Page 81 - 1957-10

Pag: iwiwwwHwmt»< • c t c / o j n i.i a înryl.tti Vf. R90

NIMIC„POZIŢIA LUI SARAGAT NU ARE 2 5 O C T O M B R IE

COMUN CU SOCIALISMUL" Zi de acţiune şi unitate
a muncitorimii franceze
ROM A (A g e r p r e s).. — T A SŞ c o n g r e su lu i,' şo r ie ziaru l, e ste l yj $ '0 *• ;< '

tr a n sm ite : R eferîhdu:se la re­ constatarea că partidul social- PARIS, (Agerpres). — TASS

zultatele celui de-al Xl-lea C on­ dem ocrat -din Italia a pierdut transm ite :

g res al partidului social-dem o­ chiar * caracteristicile unui par­ La 21 o cto m b rie a a v u t loc
crat d in Italia, oare_ şi-a în ch e­ tid social-dem oorat. Poziţia pe şedinţa com ună a membrilor Co­
iat lucrările la "M ilano, ziarul .care s-a situ a t S a r a g a t n u , ;at-e m isiei a d m in istr a tiv e ia C o n fed e­
„U nita-1 subliniază ' că con gre­ n im ic comun- cu so c ia lism u l şi

su l s-a desfăşurat sub semnul nu coincide nici' m ăcar cu po­ raţiei G enerale a M uncii şi a

trădării 'intereselor-'clasei m un­ ziţia m ajorităţii partidelor ’so- secretarilor federaţiilor sindica­

citoare. „ U n u l ‘d in rezu ltatele cia l-d em o cra te d in lum e... C o n ­ le, în cadrul căreia s-a d iscu ta t

A f o s t în c h e ia t ă C o n fe r in ţa Adunarea Generală a O. N, U. a ducătorii ¦partidul-Ul sooial-dem o- problema extinderii m işcării
A g e n ţ ie i in te r n a ţie n a B e p e n t r u onat s e g în d e sc m ai puţin d ecît m uncitoreşti în Franţa. P arti­

e n e r g ia a to m ic ă început examinarea plîngerii Siriei orice la nevoile naţionale ale o a ­ cipanţii la conferinţă au .adre­
m enilor m uncii din Italia şi sat tuturor oam enilor m uncii a-
VIENA (Corespondenţă sp e­ 0 puternică im presie a pro­ sînt înclinaţi m ai .m ult să con­ pelul de a transforma ziua de

cială A gerpres). dus cuvîntarea 'delegatului so­ NEW YORK. Corespondentul tul Mijlociu, şi rolul jucat de diite ’n Orientul Mijlociu, dele- tribuie la planurile de scindare 25 octom br'e într-o „m ăreaţă zi
Prim a sesiu n e extraordinară v ietic E m elianov. El a 'fă c u t un Agerpres transmite: S.U.A. în realizarea acestor pla- Siriei a caracterizat aceste şi război ale celor mai reacţio­ de acţiune şi unitate pentru a-
vibrant apel în favoarea inter­ nuri, diplomaţia americană a a- nare cercuri im p eria liste11. pănarea n iv e lu lu i d e tra i11.
ia C onferinţei G en erale ia A g e n ­ zicerii arm elor nucleare. In şedinţa plenară din după les calea tărăgănării şi a evită- încercări ca urmărind subjuga-
ţiei . Internaţionale pentru ener­ amiaza zilei de 22 octombrie, rii cu orice preţ a unei aseme- rea popoarelor arabe şi menţi- CLASAMENTUL
gia atom ică, a luat sfîrşit in d u ­ D ata 'celei d e'a"doua confe­ Adunarea Generală a început să nea discuţii. nerea lor într-o stare de inferio- campionatului regional de fotbal după etapa a IX-a
pă am iaza zilei de 23 octom ­ rinţe •generale a fost stabilită examineze plîngerea Siriei în ritate şi de tutelă economică şi
brie. pentru 22 septembrie 1958. legătură cu ameninţările la a- Punînd în circulaţie cu ajuto­ politică.
dresa securităţii acestei ţări şi rul presei tot felul de zvonuri
Au început tratativele anglo-americane false în legătură cu o aşa-zisă Arătînd rolul jucat de guver­ .!. E nergia Lonea 9 6 2 1 30--14 14
a păcii internaţionale. acţiune mediatoare a regelui A- nul turc în realizarea acestor 2 . Recolta Sebeş 9 6 0 3 19--11 12
rabiei Saudde, cercurile agresive planuri, delegatul Siriei a cerut 3. Energia Călan 9, 5 2 2 1 8 -- 1 4 12
W ASHINGTON (A gerpres). P urtătorul de-, cu vîn t .a l C asei Şe ştie că pentru a nu se dez­ au încercat să obţină o nouă a- ca trupele turceşti să fie retrase 4. P rogresul Zlatna 7 5 1 1 18--11 11
— La 23 o ctom b rie a ¦so sit la A lbe-a anunţat că în -cursul du- vălui opiniei publice mondiale minare a discuţiei din Adunarea fără întîrziere de Ia frontiera Si­ 5. Locom otiva Sim eria 8 5 0 3 21- -11 10
W ashington prim ul m inistru al p ă-am iezii d e ¦m iercuri v a -a v ea toate manevrele şi pregătirile Generală. Astfel, marţi, înainte riei şi ca O.N.U. să trimită o co­ 6 . Energia V ulcan 9 3 4 2 22- -14 10
A ngliei M aemil lan, pentru ' a loc o -nouă Întrevedere. agresive ale S.U.A. în Orien­ ca dezbaterea propriu-zisă să misie de anchetă care să rapor­ 7. Energia Aninoasa 9 4 2 3 16--1 0 10
duce tratative cu E isenhow er, înceapă, delegatul Turciei, Esin, teze Adunării Generale asupra 8 . Dinam o Orăştie 9 4 1 4 11- -1 2 9
p reşed in tele' S.U .A . Potrivit' re­ .«• .9. .-O. -O-t..*». a cerut Adunării să accepte sus­ situaţiei în maximum zece zi|e. 9. Progresul D eva 9 4 1 4 19--2 0 9
latărilor agenţiilor de presă tra­ pendarea discuţiei pe motivul 10. E nergia Gheţar 9 3 2 4 12- -15 8
tativele vor f i' consacrate în g e ­ A leg eri prezidenţiale în FilipSne activităţii mediatoare, care ai A vorbit apoi delegatul Egip­ 11. Energia 115 H unedoara 9 3 0 6 12- -2 2 6
neral urm ătoarelor'două proble­ avea loc între Siria şi Turcia. tului, ministrul A far ;!or Exter­ 12. Locom otiva Teiuş 9 1 3 5 9 --19 5
m e : „Satelitul ş i . Siria“. Mac- M ANILLA (Ageripres). — putere, este acuzat că utilizează Delegatul Siriei, Zein Ed Din, ne, Măhmud Favzi. El a subliniat 13. Energia Alba • 9 2 0 7 9 --26 4
m illan a declarat reprezentanţi­ La 12 n o iem b rie -vor avea •loc fondurile publice pentru a finan­ a arătat însă că zvonul în legă­ gravitatea situaţiei şi a protestat
lor presei că'scop ul tratativelor în Fiilipine alegeri p rezidenţia­ ţa cam pania electorală a candi­ tură cu această aşa-zisă media- împotriva manevrelor care urmă­ 14. E n ergia 30 D ecem b rie 8 1 0 7 6 - - 2 4 2
este'„ d e a întări prietenia şi de le. Lupta electorală se dă în datului său Ca-rlos Ga-rcia, care ţie, urmăreşte evitarea unei an­ resc tărăgănarea examinării ce­
a lărgi'colaborarea dintre cele' special între candidaţii a trei a preluat prezidenţia Republicii chete a O.N.U. asupra situaţiei rerii legitime a Siriei. M eciul E n ergia 30 D eceinb rie— P ro g resu l Z latna nu a foM
d ou ă ţă r i11. : ,- ¦partide —- n a ţio n a list,'lib e r a l şi Filipine după ce preşedintele de Ia frontiera turco-siriană, ca om ologat.
progresist. M agsaysay a fost ucis intr-un şi a dezvăluirii presiunilor exer­ A urmat ia cuvînt Andrei Gro­
In trevederi le an gl o -a mer ic ăne P artidul n a ţio n a list, aflat la accident de avion. citate în ultimul timp împotriva mîko, care a expus poziţia Uniu­ Etapa viitoare
de la W ashington au început Siriei de către S.U.A., şi a cerut nii Sovietice în problema pregă­
miercuri după-am iază la cîteva imediata începere a dezbaterii. tirii agresiunii împotriva Siriei. E nergia Alba — E nergia .115 H unedoara
Energia Aninoasa — E nergia Călan
m inute după sosirea în S . U . A. Presa indiana demască uneltirile Luînd cuvîntul A. A. Gromîko, Cuvîntarea delegatului ame­ Progresul Zlatna — D in a m o O răştie
a prim ului m inistru ¦britanic, americane împotriva Siriei şeful delegaţiei U.R.S.S., a a- rican Lodge, nu a făcut decît să
H arold Miacmillan, printr-o. con­ tras atenţia că O.N.U. trebuie să confirme lipsa de dorinţă a Energia Lonea — E nergia 30 Decem brie
vorbire prelim inară .de o jum ă­ 'DELHI (Agei-pres). — TASS să-şi a sigu re propriile lor in te­ demaşte manevrele de tărăgăna­ S.U.A. de a da posibilitate Adu­ Energia Ghelar — L ocom otiva Sim eria
tate de oră pe care a. avut-o se: transm ite :' In centrul atenţiei rese prin m anevre diplom atice re ale S.U.A. şi Turciei, care ur­ nării Generale să examineze ce­
cretarul Depar,tam entului ., de .m ajorităţii ziarelor indiene con ­ făţarnice şi false, prin intim idări, măresc să arunce praf în ochii rerea Siriei. Delegatul american Energia Vulcan — R ecolta Sebeş
Stat, •D u lles. cu' Ma.omillan, la • tinuă să -rămînă problem ele le­ am eninţări 'şi prin incitarea la celor naivi, pentru a putea con­ a făcut o pledoarie pentru aşa-
gate ' d e ' încordarea situaţiei în războaie m ici sau mari. tinua pregătirea acţiunilor agre­ Progresul Devia — L ocom otiva Teiuş
am basada M ării Britanii. Orientul M ijlociu provocată de sive. Demascarea de către dele­ zisa lipsă de urgenţă a problemei
politlica :c o lo n ia listă ;a puterilor Ziarul „ S v a d h in a ta 11 a ra tă că gatul sovietic a acestor mane­ M A G A Z IN
Catastrofa situaţia ' încordată din Orientul vre a supărat pe preşedintele recunoscînd preferinţa S.U.A.
feroviara M ijlociu se datoreşte politicii Munro, care a încercat să-l în­ SIMBATA 26 OCTOMBRIE 1957
puterilor occidentale şi, în pri­ trerupă. Atunci Gromîko i-a re­ pentru găsirea unei soluţii în a-
în Turcia o ccid en ta le .şi în prim ul rîn;d la mul rînd, a Statelor U nite. Or­ comandat preşedintelui că ar fi SPECTACOLE tece de Vasile Popovici; 17,25 „De.la
bit de ură, im perialism ul am eri­ mai just să-şi întrebuinţeze în fara O.N.U., ca de pildă media- strămoşi pentru nepoţi" :. Povestea lui
ANKARA • (Agerpres). După s .u .a .' ; can, scrie ziarul, a început să mai mare măsură energia în or­ CIN E M A TO G R A F IC E Ivanco Brodiiicul; 19,15 Din cele mai
cum anunţă-.agenţia. France Pres- m eargă pe călea intrigilor pen­ ganizarea corespunzătoare a şe­ ţia Arabiei Saudite. frumoase cîntece şi jocuri populare
se, în T racia a p u sea n ă , în a- Ziarul „N av D jivan “ sublinia­ tru a se am esteca în treburile dinţelor Adunării şi nu în a în­ DEVA: Atalva ; ALBA 1ULIA: Vul­ romîneşti : „Ţarina de' la Abrud";
propiere.de Tstanbul, s-a produs ză că principala v in ă pentru a- politice şi econ om ice iale Siriei. trerupe pe delegaţi. Dezvăluirea Calomniile la adresa U.R.S.S. tur 101; BRAD: Vrăjitorul; BARU 19,55 „Noapte bună, copii": „De c.e
o oataştrofă feroviară. Sim plon- ceastă situaţie revin e'S . U .-A . După eşuarea m isiunii lui Loy noii încercări,.d.e.,evitate .,a,,4is? MARE: Lecţia vieţii ; HAŢEG: Ro­ s-a supărat patul"; 20,15 „Cîntpcul
E xpreşul s-a ciocnit cu un tren oare "exercită asupra’ Siriei pre­ Henderson, im perialiştii am eri­ cuţiilor fiind astfel evidentă, au constituit principala preocu­ meo şi Julieta; APOLDU DE SUS: săptămînii" : „In amurg" de Aurel Gl-
siu n i eco n o m ice şi m ilitare şi cani au început să întreprindă Citadela sfărîmală; SIMERIA: Asa­ roveanu.; 20,30 Scriitori la microfon:
care venea de la Edlrma. din ial că ro r'o rd in trupe turceşti i'îricî pe rînd a cţiu n i su b v ersiv e preşedintele s-a văzut silit, să pare a delegatului american, ca­ sinatul din strada Danie; ILIA: Ar­ Dan Deşliu citeşte fragmente din poe­
Au pierit 100 d e persoane ; îm potriva Siriei. tistă cu orice preţ; ORĂŞTIE: O mul său „Cîntec de ruină" ; 20,45 „In­
au fost concentrate la frontie­ deschidă discuţiile. re însă n-a putut aduce nici un carieră ratată; SEBEŞ: Noapte de terpreţi de muzică populară romîneas-
numărul răniţilor este de apro­ carnaval; TEIUŞ: Rîpa dracului; PE­ că ; 2l,i5 Muzică de dans: 22.30 Mu­
xim ativ 300. ra cu S iria ., . Primul vorbitor a fost minis­ argument în favoarea tezei sus­ TROŞANI: Poetul; LONEA: Citade­ zică de dans. Programul II : 14,03 Mu­
la sfărîmată ; ZLATNA: Citadela sîă- zică de estradă; 15,10 Cîntece revo­
.In încheiere ziarul scrie că trul de Externe al Siriei. Salah ţinute de el. rîmată. luţionare; 16,20 Muzică uşoară; 16,30
Din viaţa de concert a Capitalei ;
Statele Unite au specialitatea Bitar. Arătînd că pregătirile mi­ După ce au luat cuyîntul de­ S E L E C Ţ IU N I D IN 17,30 Muzică de estradă ; 18,05 Din
muzica popoarelor; 19,00 Cîntă Gabi
litare ale Turciei şi celelalte ac­ legaţii Afganistanului şi Ceho­ P R O G R A M U L DE R A D IO Pascu; 20,30 Aluzivă de dans; 21,15
Concert de estradă ; 22,00 Muzica de
ţiuni agresive împotriva Siriei nu slovaciei, a fost încercată o nouă Programul I : 5,10 Jocuri populare dans; 22,30 La sfîrşit de săptămînă,
romîneşti ; 6,15 Jocuri populare romî- cîntec, joc şi voie bună.
sin* întîniplătoare, ci fac parte manevră de amînare fără ter­ neşti; 6,30 Muzică uşoară; 6,45 „A
sosit poştaşul"; 7,10 Muzică pentru Buletine de ştiri:
din politica turco-americană şi a men a dezbaterilor printr-o pro­ fanfară; 7,30 „Roza vuiturilor"; 10,00 5,00; 6,00; 7,00; 11.00; 13,00;
Muzică distractivă; 10,25 Oîntă Nă­ 15,00; 17,00; 19,00; 22,00; 23,52 (pro­
altor puteri occidentale colonia­ punere evident inspirată de dejde Obuhova; 11,03 Muzică popu­
lară r.omînească; 12,15 Concert de es­
S.U.A., a delegaţiei Paraguayu­ tradă; 13,05 Concert simfonic; 14,00
Mic concert de muzică populară romî-
lui. Demascarea de către delega­

ţii Siriei şi U.R.S.S. a acestei în­

cercări prost camuflate a deter­

minat Adunarea să respingă pro­

punerea de amînare şi să adopte

propunerea Siriei de a se relua

liste, care se cramponează cu dis­ după cel mult trei zile dezbate­ nească; 15,05 Muzică uşoară; 15,35 gramul I); 14,00; 16,00; 18,00;

perare de poziţiile definitiv pier- rea acestei chestiuni. Atelodii populare romîneşti; 16,45 Cîn- 20,00 ; 21,00; 23,00 (programul 11)..

40 ANI DE PUTERE SO VIETICĂ

Ce a dat puterea sovietică tineretului

Moscova — 1928. Fosta stradă Tverskaia (clişeu din albumul „Moscova 1928). ramuri ale industriei şi transporturi­ Îndepărtat şi în regiunile Extremului La 20 octombrie 1956 Prezidiul cat peste 250.000 de tineri şi tinere.
lor, la care nu poate fi folosită Nord. Sovietului Suprem al URSS a insti­ Din aceştia peste 30.000 sînt origi­
(„Tînărul Proletar din Ural"). organizaţiilor de tinerel din URSS munca persoanelor sub 18 ani. tuit medalia „Pentru valorificarea nari din Moscova.
In 1918, la Moscova a început să întreţine legăliţri .„cu peste 200 de or­ Pentru stimularea tinerilor şi ti­ păminturilor înţelenite". Pînă în iu­
ganizaţii de tineret şi studenţeşti In URSS sporeşte neîncetat nu­ nerelor care se disting în îndeplini­ nie 1957 cu această decoraţie de o- Comsomoliştii ucraineni constru­
din peste 70 de ţări. In anii.de după mărul muncitorilor şi funcţionarilor. rea sarcinilor lor de producţie şi dau noare au fost distinşi aproximativ iesc cu forţele lor 35 de noi mineîn
război. Uniunea Sovietică a fost vi­ In 1928 acest număr era de dovadă de atitudine creatoare faţă 500.000 de oameni. Donbas. Comsomolul din Kazahstan
zitată' de 700 de delegaţii ale tine­ 10.800.000, in 1956 50 de milioane. La chemarea partidului pentru a dă ajutor la construirea combinatu­
retului din străinătate. Numai în ul­ de muncă a fost instituită insigna lucra pe noile şantiere de construcţie
timii patru ani, Uniunea Sovietică din răsăritul şi nordul ţării au ple­ lui siderurgic „Kazahskaia Magni-
Stăpînî ai ţării lor a găzduit peste 10.000 de tineri şi Incepînd din 1954, în cadrul Re­ CC al UTCL, care poartă inscripţia kov” din Karaganda. Mii de tineri
tinere din 73 de ţări. Din URSS au zervelor de muncă ale statului au „Tînăr fruntaş în producţie”. Pri­
Constituţia sovietică acordă tinere­ apară revista „lunii Korrmnist". Pri­ plecat în străinătate 500 de delegaţii patrioţi din Uzbekistan pun în va­
tului sovietic dreptul nelimitat de a mele ziare şi reviste pentru tinerel de tineret şi de studenţi. fost create şcoli tehnice, în care îşi mele insigne au fost înmînate unui
participa la conducerea statului. Tine­ au' apărut şi la Omsk, Voronej, O- loare Stepa Flămindă.
rii şi tinerele care au atins vîrsta de desă, Taşkent. Tineretul sovietic a participat la însuşesc o specialitate tinerii absol­ mare grup de tineri din transportul
cele şase festivaluri mondiale ale venţi ai unei şcoli medii şi care s-au
18 ani pot alege şi pot fi aleşi în so­ In prezent în Uniunea Sovietică tineretului şi studenţilor. Anul aces­ încadrat în industrie şi agricultură. fluvial.
ta el a întîmpinat cu ospitalitate In prezent în U.R.S.S. există 430 de
vietele locale; cei în vîrstă de 21 de se editează 172 ziare şi reviste pen­ prieteni din 114 ţâri, veniţi la cel asemenea şcoli, în care învaţă peste Comsomoliştii re­
de-al VUlea Festival Mondial de 130.000 de oameni. prezintă o mare
ani —în- Sovietele Supreme ale repu­ tru tineret şi copii, în 26 de. limbi la Moscova. forţă la sate. Peste
In 1956, diferite şcoli tehnice, şco­ 150.000 de comso­
blicilor unionale şi autonome, iar de ale popoarelor U.R.S.S. In ultimii Munca creatoare molişti sînt preşe­

la 23 de ani —în Sovietul >Suprem aJ cinci ani tirajul total al unei-singu­ Chiar din primele zile ale exis­ lile SFU, de construcţii, de mine, dinţi de colhozuri,
tenţei sale statul sovietic manifestă
U.R.S.S. re ediţii a acestor tipărituri a sporii o grijă permanentă pentru condiţiile şcolile pentru mecanizarea agricultu­ şefi de brigăzi şi
de muncă şi de trai ale tinerilor
In componenţa organului suprem al de aproape cinci ori) atirigînd în muncitori şi , muncitoare. Toţi tine­ rii au fost absolvite de 665.000 de echipe, conducători
rii muncitori şi funcţionari pînă la
puterii de stat al ţării sovietice se a- 1957 14 milioane de exemplaţe. vîrsta de 18 ani, indiferent de con­ tineri muncitori calificaţi, încadraţi de ferme pentru
diţiile ’şi 'caracterul producţiei, se
flă 110 aleşi ai poporului în vîrstă de Ziarul „Komsomols.kaia Pravda” .bucură de.concedii de o lună. Ei nu in producţie; dintre aceştia, 255.000 creşterea animale-
pot fi folosiţi în schimburi de noap-
pînă la 30 de ani. In Sovietul Su­ care apare într-un tiraj . de peste le şi la lucrări peste orele de pro­ de mecanizatori au fost trimişi în tor. m
gram.
prem al R.S.F.S.R. au fost aleşi 82 două milioane de exemplare, a fost agricultură. Comsomolul a
Legislaţia muncii prevede nume­
de ţineri în vîrstă de 21—30 de ani. întemeiat în 1925 pe baza hotărîrii roase lucrări din industria minieră, Pentru pregătirea şi perfecţionarea selecţionat şi a tri-
metalurgică, chimică şi alte multe muncitorilor statul sovietic cheltuie­
Din cei 1.549000 de deputaţi în so­ Congresului al XII1-lea al -PC (b) şte anual aproximativ 2 . miliarde de miş să lucreze îrt 1
sectorul zootehnic
vietele locale—342.000 sînt tineri în din Rusia. Revista „Molo'doi Komu- ruble. peste 200.000 de
In cadrul a diferite cursuri şi tineri şi tinere.
vîrstă de pînă la 30 de ani, dintre nist”, destinată activului comsoino-

cate 108.000 sînt comsomolişti. list şi tinerilor intelectuali -sovietici,

După Marea Revoluţie Socialistă apare într-un tiraj; de 130.000 de e- şcoli, precum şi nemijlocit in ,pro­ 350.000 de tineri
ducţie, învăţînd individual şi în gru­ patrioţi au plecat
din Octombrie, odată cu apariţia xemplare. puri, se pregătesc anual şi îşi ridică în Kazahstan pen­
calificarea 7.500.000 de muncitori şi tru a munci la va­
primelor organizaţii ale tineretului In 1956 au început să apară „Mo- lorificarea pămîn-
funcţionari. turilor -înţelenite.
muncitor, pe baza hotărîrii partidu­ lodaia gvardia”, revjstă literar-artis- Cursurile agrozootehnice de trei Anul trecut au

lui au început să se editeze ziare -tică- şi social-poţitică a. CC al. Uniu­ ani sînt frecventate de 2.500.000 de muncit la strînge-

şi reviste speciale pentru tineret. In nii Tineretului Comunjst-Leninist. şi colhoznici.

1917 a început să. apară revista li- a Uniunii Scriitorilor' sovietici, revis-

tcrar-arti.stică şi publicistică „lunii tele „funii naturalist”, .„lunii -teh,

Proletari” („Tînărul Proletar") — nik”, „Znanneata. praţea" („Cunoş­ In cel de-al şaselea cincinal se rea recoltei în re­
vor înfiinţa aproximativ 1.000 de noi giunile de felină
organ al Comitetului din Petrograd tinţele şi munca”) (Ucraina).
al Uniunii socialiste a tineretului Tinerii şi. tinerele din. Uniunea
muncitor. In 1918 la Ecaterinburg Sovietică participă intens la mişca­ instituţii de învăţămînt ale rezerve­ peste 220.000 de ti­
(Sverdlovsk) a apărut primul număr rea- internaţională a. tineretului, la lor de muncă, dintre care aproape neri şi tinere tri­

al revistei „lunii Proletari Urala” activitatea FMTD şi U1S. Comitetul. 800 în Siberia, Kazahstan, Orientul mişi de Comsomol.

— ................................................ .. ..................................... ¦ - .................---------------------------- --------------¦ —- p ' Âr ' ¦¦ ' .......... ... 1 ¦ ¦ ¦ ................................................................................¦ " --------------------------— ¦ ¦' ¦¦ — — »- . m i , * *if cA y p r T Ţ i ir r r v M ^ .1 1 » ; ..« r ^ ţr . w ^rT i

R ed a cţia şi adm in istra ţia -z ia ru lu i s tr . 6 ¦M a r tie n r. 9, Te/e/ezţjJgS - 189, Taxa g lţiită in num erar con jorm aprobării D irecţiu n ii G en era le P J .T .R , n r.216.320 din 6 n oiem brie l9 f9 . — T lp W jl In jic p iinderca P o li m i l a DEVA.