or economice ale ţării" şi că acti
P. Bulgaria în frunte cu A. Iu- în R. P. Chineză. punzătoare a anului trecut, ceea te ca violuri, spargeri, jafuri, a ganizatoric cu privire la desfă Herb ison, care a prezidat, nu vitatea acestuia duce la accen
gov, preşedintele Consiliului de crescut cu 16 la sută în com şurarea lucrărilor conferinţei. a permis discuţii în această pro tuarea acestor dificultăţi.
Miniştri. Cuvîntarea rostită La propunerea comitetului, ma blemă.
joritatea celor 443 rezoluţii pro Guvernul, a continuat Casens,
La întrevedere au fost de fa de Palmiro Togliatti, paraţie cu anul trecut la sate puse de organizaţiile tocate, au In continuare conferinţa a duce ofensiva împotriva nivelu
ţă premierul Ciu En lai, Den şi cu 12 la sută la oraşe. fost unite în 30 de rezoluţii. discutat şi adoptat rezoluţia ex lui de trai al oamenilor muncii
Printre altele au fost unite în traordinară asupra situaţiei eco
Seao pin, vicepremier, Tzen Iun în cadrul mitingului din oraşul Brosseto Unul din conducătorii trei rezoluţii 127 din cele 128 nomice a ţării, prezentată în şi în prezent ei sînt ameninţaţi
tziuan ministru adjunct al A- Uniunii partidului de rezoluţii în problema dezar numele comitetului executiv de de şomaj. „întreaga ¦mişcare
facerilor Externe şi Cijon Ciuan ROMA 1 (Agerpres). Paimi- nează să acapareze majoritatea mării şi în două rezoluţii 13 din Harold Wilson. Rezoluţia pro sindicală — a declarat el —
au, ambasadorul R. P. Chineze ro Togliatti, secretarul general absolută în noul parlament pen populaţiilor din Camerun cele 14 rezoluţii cu privire la pune conferinţei „să condamne condamnă în mod hotărît politi
în Bulgaria. al Partidului Comunist Italian, tru a instaura în ţară un regim situaţia internaţională. In afară cu hotăfire politica economică ca economică a guvernului".
de aceasta comitetul executiv a şi financiară a guvernului", ca
# a vorbit la 29 septembrie în ca clerical de samavolnicie şi co va cere la O.N.U. supus conferinţei o rezoluţie ex- re împreună cu „aventurile mi In sprijinul rezoluţiei a luat
traordinară în problema situaţiei litare din străinătate" au dus la de asemenea cuvîntul Carron
PEKIN 1 (Agerpres) TASS drul mitingului din oraşul Gro- rupţie. Datoria comuniştilor a independenţa economice a ţării şi -a chiriilor-. inflaţie, la creşterea continuă a conducătorul unui alt mare sin
şi unificarea ţârii La fel ca şi în anii precedenţi preturilor, la irosirea rezervelor dicat, care-i uneşte pe construc
anunţă: In seara de 30 septem sseto, la care au luat parte declarat Togliatti, este de a o- conducerea conferinţei a folosit de aur şi dolari şi ta speculaţii torii de maşini.
într-o serie de cazuri unificarea împotriva lirei sterline. Rezo
brie, Mao Tze-dun, preşedintele 30.000 de oameni. pune acestor planuri linia politi rezoluţiilor organizaţiilor locale luţia condamnă politica guver Delegaţii la conferinţă au a-
pentru a le lipsi de spiritul lor nului conservator, care „submi doptat în unanimitate rezoluţia
Republicii Populare Chineze, ? Referindu-se la apropiata că a progresului, prevăzută de CAI RO 1 (Agerpres). — In combativ, ceea ce a provocat nează nivelul de trai, limitează extraordinară.
primit o delegaţie a Sovietului campanie electorală în vederea Constituţia Republicii, de a cere tr-un interviu .jaoordiaf . agenţiei numeroase proteste din partea producţia şi ameninţă cu şo
Suprem al U.R.S.S. în frunte cu participarea maselor muncitoare MEN dir. Felix Moumie unul din delegaţilor. O serie de delegaţi majul". ?
A. B. Aristov. alegerilor pentru camera deputa la conducerea vieţii naţionale, conducătorii Uniunii partidului şi-au exprimat indignarea şi pro BRIGHTON 1 (Agerpres). —
ţilor, Togliatti a spus că parti pentru a da Italiei o nouă ori populaţiilor din Camerun, >a de testul în legătură cu faptul că Prezentînd rezoluţia, Wilson a La şedinţa din după-amiaza zi
Intre tovarăşul Mao Tze-dun dul democrat creştin intenţio- entare politică şi un nou guvern clarat că pleacă la sesiunea A- declarat că politica guvernului lei de 30 septembrie a celei de-a
comitetul executiv dorind să im duce la înapoierea economică a 15-a conferinţă a partidului la
democrat, care să desfăşoare o dunării .Generale O.N.U. pentru ţării şi a cerut demisia guver burist, s-a examinat situaţia ra
pună conferinţei formulări pe nului MacMitlan. murilor naţionalizate ale indus
Comemorarea victimelor politică de reînnoire şi progres. a cere independenţa imediată a
masacrului hitienst de la Maazzabotto Camerunului şi unificarea teri placul conducerii, a exercitat Toţi vorbitorii care au luat a- triei în Anglia. In această pro
Aceasta înseamnă că politica poi cuvîntul au sprijinit cu ho- blemă a fost prezentat spre e-
ROMA 1 (Agerpres). — Cu desfăşurat în spiritul întăririi externă italiană trebuie să fie o toriilor aflate sub tutela fran presiuni şi a intervenit 'în acti târîre rezoluţia. Frank Casens, xaminare delegaţilor declaraţia
prilejul comemorării victimelor forţelor antifasciste. Au partici politică naţională, o politică de ceză şi engleză. program a comitetului executiv,
sîngeroaselor represiuni săvîr pat primarii şi reprezentanţii tu prietenie cu popoarele care luptă Imagine din R. P. Ung a ră în care se face bilanţul activi
şite de trupele hitlariste împo turor oraşelor italiene unde pentru independenţa lor, şi nu După oum se ştie partidul tăţii ramurilor naţionale ale in
triva populaţiei 'din ora şuii Miaia- bitileriştii au săvârşit atrocităţi, o politică de solidaritate cu asu Uniunea populaţiilor din Came dustriei.
zziaibotto (provincia Bologna), precum şi numeroşi oameni po pritorii acestor popoare, ci tre run, partid democrat oare apă
oare a sprijinit pe partizani buie să fie o politică de prietenie ră interesele populaţiei indigene, Trasînd o serie de măsuri
(fasciştii an incendiat atunci litici. Au luat ouvîntul demo cu ţările socialismului, şi nu de a fost interzis în mai 1955 de pentru îmbunătăţirea conducerii
numeroase case şi au omorit autorităţile franceze. Conducăto ramurilor naţionale ale indus
1830 de persoane, printre care cratul creştin Pertu sio, primarul ură împotriva lor. In domeniul rii acestui partid au fost ne triei, comitetul executiv se pro
politicii interne, aceasta înseam voiţi să se refugieze în Came nunţă în acelaşi timp împotriva
235 de copii), în acest oraş ia oraşului Genua şi comunistul nă rezolvarea celor mai impor runul britanic de unde au fost „cererilor de a se sista sau re
tante probleme privind bunăsta însă expulzaţi recent de autori duce plata compensaţiilor" către
Pozza, primarul oraşului Bo- tăţile britanice. Ei se află în foştii proprietari.
avut loc un miting, care s-a iogna. rea poporului şi libertatea sa. prezent în Sudan.
DEZMĂŢUL RASIST diţiile de muncă, acestea sînt Delegaţii care au luat cuvîn
cele mai grele şi cele mai prost tul în cadrul dezbaterilor şi-au
renumerate. Datorită braţelor de * exprimat nemulţumirea în ce
priveşte situaţia în ramurile na
mmm muncă ieftine, uzine întregi s-au ţionalizate,
mutat din nord în sudul S.U.A.
ia amploare în Statele Unite Numai societatea americană
„General Electric" a investit în
ultimii 10 ani în statele din sud In discursurile unor delegaţi
a răsunat cererea de a se orga
Little Roek, micul orăşel din elevi negri care, în ciuda crun nevoie de intervenţia poliţiei Sta 250.000.000 de dolari iar 15 din niza în ţară o campanie de ma
să împotriva intrării în vigoare
statul Arkansas (S .U .A .) ră- tei segregaţii rasiale la care e- telor Unite, activitatea rasiştilor uzinele sale au fost transferate a legii chiriilor.
mînea necunoscut lumii întregi rau supuşi, continuau să frec s-a intensificat şi mai mult. Po în sud.
— ca multe alte oraşe, dealt venteze şcoala. trivit agenţiei United Press, la Manifestările violente ale se
fel — dacă şi aici n-ar fi trebuit Dezmăţul rasist a luat am Albany (statul Georgia) bande gregaţiei rasiale care au avut Rezoluţia extraordinară cu
privire la chirii a fost adoptată
ca în toamna anului 1957 să în ploare, el cuprinzînd în scurt le rasiste au incendiat două clă loc în ultima vreme în Statele în unanimitate.
ceapă şcolile. Veţi crede că nu e timp şi aite oraşe ale „ţării po diri aparţinînd colegiului aces Unite dovedesc cu o forţă de
posibil ca deschiderea anului sibilităţilor egale". La Birmin- tui stat în care intrau negrii. La nebiruit falsul pretinsei „demo Direcţia căilor ferate din R. P. OOOOQOOOQOQOOOQOQOOCaQQQGCQtXeQOOCXXiaoaQ&tXXXXXXXXXX
Ungară a experimentat o instalaţie
şcolar să facă cunoscut în lu gham 15 huligani au tăbărît a- Weish (statul Virginia de vest) craţii" occidentale, ele pun în de unde ultra-scurte graţie căreia m i M A G A z 1N n m
pot fi detectate defecţiunile interve
mea întreagă un oraş oarecare. supra unui pastor negru pentru aproximativ 400 de elevi de la tr-o lumină adevărată mult trîm- nite pe liniile ferate..
Nu e nici o greşeală. Lucrurile că acesta „îndrăznise" să-şi în şcoala secundară locală, aţîţaţi biţatul şi slăvitul „mod de via IN FOTO: Instalaţiile „Kreut- JOI 3 OCTOMBRIE 1957
Krammer" pentru depistarea linii
ţ s-au întîmplat întocmai şi nu fa- scrie fiica la şcoala pentru albi. de instigatorii rasişti, au boi ţă american". Pînă şi presa oc lor fearte defecte.
* cern altceva decît să dăm curs In oraşul Charlotte, din statul cotat cursurile pe motiv că a- cidentală burgheză deobicei a-
“ faptelor. < Carolina de nord, un copil negru cestea erau frecventate de 8 co Schimbul de mărfuri SPECTACOLE 17,19 Jocuri populare romîneşti; 17,30
2 Potrivit unui decret emis spe- a fost crunt maltratat de către pii negri. servîtă intereselor politicii ame între R. Cehoslovacă CINEMATOGRAFICE Colegi de şcoală; 18,00 Muzică u-
* rial de către preşedintele Eisen- segregafionişti pe cînd se în Numeroasele fapte prezentate ricane a fost nevoită să recu şoară; 18,40 Săptămîna muzicii ger
aici cititorilor noştri dovedesc noască că faptele au întrecut li şi ţările Orientului DEVA : Ghimpele ; cinema ^Grădina mane; 19,05 Actualitatea în ţările so
| hower, în statele de sud segre- drepta spre şcoală. mita. Ziarul „Giornale d’ Ita apropiat şi mijlociu de vară“ : O carieră ratată; ALBA cialiste; 19,45 De !a corespondenţii'
fără putinţă de tăgadă că în lia", care apare la Roma, com IULIA : Odată în viaţă : APOLDU noştri voluntari; 19,55 Noapte bună,
1 gaţia rasială este interzisă, co In preajma deschiderii anului Statele Unite discriminarea ra pară cele petrecute la Little PRAGA 1 (Agerpres). — GETEKA DE S U S : Un vis îm plinit; BR A D : copii; 20,10 Concert de estradă; 21,00
li piii negri avînd dreptul de a şcolar, pe gardul şcolii din sistă este foarte răspînclită, ea Rock cu unele exemple din Evul anunţă: După cum a anunţat postul Căpitanul din K oln; BARU MARE: Jurnalul satelor; 21,40 Cîntă Dan
¦1frecventa şcolile împreună cu Montgomery (statul Alabama) fiind ridicată de fapt la rangul Mediu, iar alte ziare şi agenţii de radio Praga, schimbul reciproc Saltanat; HAŢEG : Camelia ; SIME- M oisescu; 23ţ30 Muzică uşoară.
v copiii albilor. Aşa stînd lucrurile, a fost lipit un afiş care înfăţişa de politică oficială. Nu poate fi occidentale printre care United de mărfuri între R. Cehoslovacă şi ţă RIA : Dansez cu tine ; ILIA : Mai
J în ziua deschiderii anului şcolar, un negru cu ştreangul la gît trecut cu vederea faptul că în Press, „News Cronicle", „L’Au- rile Orientului apropiat şi mijlociu — presus de dragoste; ORAŞTIE : Fe- PROGRAMUL II: 14,03 Valsuri;
$ mai mulţi elevi negri dn Little însoţit de următoarea explicaţie: menţinerea segregaţiei rasiale în în special Siria, Egipt, Turcia Iran, dra ; SEBEŞ : Bonjur elefant; TEIJJŞ : 15.00 Mari solişti sovietici de muzică
rore", „Combat", „Franc Tire- Liban şi Etiopia — s-a dublat faţă Intîmplare la Bendelachet; PETRO de opere; 15,30 Muzică uşoară; 17,15
j Rock au pornit cu ghiozdanul în „Aşa se întîmplă cu orice ne statele sudice ale S.U.A. sînt in ur“ şi altele se referă ia faptul de anul 1953. ŞANI : Cronica amanţilor săraci; Să învăţăm limba rusă cîntînd; 18,13
l mină spre şcoala albilor unde gru, care va încerca să se a- teresate şi unele cercuri econo că incidentele din statul Arkan- LONEA : Thil Buhoglindă ; ZLATNA : Muzică populară romînească; 18,55
1 — potrivit legilor — aveau toa- şeze în bancă alături de un mice americane, ş> în primul sas şi din alte state americane Astfel, întreprinderea de stat ,;Tesla“ Stan şi Bran studenţi la Oxford. Stalul medicului : „Hernia de d isc";
J ie drepturile să se înscrie. Mare alb". In oraşul Nashville, statul rînd marile trusturi care urmă au dat o lovitură serioasă pres a livrat Egiptului printre alţele un 19.00 Muzică uşoară de Ion V asilescu;
tigiului internaţional, şi aşa des post de radio care va fi cel mai pu SELECŢIUNI DIN 19,30 Reportaj; 19,45 Deschiderea sta
S îe-a fost mirarea cînd în intim Tennesse, rasiştii au fost şi mai resc în felul acesta să împiedi tul de şifonat, al Statelor Uni ternic din Orientul mijlociu., In Iran PROGRAMUL DE RADIO giunii de concerte 1957—1958; 22,40
te. funcţionează opt fabrici de zahăr. În
ii pinarea lor — la porţile şcolii „activi". Deoarece un copil ne ce unitatea muncitorilor albi şi zestrate ou echipament cehoslovac. In PROGRAMUL 1 : 6,15 Adelodii Primăvara omenirii; 23,15 Muzică co
Şi trebuie să recunoaştem că Siria specialişti cehoslovaci constru populare rom îneşti; 6,45 Clubul cu
j — elevii negri au găsit, în locul gru a reuşit să se strecoare în negri. Nu e întîmplător faptul iesc o rafinărie de petrol care va pre rioşilor ; 7,30 Cîntece şi jocuri popu rală romînească.
* profesorilor, poliţişti cu armele tr-o clasă destinată, chipurile, că marii patroni consideră su de data aceasta ziarele şi agen lucra un milion tone de ţiţei anual. lare romîneşti; 8,15 Materiale din
* în miini, camioane care barica- pentru albi şcoala a fost, chiar rlul Statelor Unite ca un para presă; 9,00 Muzică uşoară; 10,40 So BULETINE DE ŞTIR! .
j dau intrările. 250 de poliţişti au in noaptea următoare, arunca dis al lor. Aici salariile munci ţiile occidentale nu greşesc. lişti de muzică populară romînească;
3 „luptat" zile în şir pentru a îm- tă în aer. 11,45 Radio Prichindel; 14,45 Noi te 5,00 ; 6,00: 7,00; 11,00 ; 13,001
torilor sînt mult mai mici decît M. COSTEA cîntşm tinereţe; 15,05 Arii şi duete 15,00; 17,00 : 19,00;: 22,00; 23,52
din operete,-; 16,15'Vorbeşte Moscova; (programul i) : 14,00 . 16,00 ; 18,00 i
° piedica intrarea în şcoală a 9 După ce în Little Rock a fost în nord iar în ce priveşte con- 20,00; 21,00 ; 23,00 (programul1 II).-
--5--S* »3- O--O O --S—O — O-C—C-O-O- ş—O•O O O—C- ® OO -'3—0--O*-9—0--©-->O-- -O —r-O O -=-0--C ‘-a-O- O -0-0~0-©-©~©~0~#-a-©
Reducţia >v administraţia ziarului slr. 6 Martie nr. 9, Telefon: 138-189. Taxa plătită in numerar conjorrn aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr.236.320 din 6 noiembrie, 1949. — Tiparul Întreprinderea Poligrajică „l Mai" — DEVA.
i