Page 80 - 1957-10

Nţ, 890
V I A Ţ A DE P A R T I D
Mai multă atenţie muncii
de primire în partid
In ultim ii ani exploatarea
carboniferă Lorrea 6 -a d ezv o lta t
mult. A crescut numărul m un­
citorilor de aici. Din abtajele e x ­
ploatării se extrage pe zi ce tre­
ce o cantitate tot mai mare de
cărbune, atît de necesară eco­
nomiei noastre naţionale.
In toate sectoarele m inei e x is­
tă organizaţii de bază ale parti­
dului. Munca acestor organiza­
ţii este factorul hotărîtor în în ­
deplinirea cu su cces a sarcinilor
de producţie. Anul acesta la m i­
na .Lonea s-au obţinut realizări
de seam ă, în creşterea produc­
tivităţii m uncii şi sporirea pro­
ducţiei de cărbune.
D ar pentru a desfăşura o
m uncă cît mai rodnică este ne­
cesar ca organizaţiile de bază
ale partidului să fie puternice,
rîndurile lor sa se întărească
continuu prin primirea de ca n ­
didaţi şi noi membri de partid.
La m ina Lonea există toate con­
diţiile pentru ca m unca de pri­
m ire în partid să fie la un nivel
cît mai ridicat, atît în ce pri­
veşte num ărul, cît şi com pozi­
ţia socială a celor primiţi.
Adunările generale de dări de
seam ă şi alegeri ce au avut loc
în organ izaţiile de bază a le par­
tidului, au dezbătut pe larg
problema îm bunătăţirii muncii
d e primire în partid. Ele au sco s
în evidenţă faptul că aici lucrea­
ză mulţi m uncitori harnici, care
au dovedit prin m unca lor, prin
întreaga lor comportare, că sînt
devotaţi rvmzeî socialism ului şi
că pot face parte din avan gar­
da clasei m uncitoare.
S-a ales noul birou a! organ! zţiei de bază
VULCAN (D e la subredacţia principiilor leniniste ale vieţii vie, Victor Chelt, Dumitru Cos-
noastră voluntară).
M embrii şi candidaţii de par­
tid din organizaţia de bază nr.
6 de la mima V u lcan , au să r b ă ­
torit zile le trecute um even im en t
im portant — alegerea noului, or­
gan conducător al organizaţiei
de bază.
Cu prilejul adunării generale
de dare de seamă şi alegeri,
tov. Victor Chelt, secretarul bi­
roului organizaţiei de bază, a
expus în faţa celor prezenţi da-
rea de seam ă asupra a c tm ţă jji •. fici-entă preocupare a existat şi
biroului şi a o r g a n iz a ţie i-d e b a-2 in munca de primire de noi
ză de la vechile alegeri şi pînă
la data cînd s-a ţinut adunarea
generală, pentru noile alegeri.
D in darea- de seam ă şi din abia 10 candidaţi şi un membru
discuţiile purtate a reieşit că de partid, deşi există posibilităţi
organizaţia de bază a reuşit în
mare măsură să m obilizeze pe
com unişti la lupta pentru înde­
plinirea sarcinilor de producţie
şi că a ceştia au m o b iliza t la
rîndul lor în treaga m asă de partid, care s-a desfăşurat în
m uncitori la lupta pentru creş­
terea p ro d u ctiv ită ţii m u n cii şi
reducerea preţului de cost. S u c­
cese însem nate au fost obţinute
şi în direcţia educării candidaţi­
lor de partid, care, alături de
com unişti, au luptat neobosit unanim itate în biroul o rg a n iza ­ într-o altă caricatură risipa de arată în caricatură a fost în
pentru respectarea şi aplicarea ţiei de bază pe tov. Antal Ludo- păcură ce există la cuptoarele bună m ăsură lichidată.
<XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX3JCOOOOGOSGCCOODOQQOOOC OtX^-'J<XXXXXXXîyoOOCXXXXXX>OOOCK>uCm^^ODtiOOOOO^OC^OOC
P e bazia puternicului iavînt a l
econom iei socialiste se ridică
neîncetat bunăstarea poporului.
In trecut capitaliştii, chiaburii
şi clerul îşi însuşeau roadele
darnicului pămînt udat din bel­
şu g cu sudoarea oam enilor m un­
cii. Ţăranii produceau zeci de
m ilio a n e d e puduri de grî-u oa
aurul, dar se hrăneau cu m ăm ă­
ligă.
O m are cantitate de materii
prime anim aliere, piei şi lînă
se exportau din B asarabia, iar
poporul umbla în opinci şi hai­
ne ţesute în casă.
Cu totul -altfel se rep artizea­
ză în prezent -bogăţia naţională.
Num ai în ultim ii trei ani, vîn-
zarea de lapte către populaţie
a sporit de 3 ori, de unt — de
peste patru ori, de carne — de
1,5 ori, de ouă — d e peste trei
ori. Au crescut considerabil vîn-
zările de încălţăm inte, ţesături
de lînă, aparate de radio, b i­
ciclete, m otociclete, turisme. An
de an se schimbă înfăţişarea o-
naşelor şi satelor republicii. S-a
făcut m ult pentru îm bunătăţirea
condiţiilor de locuit a oam enilor
m uncii. In ultim ii ani, în oraşe
s-au refăcut şi con stru it z ia r e şi 15 rev iste. N um ai în
1.2 0 0 .0 0 0 ,d e m etri pătraţi de anii d e după război editu rile lo ­
su p rafaţă looativă. In afară de ca le au tipărit circa 6 .0 0 0 bit-'
aceasta la -sate s-au construit luri de cărţi, cu un tiraj total
76.400 d e ca se. A-nul a cesta , de ap roap e 38 m ilio a n e d e e-
m uncitorii, colhoznicii, intelec­ xem plare. Au căpătat scriere
tu alii c o n str u ie sc ap roxim ativ proprie igăgăuţii, o -mică n a ţio ­
25.000 de oase proprii. E ste de nalitate care populează regiuni­
nerec'unoscut capitala R epubli­ le din sud.
cii M oldoveneşti — C hişinău —
al cărui fond de locuinţe a fost vasta activitate a form aţiilor de
distrus în perioada războiului în artişti' am atori dezvoltă b oga­
Cînd există preocupare
şi rezultatele sînt bune
, In luna septem brie a.c. la m i­
na L onea a u fost prim iţi 21
candidaţi d e partid, iar în pri­
ma jum ătate a .lu n ii octom brie
10 candidaţi şi doi noi membri
de partid. Acest num ăr este sa ­
tisfăcător într-o oarecare m ăsu­
ră în com paraţie cu lunile tre­
cute.
M ajoritatea celor primiţi sîn t
din o rg a n iz a ţiile de b ază rar. 2 ,
4, 8 şi IO. P rin tre cei prim iţi se
gă sesc mulţi m ineri fruntaşi în
producţie ca tov. Aurel Onea
din sectorul II, Mihai B ucinschi,
Avram Pătrui din sectorul IV
şi alţii.
Aceste organizaţii de bază au
dat în ultimul timp atenţia cu­
venită primirii de candidaţi, au
repartizat sarcini concrete celor
m ai buni com u n işti, de a se o-
cupa de 1— 2 muncitori frun­
taşi în vederea atragerii lor în
rîndul candidaţilor de partid.
Unde sarcinile
sînt neglijate
La Lonea s-ar fi putut obţine
rezultate mai bune, daca toate
o rg a n iz a ţiile de b a ză s-a r fi
străduit să ducă l a , îndeplinire
a c e a stă im portantă sarcin ă. Li­
nele organizaţii însă au neglijai
această muncă.
Aşa de pildă, organizaţia de
bază nr. 3, în ultim ele 5 luni
nu a prim it în. rîndurile sa le de-
cît un singur candidat de partid.
Slab a m uncit şi organizaţia de
interne de partid.
Darea de seam ă şi discuţiile
au scos însă în evidenţă şi fap­
tul că în m unca organizaţiei de
bază şi a biroului acesteia au e-
xistat lipsuri.’ Vorbitorii au cri­
ticat faptul că organizaţia de
bază s-a preocupat într-o m ă­
sură insuficientă 'de instruirea
agitatorilor şi a celor din acti­
vul fără de partid, de folosirea
acestora în direcţia com baterii
lipsurilor ce mai există. O insul
membri şi candidaţi de partid.
In tot anul 1957 au fost prim iţi
mult mai mari. Biroul organi­
zaţiei de bază a fost criticat şi
pentru faptul că nu a dat aten­
ţia cuvenită învăţăm întului de
condiţiuni nesatisfăcătoare.
A nalizînd activitatea com uniş­
tilor din organizaţia de bază,
cei prezenţi la adunarea g e n e ­
rală au propus şi au ales în
proporţie de trei pătrimi. Chi-
şin ău l d e as-iă-zi e ste un mare
oraş socialist modern.
Regimul sovietic a asigurat
înflorirea rapidă a culturii po­
porului m oldovean — naţională
ca formă şi socialistă prin con­
ţinut. A trecut vremea cînd oa
m enii mu-noii nu a v ea u acces
spre cunoştinţe, cînd lî-ncezeati
în în tu n eric şi ign oran ţă. In
prezent în R .S.S. M oldovenească
există 1.800 de şcoli, 7 in stitu ­
te de î-nvăţămînt superior, 38
de şcoli medii tehnice, funcţio­
nează o filială a Academ iei de
Ştiinţe, 5 teatre, num eroase ci­
n em atografe, m ii d e cluburi şi
biblioteci.
In prezent în republică la fie­
care 10.000 de locuitori în şcoli
învaţă m ai m ulţi copii d ecît în
Italia şi Franţa, iar numărul
stu d en ţilor d in in stitu te le de îra-
văţăm înt superior este aproape
de două ori m ai m are decît în
Franţa şi de 6 ori m ai mare de­
cît în Turcia. In cele 1.800 de b i­
blioteci din R .S.S. M oldoveneas­
că se num ără în prezent aproape
tot atîtea cărţi cîte existau în
toate bibliotecile din fosta Rusie
ţaristă.
In republică se editează 119
Literatura, teatrul naţional,
DRUMUL SOC1AI rSMULUI
bază nr. 5, oare nu a primit
candidaţi în raport cu posib ili­
tăţile existente în sector. N egli­
jenţa biroului acestei organ iza­
ţii de bază se poate, vedea şi
din faptul că deşi tov. Dum itru
Cîmpean are gata de m ultă vre­
m e dosarul pentru a fi pus în
discuţia adunării . generale, b i­
rou’. „a uitat" să -l a n u n ţe d e s ­
pre data cînd urma să aibă loc
adunarea generală a organiza­
ţiei de bază.
Printre organizaţiile de bază
oare nu m uncesc cu tot simţul
de răspundere în problema pri­
m iri’ în partid, sîn t şi cele din
sectoarele I şi VI, care se preo­
cupă numai atunci cînd insistă
com itetul de partid.
Un drept care nu este
folosit
Se ştie că organizaţiile de
bază pot reduce stagiul candi­
daţilor de partid care fac parte
din categoria I-a. A cest lucru
are m are im portanţă pentru îm ­
bunătăţirea com poziţiei sociale
a partidului.
La m ina Lonea acest drept
nu este folosit. Ba m ai mult,
se tărăgănează uneori rezolva­
rea cererilor de primire în par­
tid, Chiar după expirarea s t a g iu ­
lui. Com itetul de partid al m inei
trebuie să îndrum e şi să ajute
miai com petent o rg a n iza ţiile de
bază, încît acestea să pună în
centrul preocupărilor m unca de
primire în partid, să înţeleagă
că această muncă este o sa r­
cină d e bază a tut-urrr organl-
zaţiilor de partid. u - p‘
lea, Andrei V ass şi Irina Petca.
Ca secretar a fost reales iov.
Victor Chelt.
AUREL HOZU
O0 W 0 WOOVO<x><X)OOOO<X>OOC.OVOO<XXKXXX>WWV(VO<XX>OOV0 :
Un post l/.T.M.
cu activitate rodnica
Postul U.T.M . de control din M artin, risipă făcută de oţela-
cadrul secţiei oţelăria M artin a rii D rîn g ă şi Şerban.
C .S.H ., are în "momentul de fa­ 2 Ş l în direcţia întăririi d isci­
ţă o d n te r e sa n tă ed iţie. - » *¦-
Sub sem nătura „O chiul a-ger“ de control îşi aduce contribuţia.
sînt publicate cîtevâ caricaturi Astfel, se găseşte publicată o
care d e ta bun început 'îţi atrag caricatură in teresan tă despre
privirea.
D e pildă, una din caricaturile lui Crîşm aru, care nu odată, a
publicate, reprezintă întrecerea plecat din schim b cu m ult în a ­
socialistă pornită în cinstea zi­ intea celorlalţi.
lei de 7 N oiem brie între ech ip e-' A ctivitatea rodnică a postului
le de oţelari conduse de prim- U.T.M . de control din cadrul
topitorii M ihăilă,. B îrlea, Opri- secţiei oţelăria M artin, a dus la
şa, M arişca şi M îtcă. Pe aceas­ îndreptarea multor lipsuri. N u­
tă temă postul U.T.M . de con ­
trol satirizează echipa prîm-fopi-
torului M îtcă care a răm as în
urmă eu planul. De asem enea,
postul U.T.M. de control redă
tele tradiţii ale culturii m oldo­
veneşti, care creşte şi se îm bo­
găţeşte datorită întăririi legătu­
rilor ei c-u cultura popoarelor
rus, ucrainean şi altor popoare
frăţeşti.
U n rezu lta t im p o rta n t’al tran ­ succes a istoricelor hotărîri ale
sform ărilor socialiste, al muncii
organizatorice şi politice n eo­
bosite dusă de partidul com u­
nist îl co n stitu ie orearea în Le-
publică a unui m a re ri-u-măr de
cadre de lucrători industriali şi
a in telectu a lită ţii n aţionale.. In
toate sectoarele econom iei naţio­
nale şi a le culturii lucrează în
prezent peste 50.000 de specia­
lişti. cu studii superioare şi m e­
dii. Fără să vrei îţi am in teşti de
trecutul recent al Basarabiei,
unde lucrau num ai opt a g ro ­
nom i.
U riaşele realizări ale poporu­
lui m oldovean în toate dom eniile
econom iei şi culturii au devenit
posibile datorită înfăptuirii con­
secvente a politicii naţionale le­
niniste de către partidul com u­
nist, a ajutorului frăţesc dezin­
teresat al tuturor popoarelor U-
niunii S o v ietice, şi, î-n primul
rînd, -al m arilor popoare rus şi
ucrainean. Poporul -moldovean
consideră drept o datorie sfîntă
a sa să păzească şi să întăreas­
că prin toate m ijloacele priete­
nia cu toate popoarele marii pa­
trii sovietice.
Cuceririle poporului m oldo
vean sîn t o oglindire a succe
selo-r uriaşe pe oare le-a repur­
tat socialism ul în ţară. fată de
ce apar jalnice şi neîntem eiate
în cercările pari! ¦' anţilo-r 'g ru ­
pului aniipar linie dem ascat —
Noi succese
în întrecere
Colectivul de muncă de la
Atelierul Depoului de locomo­
tive Teiuş, înscrie pe graficul
de producţie noi şi importante
realizări.
Un calcul operativ ne arată
că pînă acum echipa de lăcă­
tuşi, condusă de tov. Gheorghe
Costea, a înregistrat o depăşire
medie a normei de producţie de
aproape 65 la sută. Pe lîngă ob­
ţinerea acestui succes şi calita­
tea pieselor executate de aceas­
tă echipă s-a îmbunătăţit sim­
ţitor.
Printre cei mai pricepuţi lu­
crători din cadrul echipei se nu­
mără Ion Ardeleanu, Ion Cris-
tea I., Ion Cerghedeanu şi alţii.
[novafii ia mina
Aninoasa
Colectivul cabinetului tehnic
al minei Aninoasa, duce o rod­
nică activitate în ce priveşte
munca cu inovatorii. Datorită a-
cestei munci, zi de zi, munci­
tori, tehnicieni şi ingineri vin
ia cabinet cu noi şi valoroase
propuneri de inovaţii.
Aşa, bunăoară, tovarăşii An­
ton Ingling, lăcătuş, şi Victor
Butca, maistru principal al a-
telierului mecanic, văzînd lipsa
ciocanelor pneumatice, au re­
condiţionat 50 ciocane „Strun­
gul,,, încărcînd cu sudură par­
tea filetată şi dîndu-i filetul cio­
canului C.A.I.S. Acest fapt a fă­
cut ca piesele a două tipuri de
ciocane să fie întrebuinţate la
un singur tip. Cu astfel de cio­
cane a lucrat grupa minerului
Francisc Bodo de la sectorul I.
Despre aceste ciocane, minerii
n-au decît cuvinte de laudă.
Tov. Alexandru Egetboroş, lă­
cătuş la sectorul IV transporturi,
a modificat un cuplimg la loco­
motivele cu acumulator, redu-
cînd prin aceasta timpul de lu­
cru. IOAN STELIAN
corespondent
plinei în producţie, postul U.T.M.
comportarea nedem nă a tînăru-
mai ultima ediţie publicată a
pus pe gînduri pe cei criticaţi
care au şi început să se îndrep­
te. Prim-topiitorul M îtcă, stă în
prezent cu planul la zi, iar ri­
sipa de păcură despre care se
M alenkov, Kjaganovici, M olotov
şi Şe-pilov care ti s-a alăturat —
de a m icşora realizările con­
strucţiei noastre econom ice, de
a defăima politica partidului ca­
re, su b conducerea C om itetului
Central leninist, depune o m un­
că v a stă pentru în d ep lin irea ou
C on gresu lu i a l X X -lea a!
P.C.U.S-., îndreptate spre avîn-
tul rapid al econom iei naţionale,
ridicarea bunăstării m ateriale şi
a nivelului cultural al poporu­
lui.
M ăsurile înfăptuite de partid
pentru lărgirea considerabilă a
drepturilor republicilor uniona­
le, pentru sporirea activităţii or­
ganelor de partid şi sovietice
locale îh soluţionarea sarcinilor
construcţiei econom ice şi cultu­
rale, constituie o vie expresie a
justeţei liniei alese de partid,
chezăşia viitoarelor sucoes-e şi
m ai im portante a le poporului în
m işcarea lui nestăvilită spre co­
m unism.
In unitate indisolubilă cu po­
poarele frăţeşti, M oldavia so ­
vietică p ă şeşte cu încredere pe
calea glorioasă, iuminată de M a­
rea Revoluţie Socialistă din O c­
tombrie. însufleţit de ideile m a­
relui Lenin, de hotărîrile isto ­
rice a le C ongresului al XX-lea
al partidului com u n ist, poporul
moldovean îşi sporeşte eforturile
in m uncă, a d u ce o contribuţie
preţioasă la m ăreaţa operă a
construirii comun'is'",ului în U-
niunea Sovietică. (A gerp res).
Pag. T
în t r e p r in d e r e a „SebcşoT] •e -o••o-»--
se pregăteşte pentru iarnă Două sărbători
. . . . . . . . la RăduieştiSEBEŞ (.de la subredacţia pe timpul tem u ; procu rarea»
T
noastră voluntară). - lanţurilor antiderapante p en tru ; Satul Răduieşti, aşezat pe valea î
Pentru asigurarea funcţionă­ parcul auto, precum Şi repararea j Lăpuşnicului, are un specific aparte. î
rii în bune condiţiuni a între­ celui d e-al doilea g a r a j; În ve- f Oamenii se ocupă cu agricultura şi L
prinderii „Sebeşul" în perioada derea asigurării continuităţii ? exploatările de pădure din împreju- t
de iarnă, colectivul de conduce- producţiei, se va interveni pen- ţ rum- Hărnicia lor şi-o dovedesc peste *
re a întocmit un pian de acţiune tru livrarea anticipată a m ate- * tot în munca de fiecare zi, cit şi în|
cuprinzlînd toate sectoarele de riilor prim e, m aterialelor auxi- ţ treburile gospodăreşti ale satului. ,
activitate. liare, lubrefianţilor, etc., nece- i Nu de mult am fost martor la două¦
In atenţie au stat m ăsurile sare trimestrului IV a.c. şi t-ri-\ din evnimentele deosebite ale hră-?
privind buna circulaţie în inte- mestrului I 1958. Pentru buna \ niciei sătenilor,
riorul întreprinderii pe timp de păstrare a acestor m ateriale, se ţ Au format o
p loaie şi ninsoare. In tru ăt în- va pune în funcţiune instalaţia \
treaga întreprindere are aspect de încălzire a m agaziei prin d- '* întovărăşire
de şantier, datorită lucrărilor de pale. * Cu un an în urmă în satul Ră- \
învestiţii, s-au luat măsuri de Din punct de vedere social s-a I
îm prăştiere a m olozului şi b a ­ dispus procurarea cazarm am en-1 duIeşti din raional Ilia, mai mulţi fă- »
lastului, rezultat prin cernerea tului necesar pentru 60 copii j rani au {ormat 0 întovărăşire agri-.
nisipului, lucru care va fi ter­ şi cum părarea a 10—12 p o r c i; colă. Roadele muncii în comun au ^
minat pînă la 31 a lunii curen­ din sectorul socialist, în vederea ? fost din cele mai bune. Exemplul viu ¦
te. De asem en ea, pentru a nu se i-a îndemnat şi pe alţii să porneas-.f
produce înzăpeziţi, serviciul ad­ îmbunătăţirii m esei la cantină. î că pe calea formării întovărăşirii. La *
ministrativ va forma o echipă La gospodăria anexă se va ame- •
permanentă de strîngere a ză­ naja sera şi m elegariile existen- ; început au fost doar 18 familii. Şi-au ?
pezii, înzestrată cu topeţi. ales pentru început un comitet de ţ
te pentru producţia de zarzavat » iniţiativă. Ca preşedinte l-au ales ¦
Pentru buna desfăşurare a în timpul iernii. ?
procesului de producţie şi pentru Pentru ducerea ta îndeplinire ; pe Aurel Simoc. Cele 18 familii au f
protecţia muncii, s-au luat, prin­ a acestor măsuri, s-au fixat res- » discutat şi cu alţi cetăţeni din sat J
tre altele, urm ătoarele m ăsu ri: despre drumul pe care au pornit ei. ¦
curăţirea tuturor burlanelor şi p o n sa b ili direcţi, precum şi ier- îv I u u WVKS 1/l, V Lv (. / U O |/1 , Y
jghiaburilor de scurgerea a p ei; / t* O UV/ I l- O t O/ C
punerea în funcţiune la secţia
vopsitorie a unui exhauslor de m enele de executare a lu crări-; (n scurl *' s‘au a,ăturat şi al- ,
aburi ;izolarea conductelor de lor, sarcina principală revenind \ Numai în prima zi li s-au alătu- ^
apă potabilă şi industrială pe mecanicului sef al, întreprinderii, ? rat încă 14 familii, iar în 10—12 zile ţ
porţiunile tiăn călzite; baterea
de piatră a cazanului Cornwal î s-au înscris în total 57 familii. Prin- i
în scopul bunei lui funcţionări
tov. Petru Ursu.
Realizînd prevederile planului, i ire primii înscrişi au fost Săliştean î
întreprinderea „Sebeşul" va a- ? Săieşan, Ion Ghiara lui Gheorghe, ;
vea asigurată desfăşurarea nor- t Ion Ghiara lui Lazăr, Aurel Ghiara l
m âţă a procesului de produc- ţ lui Petru, Petru şi Rusalin Simoc şi-j
* alţii. J
ţie în timpul iernii.
DORIN LADARU ? Nu de mult, într-un cadru t
sărbătoresc 57 familii au format noua ¦
întovărăşire-; „Octombrie roşu“, cu î
Prin cantinele din Âpoldu 47,19 ha. Deosebit de important este i
faptul că întovărăşirea s-a constituit i
fără comasări de terenuri.
de Sus şi Miercurea
O construcţie de folos
obştesc
Anul acesta datorită condiţiilor fa­ grădină de zarzavat. Grădina aceas- i
vorabile de climă, producţia de legu­ ta .cultivată de salariaţi, asigură ne- i In ziua înfiinţării întovărăşirii a- *
me şi zarzavaturi a fost din cele mai voiie de zarzavat şi verdeţuri ale can- ? gricole, cetăţenii din satul Răduieşti j
bune. Bunii gospodari se îngrijesc să tinei pe timp de vară. După modelul ^ au sărbătorit si terminarea construc- 4
adune din timp în cămară toate'cele cantinei de centru, la fiecare din cele ţ ţiei unui pod peste valea Stăncească. ţ
necesare pentru vremea de iarnă. Dacă secţii ale gospodăriei s-au amena- ţ8& c o n ţ i i Istoria acestui poJd ~este dJ estul de jJ * . Z
a lo r e r \ c n r v r l n i- i n i o _ n 11 n n - i o n o _
pentru o gospodărie individuală aceas­ jat cîte o grădină de zarzavat care | simplă, mai ales că aici este vorba f
ta se face mai uşor şi la scară mai asigură nevoile curente. Salariaţii şi 1 de oameni gospodari. î
mică, la întreprinderi şi şcoli, cei muncitorii de la G.A.S. Apoldu do » Totul a pornit de la cercul de con- ţ
însărcinaţi cu această muncă, trebuie Sus, pot aştepta iarna fără grijă. Că- î structori de poduri, care a luat fiinţă f
să calculeze nevoile pentru familii mările lor sînt pline cu de toate. ^ în cadrul A.V.S.A.P., organizaţia din f
mai mari, de zeci, sute şi chiar mii La internatul şcolilor ’ Răduieşti şi. în care au fost înscrişi $
de membri. romînă şi germană un număr de 30 de membri. i
Cu cămările pline din Miercurea Lecţiile practice se desfăşurau în |
La cantina O.A.S. Apoldu de Sus, condiţii bune. Se punea însă proble- ^
iau masa zilnic, în medie 600 de
muncitori. Administratorul cantinei, La internatul şcolilor romînă şi ger j ma aplicării cunoştinţelor teoretice in ţ
tov. Gheorghiu Vlad ,m-a condus prin practică .Cursanţii au hotărît atunci, f
cămări şi pivniţe. Ai ce vedea în că­ mană din Miercurea sînt găzduiţi 50 * la propunerea tov. Laurean Ghiara, î
mările cantinei; Cea mai mare parte de elevi. întreţinerea copiilor în in- ?
din conserve e în puţine şi borcane. ternat e finanţată cu ajutorul burse- | instructorul cercului, să înceapă con- J
Toate zarzavaturile, a căror recoltare lor pe de o parte, iar pe de altă j strucţia unui pod pe valea Stan- f
e în toi, se găsesc şi în depozitul can­ parte dintr-o sumă lunară, destul de l ceaşcă ce trece prin mijlocul satu- ?
tinei în cantităţi îndestulătoare: 800
kg bulionîn 40de borcane, 2.500kg cea- modestă, pe care părinţii copiilor o *î iui. Acest lucru îl discutaseră cetă- J
pă-arpagic, 3.000 kg castraveţi muraţi
în putini, 25.000 kg cartofi, 1.500 kg varsă internatului. Pe lîngă acestea, ţ ţenii satului şi înainte, deoarece în î
fasole uscată. Toate aceste zarzava­
turi şi legume sînt furnizate cantinei părinţii copiilor mai contribuie şi cu ? timpul ploios trecerea prin vad era *
de către gospodărie care are o su­
prafaţă de grădină în întindere de produse în natură în cantităţi care se ? periculoasă. Aproape în fiecare zi •
25 ha. stabilesc de comun acord cu condu- • membrii cercului participau la con-ţ
Gospodari buni cerea internatului. « strucţia podului. Nu le-a lipsit nici»
Administraţia cantinei a luat măsu­ Nu vom îhtîini cantităţi de zarza- » ajutorul sfatului popular şi a secţiei î
ra ca resturile de mîntare să fie va­
lorificate crescînd şi îngrăşînd porci vaturi şi legume prea mari, în pivni- î de drumuri a Sfatului popular raio- \
pentru aprovizionarea muncitorilor şi
salariaţilor cu carne, la un preţ scă­ ţa şi cămara internatului, dar semnele ^ nai Ilia. Pentru pod s-au folosit 5.000 »
zut. In prezent cantina are 13 porci
graşi, a căror greutate totală însu­ îndestulării şi ale bunei gospodăriri j kg ciment, 120 m.c. piatră, 10 m.c. ?
mează 2.000 kg. Administraţia can­ nu lipsesc... Internatul are o gospo- ? lemn şi altele. •
tinei a obţinut un ha de teren din
perimetrul gospodăriei pe care l-a cul­ dărie anexă unde creşte trei porci pen- i Intr-un cadru festiv locţiitorii sa- *
tivat cu salariaţii cantinei în orele tru îngrăşat. Terenul de experienţă al ţ tutui Răduieş_ti au sărb_ătorit termina- T»
libere. Pb acest teren au însămînţat
porumb, pentru a asigura necesarul
de hrană pentru vremea cînd porcii
vor fi puşi la îngrăşat. Salariaţii au şcolii produce în timpul verii necesarul i rea construcţiei podului. Cu acest pri- •
lucrat pămîntul cu temei, şi se aş­
teaptă la o recoltă de 4.000 kg po- de legume şi verdeţuri pentru nevoii? ^ ,ei cei ^ membri ai cercului au pri- *
rumb-ştiulefi. Pentru transportul mesei
la cîmp, în perioada muncilor de zilnice, precum şi o parte din car- • certificate de absolvire, iar alţi 1
vară, sau a alimentelor de la cen­ tofii, roşiile, ceapa şi morcovii pentru ţ 13 au primit diplome din partea ?
trele de aprovizionare la cantină, ad­ proviziile de iarnă. Cînd am vizitat î C. O. raional A.V.S.A.P. ilia. Pen- ?
ministraţia a cumpărat doi mînji pe internatul în zilele trecute, în cămară | tru munca depusă în cadru! cercului
mai erau 30 de kg untură, rămase de ^ de constructori şi ia construcţia po- »
care i-a crescut. anul trecut. Pentru timpul de iarnă, ş dului, Comitetul organizatoric cen- *
Tot datorită muncii salariaţilor Sări- în pivniţă se strînseseră 800 kg cartofi, | trai A.V.S.A.P. a conferit tovarăşi- •
160 kg ceapă şi 60 kg bulion. Pen- i lor Petru Fărău, Laurean Ghiara, Io- ¦
linei s-a amenajat' pe un loc viran o tru unele produse reînnoirea stocurilor ^ nel Fărau Şi Petrică Josan, insigna J
se face lunar, în măsura în care su- i „Pentru muncă activă A.V.S.A.P. . j
mele ce reprezintă bursele elevilor şi ţt Lucrarea noului pod din Răduieşti ţ
contribuţia părinţilor sînt vărsate la î a terminată în cinstea celei de $
casa internatului. După mmăărrttuurriissiirea i a 40-a aniversări a Marii Revoluţii |
tov. S--c-h-i-a-u, d--ir-e-c-t-o-r-ul ş,colii,• ca.re *? Socialiste din Octombrie . ţ
răspunde de bunul mers al interna-
tului, caritina acestei instituţii n-a cu­
noscut nici o zi de lipsă. Masa co­ LA R E ST A U R A N T U L
piilor, după cum nc-am convins, e
substanţială şi variată, ceea ce do­ XRIŞUL" Brad
vedeşte că şi cu mijloace mai mo­
deste un bun gospodar se poate des­ se g ă s es c zilnic 12 sorti­
curca în mod onorabil. mente preparate de bucătărie.
I. BĂLAN
Mîncare caldă şi bere la
pahar toată z iu a ; vin d e m a­
fy lu k jc u n ta tu itf k să cu 8 lei kg.
In fiecare seară muzică.
0 B M M m O lT E oPOQIH U ) k cT B R 30 eb razairaraa Restaurantul an gajează şi
tMÂSi’ffl"of~ŞEMfiilt ^RtNDUfiTÎI serveşte la dom iciliu: mese
comune, reuniuni, întruniri,
baluri şi chermeze.
lW4Tpt0u>r09 I COOPERATIVA de INVALIZI
‘S ie wi*o,te A „PROGRESUL"
UA COOPERATIVEI.^
Piaţa Unirii nr. 15 — Deva
; »«t 0 *OCQ
Execută pentru populaţie
Noi avantaje acordate posesorilor
de obligaţiuni C.E.C. spălat de rufe, lenjerie, ba-
lonzeide etc. cu apă şi săpun,
fără nici o soluţie chimică.
Preţul pentru .un kg de ru­
fe spălate este 6,50 lei, soco-
tindu-se în m edie pentru un
kg 4 cămăşi sau 2 cearşafuri.
Incepînd cu luna octombrie 1957, Casa de Economii şi
De asem enea în cadrul a te­
Cousemnaţiuni C.E.C. acordă noi avantaje posesorilor de obli­ lierului de spălătorie se pot
executa mici reparaţii la len­
gaţiuni C.E.C. jerie ca întorsul gulerelor, al
m anşetelor, etc. la preţuri
î Astfel, la tragerile la sorţi, de bază şl suplimentare, în afa­ convenabile.
ră de cîştigurile între 1.000 şi 50.000 lei, se vor mai acorda Serviciul se execută la timp
şi în cele mai bune condi­
cîştiguri de 75.000 şi 100.000 lei. \ ţiuni.
Prima tragere la sorţi în cohdiţiunile noilor avantaje, va A dresaţi-vâ cu încredere a-
telierului nostru de spălătorie
avea loc la 31 octombrie 1957. ; clin str. Cuza Vodă nr. 39.
j Cumpăraţi din timp obligp jfani C.E.C, şi participaţi Ia tra-
ţ gerile la sorţi a obligaţiunilor C.E.C. în condiţfuflile noilor a-
ţ vantaje.
I »I l'z, i ti f tÎ ; 1 : I 1 ; ) j I t k t t t i I I «V