Page 82 - 1957-10

P R O L E T A R I DIN TOATE Ţ Ă R IL E . UNIŢI-VA/
Anul IX. Nr. 891
C(7 T O A TE F O R
Colectiviştii au term inat însăm înţările
Joi seara, 24 octom brie a.c,, tractorul de la S.M .T. Orăş-
tie a term inat de arat şi în săm in ţat ultim a tarla a gospodăriei,
din cele 42 ha de grîu şi 8 ha de orz planificate,
C olectiviştii din Bretea M ureşană au fost primii din raionul
llia care au term inat însăm înţările.
? o tradiţie istorică a călătoriilor,
C ointeresarea m aterială a colectiviştilor din C linic şi Pianu
de Jos, pentru obţinerea în anul viitor a unor recolte spo­
rite, i-a determ inat ca în ziua de 24 octom brie să term ine pri­
mii pe raion însăm înţările de toam nă. Obţinerea acestui su c­
ces se datoreşte în primul rînd m ăsurilor de pregătire luate
din tim p de către conducerile gospodăriilor. D e asem enea, un
aport preţios l-a adus executarea în întregim e a lucrărilor cu
m ijloace m ecanizate.
Cele 90 de hectare de la G.A.C. C îlnic şi cele 6 6 ha ale
gospodăriei colective din Pianu de Jos, însăm înţate cu grîu,
constituie mîndria colectiviştilor.
sE R O 1
Era către m iezul nopţii. în ­
tuneric peste tot. Pe ogoarele
com unei Filim on Sîrbu se ve­
deau însă din depărtare lum ini
roşietice şi se auzea duduit de
tractor. Era tractoristul Ion
Albu din. brigada V il-a de la
S.M .T. O răştie, care ara. Ter­
m inase cu o noapte înainte de
întors brazda la L eşnic şi acum
venise şi la Filim on Sîrbu. A
>arat sin gu r pînă acum 21 de
ha.
N -a u p recu p eţit odihna din toam n ă la tim p şj în bune con-
timpul nopţii nici tractoriştii diţiuni.
UN COLECTIV „SOLIDAR"
O vorbă din băirin i g lăsu ieşte că
„ p eştele d e la cap se strică" şi cum
to va ră şii de la S fa tu l popu lar d in B re-
.tea S tre i d o v e d e sc în clin a ţii sp re cele
. o g lin d ite d e p o m en itu l p ro v erb , le d e ­
d ică m rin du rile d e faţă.
...octom brie 1957. La m a jo rita tea sfa ­
tu rilor populare, răm in erea în urm ă
cu recoltările şi în săm în ţările preocupă
to ţi sala ria ţii. L a S fa tu l popu lar al
c o r m n e i^ B r e te a " S ite i,- p e r -p r im p ia n
stau a lte preocu pări.
— A zi plec la O coliş, ştiţi, tn p ro ­
blem a cu pădu rea, in fo rm ea ză iov.
M oise R em u s, p reşed in tele sfatu lu i
popu lar, p e cel care ră m ln la sediu.
— B a r ca cam pan ia de în săm în ţări
—c e f a c e m , c e m ă s u r i l u ă m ? îl în­
trebă agen tu l agricol G heorghe B or­
dei, vă zîn d u -l g a ta de plecare.
— A, cam pan ia... că bin e zici. Ş tii
ce ? P un e să se b a tă to b a In to a te
sa te le , să se în să m tn ţe ze d in plin.
Ş tiu ei oam en ii să în săm în feze şi dacă
nu le du cem n oi g rija .
— D ar cei de la raion ne cer si­
—tu a ţ i a ş i...
in te rv e n i. în d isc u ţie A lbu
M ircea, secreta ru l sfatu lu i popular.
— C e i d e la raio n să n e la se in
pace, pen tru că d e răm in erea n oastră
,în u r m ă e i s e f a c v i n o v a ţ i ,
— ???...
— blu p ric e p e ţi cu m vin e a s ta ?
E i, u ite to t eu v ă e x p lic : n -a m în să ­
m ânţat pen tru că raion u l nu ne-a tri­
m is situ a ţia cit a vem d e în săm in ţat.
N a, ce zic e ţi? C auză o b iectivă ! N u ?
C ei d o i au lă sa t p rivirile în jo s pa r­
că ru şin a ţi. T rebuiau să recu n oască
“„ s u p e r i o r i t a t e a î n g î n d i r e a p r e ş e ­
din telu i. U ite, d e p ild ă , pro b lem a ca m ­
paniei d e în săm în ţări el a rezo lva t-o
pe loc. S ă p o p u la rizeze în să m în ţă rile
f «*•*»-•
întrecerea în cinstea Marelui
Octombrie se înteţeşte
Au m ai răm as puţine zile pî­ rii noştri, răspunse acesta. Dar
nă Ia sărbătorirea M arelui O c­ stă cin eva m ai bine ca noi ?
tombrie. Faptul acesta îi face
pe m inerii Văii Jiului să-şi in­ pe exploatare şi cred că nu ne
ten sifice eforturile, să în teţească aju n ge nim eni pînă la 7 N oiem ­
tot m ai m ult întrecerea în lupta brie. Cei din sectoru l V au cu
pentru 1a e x tr a g e din. la'bataje ' vreo 9 p rocente m ai puţin ca
zeci 'şi su te de. tone cărbune p e s­ noi. B rigăzi cum sîn t c e le co n ­
te plan. Intrucît rezultatele pe duse d e Petru Luoa Stănciu şi
sectoare sînt mai concludente, Lazăr Duma, au merite serioase
vom vorbi în grupajul d e faţă în su ccesu l sectoru lu i.
de acestea.
Cu 22,1 la sută
mai mult cărbune
In dim ineaţa zilei de 24 oc­ să cred ochilor cînd pe grafi­
tombrie, inginerul V asile Ciri-
pelu din sectorul I al m inei Lo-
nea, după ce term inase cu ra­
portul, nu mai stătea locului de
bucurie, şi-şi freca m îinile m u l­
ţumit :
— Avem 22,1 mai m ult căr­
bune peste, plan, informă el un
m aistru care ieşise din schim bul
de noapte.
— Că faină treabă fac m ine­
Sîmbătă 26 octombrie 1957
Iacob Popa şi Traian Marcu,
oare au arat şi în săm în ţat pă-
m întul în tovărăşiţilor din satul
Lăsău, com una Dobra, nici Ion
Trosnai din Sălciva, Ion Mar-
gineanu din Burjuc şi Viorel
Petrescu, care au arat la GAC
llia.
A ceşti tractorişti au dat do­
vadă de un adevărat eroism în
m unca lor, pentru ca să asi­
gure însăm înţarea cerealelor de
prin batere d e tobă, iar vin a răm tn erii
în u rm ă s-o p o a rte cei de la raion,
' d a că -s n eglijen ţi.
P reşed in tele d e la B retea S trei are
lozin ca l u i : „sîn tem to a tă ziu a pe
teren". Ş i, In tr-a d evă r, treb u ie să -i
recu n o a ştem sin cerita tea . E to t tim pul
plecat, ba la H aţeg, unde m erge cîte
do u ă zile la rîn d, ba in sa tu l O co liş
s ă re zo lv e problem a, len u ielo r, o ri la
R uşi, u n d e -l. in teresea ză cazarea unor
oam eni.
—„ C l e v e t it o r i i " s p u n c ă Ia O c o l i ş
unde să p tă m în a trecu tă a fo st in 3
—z i l e î l a t r a g e n u n u m a i g r i j a l e m ­
n elor ci şi izu l unui cazan d e ţu ică a-
şe za t în m a rg in ea riului.
Ş i fiin d că a fo st vorba de „so li­
d a rita te ", treb u ie să sp u n em că în
ce p riv esc ieşirile pe teren, nici secre­
taru l sfatu lu i şi n ici a g en tu l agrico l
nu s-au lă sa t m ai prejos. A ieşit pre­
şed in tele p e teren, d e ce n-ar ieşi şi
e i 7 Ş i aşa, u n u l în tr-o p a rte , a ltu l în-
tr-a lta , a zi la H a ţeg , m îin e la O coliş,
poim îin e iar la H a ţeg , şi a şa m ai d e ­
p a rte, zile le trec — că în lo c nu le
—p u te m ţin e iar oam en ii în s ă m in ţe a z ă .
ei, că d o a r n -o să -i în veţe cei de la
sfa tu l popular.
La 23 o cto m b rie a.c. au co m u n ica t
raion u lu i s itu a ţia : din 630 ha s-au în ­
să m în ţa t d o a r 191 ha. P u ţin , v o r zice
—c i t i t o r i i , p u ţ i n d a r „ l o t u ş i e c e v a "
zice p reşed in tele d e la B retea S trei.
La to a te le vin e rîn d u l: în tîi pădu ­
rea, lem n ele pentru căm in, sp a ţiu l lo ­
c a tiv , c îte o ra ită în tre una a lta la
„furnalul" d in m a rg in ea ţiu lu i, ia r
du pă aceea vin e şi rîndul cam pan iei
de în să m în ţă ri. C a la m o a r ă : la rîn d,
ţoale du pă „im portanţa" lo r?
S . PIRVULESCU
corespondent
•»••*“ *“ *-* ..p.
— Nici vorbă. Sîntem primii
I' ’ ¦ •- 'L .* ,. i
O surpriză pe grafic
In întrecere-, su rp rizele se ţin
lanţ. Aproape că nu m i-a venit
cul m inei Lupeni, în dreptul sec­
torului IV B am văzut o depă­
şire a planului de 3 la sută în
ziua de 24 octombrie. De ce con­
stituie aceasta o surpriză? Se
ştie că sectorul IV B, condus
de m g. Ovidiu Dufa, deţinuse
lanterna roşie m ai m ulte luni
de-a fîndul, răm înînd m ereu da­
tor cu cărbune. Apropierea m a­
rii sărbători şi în su şirea de că ­
tre colectivul sectorului a sem ­
4 pagini 20 bani
Ia g o s p o d ă r ia a g r ic o lă c o le c i i v ă „ F ilim o n S îrb u '' d in Ş tb o t, se în s ă m în f e a z ă u ltim e le b o a b e d e g r îu .
In c liş e u : tra c to ristu l Io a n G or nic d e la S.M .T . O ră ştie, a ju ta t d e co le c tiv iştii A lexan dru D u vlea ş i Ion P ă ­
dure. care a sem ăn at ziln ic cîte 12— 15 ha.
La G.A.C Jeledinţi însămînţările
trebuie grăbite
Nu s-ar putea' sp u n e că la abia 48 ha. E drept că. s-au mai
gospodăria colectivă Jeledinţi în săm în ţat şi 10 ha cu orz, dar
nu s-au obţinut unele rezulta­ această situaţie nu poate sa tis­
te pozitive. T oate culturile, în face. C auza ? In primul rînd
afară de cîteva hectare de po­ trebuie am intit faptul că atît
rumb şi cartofi, au fost recol­ aratul, cît şi însăm înţatul de
tate. D e asem enea, pe o supra­ toamnă au început tîrziu, deşi
faţă de 40 ha au fost îm prăş­ tractoarele S.M .T. - O răştie au
tiate cca 800 tone îngrăşăm in­ fost la Jeledinţi cu m ult în a ­
te naturale, iar alte 13 ha au inte de începerea lucrărilor. Un
fost îngrăşate cu îngrăşăm inte alt factor, care a influenţat ne­
gativ asupra term inării însă­
artificiale, în vederea însăm în- m înţărilor la timp-, îl co n stitu ie
ţării lor cu grîu şi orz de to a m ­ faptul că în perioada de vîrf,
nă. cînd aratul şi însăm înţatul sînt
în toi, din cele 5 .tractoare cu
M ăsurile luate de organiza­
ţia de bază şi consiliul de con­ oare se lucrează, zilnic 1— 2 se
ducere al gospodăriei au asig u ­ . defectează, fie din cauză că au
rat condiţii ca însăm înţările fost slab revizuite şi reparate,
de toam nă să se term ine în fie că unii tractorişti cum sînt
bune condiţiuni şi în epoca op­
tim ă. Gheorghe Achim şi Ion B alaş
nu fo lo sesc în treaga capacitate
Lucrurile nu s-au petrecut în ­ de lucru a acestora. P e de altă
să aşa cum s-a preconizat. A-
cum , cînd de fapt trebuia ca
însăm înţările de toam nă să fie
term inate, la G.A.C. Jeledinţi
situaţia însăm înţărilor nu se
prezintă prea bine. Din cele
120 ha ce trebuiau însăm înţate
cu grîu, pînă în seara zilei de
23 octombrie se însăm ânţaseră
^ ¦»/ >/ >i >;— >/— >/— >/— •/•-•/— >/— >i— i/— «/— .,— i/— . ^
M O N TO R U L DIN AD IN C U R I
S în t uneori fapte, chiar p lin e
de eroism în m u ncă, care trec
n eobservate, sau sîn t descope-
rite cu m u lt m ai tîrziu , du pă
ce-şi p ierd oarecum din am -
p lo a rea lor.
...In s tr a tu l V a b a ta ju l IV ,
de la secto ru l IV „P riboi" -A n i-
noasa, se isca se cu d tâ v a vre-
t D um inică, 27 oct. a. c . , { m e în u rm ă o că ld u ră n etn ai-
p o m en ită , .in su p o rta b ilă , iar
L orele 1 0 , red acţia zia ru lu i -j m elan u l spo rea n econ tenit. C ei
din b rig a d a lui H a ţeg a n , nu
[_ „D rum ul so c ia lism u lu i" , o rg a - \ m a i p u tea u lu cra m ă ca r o cli-
pă, d eşi se d ezb ră ca seră pîn ă
[ nizează la sediul redacţiei o j la piele. T rebu ia m o n ta t un
ven tila to r p en tru p o to lirea căi-
t ' '1 du rii, p en tru evacu area m eta-
nulu l ce con tin u a să sporească,
[ c. onsi ăî ui r ej
D a r cin e se în c u m e ta s ă in-
tre în in fern alu l a b a ta j ? H ur-
t la care sînt invitaţi toţi co- ;
L respondenţii voluntari ai 1
f ziarului. }
m u z R ădu can u , un tîn ă r bru- unui ve n tila to r la locu rile de
n et, m ic d e sta tu ră , m o n to r în m u n că v ic ia te ? R ă d u ca n u nu
secto r, cu m a u zi d e la m a istru l se d ă în lătu ri. C în d Irece pe
său F eren czy, d esp re ce-i vor- g a lerii şi o b servă că aeru l ţîş-
nalizărilor făcute de ziarul nos­ ba, se oferi d e în d a tă să plece
tru cu ocazia unui articol pre­
cedent, au fost principalii fac­ la locu l cu pricin a. îş i lu ă seu -
tori care au scos sectorul IV B
din coada întrecerii. lele n ecesare, m ai ceru de aju -
Sectorul V sud şi-a tor pe tîn ă ru l S im ion escu , şi,
mărit avansul
fără să m ai p ia rd ă o clipă,
P în ă Ia jum ătatea lunii o c­
tom brie, sectorul V sud d e la porn i prin sem iîn tu n ericu l g a -
mina Lupeni, sector constant în
depăşirea sarcinilor de plan, rea­ le riilo r, sp re s tr a tu l V. M in erii
liza se o depăşire de 5 la sută.
se u itară la cei d o i tin eri cu
— Nu dăm deajuns — a spus
intr-o zi fa raport in g. Ion Bi- oarecare în doială. N u le ven ea
lek, şeful sectoru lu i. M ăcar, cu
2 la sută să m ajorăm depăşirea, să creadă och ilor că au cura-
că se apropie doar 7 Noiembrie.
ju l să in tre în a b a ta ju l lor.
— Are dreptate tovarăşul şef
de sector, interveni şeful de bri­ — In tr-u n sfe rt d e cea s inon-
g a d ă A vram , D o ţi-u ,.. secretaru l
organizaţiei’ de bază. Putem da tă m v e n tila to r u l — z is e ITur-
mai- m ult.
m uz Răducanu,
' La. data de 24 octom brie, plu­
sul ,a fo st ântr-adevăr m ajorat cu — N e - a m b u c u r a ş i noi., a -
încă 2,3 la sută şi m inerii a-
cest-ui m ic, dar harnic sector, nu p ro b ă şefu l b rig ă zii, H aţegan .
se vor opri aici.
P e fa ţa lu i R ădu can u şi a a-
fu ioru lu i său, se scu rgeau su-
d o rile şiroaie. C ăldu ra îi su-
foca. M eta n u l care se făcea
d in ce în ce m a i s im ţit, le în-
ţ e p a m ă r u n t a i e l e , Iîi m o l e ş e a .
N u era în să tim p de pierdu t,
R ăducanu şi. aju toru l său, cu
efortu ri aproape su praom en eşti,
îi dădeau zo r cu m on tatu l ven-
filatoru lu i. In tr-a d evă r, p este
un sfert de ceas, ven tilatoru l
¦ < ' V —>v - -i . V W zV-'W
U R A L U L ^cingătoare de nestemate
a Uniunii Sovietice
Despre un sport practic
Cred că nu greşesc dacă a-
firin că cel mai popular sport
în U niunea S ovietică este tu­
rism ul.
In fiecare oraş sovietic e x is­
tă o bază turistică a sin d icate­ m ilioane şi m ilioane de oam eni. ziasm aţi prea uşor trebuie să
lor, în cele m ai m ulte centre Pentru u ria şele întinderi s o v ie ­ a d a u g : a fi turist în sea m n ă în
Ţ E L E LA
; ficarea sportivă. Pentru un m i­
parte, tocmai atunci cînd se du­
cea o m uncă intensă pentru a
grăbi ritmul însăm înţărilor, ce­
le două sem ănători aduse aici,
stăteau. Stăteau pentru că am ­
bele aveau axele rupte, tot din
neglijenţa unor tractorişti. E
adevărat că organele de partid
şi tehnicienii de la S.M .T.-O -
răştie au venit la faţa locului
pentru a îndrepta situaţia. Ea
trebuie îndreptată cît mai ur­
gent, pentru a nu dăuna muncii
de însăm înţări. — — -—
Pentru a rem edia lipsurile e-
xistente se im pune ca în zilele
următoare să se depună toate
eforturile, să se m obilizeze toţi
colectiviştii la m uncă, de dim i­
neaţă şi pînă seara tîrziu, ast­
fel încît însăm înţările de toam-
na să fie term inate cît mai
grabnic.
P. VASILESCU
râsptlndi un zg o m o t p u tern ic şi
m o n o to n în a d în cu ri. C ei d o i
tin eri îşi făcu seră pe deplin
d a to ria , ia r m in erii le strîn -
g ea u căldu ros m îinile. In aba-
ta j se p u tea lu cra d in nou, se
pu tea sco a te cărbune,
T în ăru l m o n to r R ădu can u, a-
ju ta t de S im ion escu , să vîrşise
aşadar, o faptă plin ă de ero-
ism . C um în să fa p tele d e e-
r o is m s!înt m a i ra re , în tîn d u -
rile ce u rin ează voi vorbi de
m unca sa ziln ică, de frâm în tă-
rHe ş i p re o c u p ă rile sa le.
O r id n d îl p u te ţi în iîln i în a-
din eu rile secto ru lu i lu crîn d de
zo r la cile ceva. E n evo ie de
m o n ta tu l unei con du cte sau de
prelu n girea ei ? R ădu can u e
p rezen t. E n evo ie de m on tarea
n eşte p e U ngă vreo garn itu ră,
nu m ai stă pe g în d u ri şi re­
m ed ia ză defecţiu n ea. D eşi se
sp u n e d esp re unii m o n to ri că
m a i „a rd cîteo d a ţă g a zu l" , a-
ce st lucru p en tru R ădu can u nu
este valabil. Ca să . nu spu n ă
cin eva că-l lau d p rea m u lt,
p o a te so licita con firm area ce-
lor sp u se de la cei din briga-
d a lui M o ise R em u s, ca re lu-
crea ză în lr-u n a b a ta j cu figu ri
din stra iu l VII, a m a istru lu i
F eren czij şi se va co n vin g e d e
a d evă r. D a că e n evo ie să ter-
m in e o reparaţie u rgen tă. Ră-
d u ca n u răm line ch ia r ş i d u p ă
şu t. Ş i m in erii s e d ecla ră m ul-
ţu m lfi d e con tribu ţia sa. în a-
jm ren ţă m o d estă , d ar în fond
d e p rim ă n ecesitate.
In tim p u l liber, R ădu can u e
un m are iu b ito r d e literatu ră.
D in d ecem b rie 1956, cîn d s-a
în to rs d in a r m a ta , m u lte cărţi.
au tre cu t p rin m in a lui. M a i
recent a citit „G roapa" de Eu-
g e n B a r b a . Ş i t o t u ş i , c e v/•a**i!
vVrv —sx-r\,—A ' W V T . 'Z\ V ' '.r .
Ing. I. DOBRIN
adm inistrative sau industriale e-
xistă baze turistice ale pionieri­
lor şi tineretului, prin care an
de an sînt trim işi în excursii
tice acest lucru este absolut primul rînd a m erge pe jos, a
norm al : este exclu s să nu fii
atras de curiozităţile geologice
din Kam ciatka, de frum useţea
v iig in ă a taigii siberiene, de e-
nigm ahca A sie centrală cu ora­
şele ei antice, de pitorescul Taş-
kentului, de necunoscutele re­
giuni ale tundrei şi Zapoliariei,
de pădurile umbrite ale U crainei
su b carp atice. D e altfel, înc-ă din
cele mai vechi tim puri ruşii au
această sete de a cunoaşte fiind
una din trăsăturile lor n aţion a­
le. A m intiţi-vă de vechii cute­
zători care, cu m ulte secole în a ­
inte, au explorat P olul Nord,
de descoperirea şi popularea în ­
tinderilor îngheţate din A laska,
de Ivan Nikitin şi descoperirea
Indiei, d e P rjevalskii, de Mik-
luho-M aklai, de pleiada de ex­
ploratori ai N ordului, şi de erois­
mul lui Cikalov şi al încercaţi­
lor exploratori ai P olului Sud
din zilele noastre.
Statul sovietic nu numai că a
dezvoltat o tradiţie veche, dar
i-a creat şi baza m aterială c o ­
respunzătoare : turism ul este o
formă ue sport care se bucură
de toate drepturile în cadrul c o ­
lectivelor sportive, inclusiv cali­
nimum de kilom etri parcurşi —
după cîte îmi am intesc peste 200
— turistul prim eşte insigna de
„Turist al U .R .S.S." iar pentru
performanţe există insigne de
cliasilfioare pe ca teg o rii sp ortive.
ooooooo^xA ^oooooooooooooooooooooooooooo* ooooooocxx
Călătorie
Toamna anului acesta pare a fi
foarte blinda. ' Sîntem la sfîrşitul lu­
nii octombrie 1960 şi frunzele pomi­
lor din frumoasele alei ale oraşului
Deva, încă nu s-au ruginit toate. Pro-
fitînd de această vreme, am pornit
împreună cu tovarăşul Emil Inovea-
nu, directorul Institutului regional de
proiectări, spre marele complex spor­
tiv de la poalele cetăţii Devei. Cu
toate că în această zi, în sala de gim­
nastică, pe terenurile de baschet şi
"volei,"Tâ"~ştrand, aveau -loc-concursuri
importante, noi ne-am hotărît să luăm
loc în tribuna mare pentru a .asista
la întîlnirea amicală de fotbal dintre
proaspăta promovată în categoria B
„Progresul” Deva cu fruntaşa clasa­
mentului primei divizii „Energia” Hu­
nedoara. Numărul mare de spectatori
aflaţi în tribune, au aplaudat cu fre­
nezie jocul prestat de ambele echipe,
deşi rezultatul s-a încheiat cu un scor
de egalitate.
ţr ă m în tâ fo a rte m u lt p e Rctdu-
canu. D e cîţiva an i şi-a for-
m a t şi el un căm in al lu i; are
d eja doi co p ila şi pe care-i iu­
b eşte ca pe och ii d in cap. N e­
cazu l cel m are în să este că nu
p o a te s ă tr ă ia s c ă a lă tu r i d e ei.
P o a te că v e ţi fi te n ta ţi să cre­
d eţi că-i d ivo rţa t. N ici vorbă
de aşa ceva. O m ul se tot ne­
că jeşte să facă ro st de locu­
inţă. la tă frăm ân tarea de care
vă vo rb ea m . N -a r fi rău d a că
c o n d u c e r e a m in e i A n in o a s a , cir
g ă s i cu m va v re o p o s ib ilita te în
acea stă privin ţă.
A tu n ci, poate, şi r e z u lta te i
sa le în adîn cu ri, ar fi şi m ai
bune. ¦;T GH. TĂUTAN
După încordarea unei zile de mun că, plimbarea prin oraş este una din
plăcerile celor mai mulţi locuitori ai Hunedoarei.
In fotografie: oţelarul Aurel Stan ciu, împreună cu soţia sa, într-una din
după-amiezile libere) făcîiyl o jâifoij'rt re prin noul oraş muncitoresc.
Turist ca teg . I, f l etc. Şi nu e-
xagerez cînd afirm că în pe­
rioadele de sezon turistic este
mai greu să capeţi un bilet pen­
tru o excu rsie decît unu! la cel
mai elegiant sanatoriu din Soci.
Iar pentru ca să nu vă entu­
dorm i în cort, a te spăla la rîu,
a m înoa din ceaun tradiţionala
„oaşă“ turistică.
M -am oprit* în aceste rînduri
asupra dezvoltării turism ului nu
num ai fiindcă m-a im presionat
îndeosebi am ploarea şi populari­
tatea turism ului în U .R .S.S., dar
şi pentrucă datorită lui am reu­
şit în m are parte să cunosc în ­
deaproape unul din cele mai fru­
m oase ţinuturi a le U niunii S o ­
vietice — Uralul.
La hotarul a două
' continente
De undeva din zona cercului
polar de Nord şi pînă jos, la
m arginile stepei K azahstanului,
întocm ai unui brîu de piatră se
întinde lanţul bătrînului U ral,
sudînd cu trupul lui cea m ai m a­
re întindere de uscat a planetei
noastre — Eurasia. G eografic,
U ralul se distinge prin trei for­
m aţii m u n to a se: Uralul de
nord, Uralul central şi Uralul
de sud. Mai înalt, mai sălbatic
şi, în consecinţă, mai măreţ, U-
ralul de nord contrastează cu
m asivele tocite de ani ale zonei
centrale şi cu priveliştea dom e­
sticită a celui de sud, brăzdat de
peisagii industriale la tot p a­
sul. Din punct de vedere adm i­
nistrativ însă, Uratul este îm ­
părţit între m ai m ulte regiuni :
(Continuare în pag 3-a)
Ie viitor
Se înserase deabinelea. In pâre,
tinerii, perechi, perechi, stăteau pe
băncile frumos aliniate, şoptindu-ş! cu­
vinte de dragoste. După ce am admi­
rat în dreapta şi stînga, am plecat
spre casă cu gîndul ca a doua zi să
o pornim din nou în vizită prin oraş
şi regiune. Aşa am şi făcut. Dimineaţa,
am pornit-o cu „noaptea-n eap“ către
fabrica de teracotă Deva. Mulţi îşi a-
mintesc cum arată cu numai cîţiva
ani în urmă: O mică făbricuţă cu pu­
ţini muncitori_faţă de numărul celor
care lucrează acum.
Apoi am vizitat spitalul care se afla
destul de aproape. Un medic mărunţel
a început să ne întrebe despre unele
întîmplări cotidiene. înainte de a răs­
punde, t-am întrebat noi ce părere
are despre încălzirea centrală a tutu­
ror pavilioanelor spitalului. Părerea
lui a fost dintre cele mai bune. Am
salutat în grabă şi am pornit să ve­
dem un film la noul cinematograf. A'
fost primul film văzut la acest cine­
matograf.
încă o zi a trecut şi nu am reu­
şit să vizităm tot ceea ce ne pro­
pusesem. Blocurile din oraşul Deva,
terminate încă de mult timp pe stră­
zile Karl Marx, Eminescu, blocul în­
treprinderii „1 Mai” cu 8 aparta­
mente, a complexului de gaz metan
Deva, blocul din strada Filimon Sîr­
bu, al burlacilor, al Băncii de stat
şi multe altele, le-am lăsat la o par­
te. Trebuie să aducem aminte locui­
torilor deveni cum arătau cu cîtva
timp în urmă străzile Şaguna, Emines­
cu, Piaţa Unirii, Molotov şi multe al­
tele. De sigur că s-a uitat că aces­
tea au fost modernizate şi asfaltate.
Am lăsat la o parte mult din ceea
ce se înfăptuise în oraşul Deva şi am
pornit către oraşul minerilor din Valea
Jiului—Petroşani. In drum ne-am o-
prit puţin prin Simeria să ve'deni cum
se simt cetăţenii în urma introduce-
VASILE ALBU
(C o n tin u a re in p a g . 3 -a )