Page 83 - 1957-10

Pdgi 2 tim m u i s o m r m v L W jfiiu'it gBBŞfcag Nr. 891

Femeile— forţă activă în lupta pentru

cooperativizarea agriculturii

Largile posibi- membră a Biroului Comitetu|ui regional In raionul MAREA REVOLUŢIE S O d A lM DIN OCTOMBRIE
S eb eş, lia Girbo-
liţati Şl penspec- de partid - Hunedoara va, M iercurea, AcSunlcnltnral-arMcctncMMlenarcMOctomDrie
Răhău şi Păuca,
tiVe, deschise d e ----------
regim ul nostru

dem ocrat-popular pentru fem eile c o m is iile de fem ei iau dus m u n că ORAŞTIE (de la subredacţiia poziţii la căm inele culturale, „U niversităţile mele" şi altele.
m uncitoare, au făcut ca rolul a- de lămurire pentru crearea de noastră voluntară). colţurile roşii în întreprinderi şi
cestora în viaţa statului să de­ întovărăşiri agricole, reuşind să instituţii. In curs d e pregătire, sînt pie­
vină tot mai mare, contribuţia obţină fiecare membră a com i­ Z ilele trecute a avut loc la s e le de teatru „R ăfuiala" , la Că­
fem eilor la opera de înfăptuire siei cîte una sau două cereri. Com itetul raional de partid 0 - Biblioteca raională, cît şi ce­ m inul cultural din Bariu, „Z es­
a socialism ului făcîndu-se sim ­ C om isia de femei din Apoldu de răştie o şedinţă cu com isia pen­ lelalte biblioteci din raion au a- trea Ilenuţei", la F oit, „Teoria
ţită. A stfel, în regiune avem bri­ Sus s-a angajat să m uncească tru organizarea m an ifestaţiilor vut un rol deosebit în această fem in in ă 11 la B ă că in ţ şi o ope­
găzi de femei care lucrează în în aşa fel ca pînă la sfîrşitul a- din cadrul Lunii prieteniei ro- privinţă. Au fost organizate ex ­ retă pentru copii, lia R om os.
rrtină, la oţelărie, în lab oratoare, nului 1957, să fie cooperativizată m îno-sovietice, în oare s-a a n a­ p oziţii d e cărţi lia Geoaigiu, Cu-
în uzine şi pe ogoare. întreaga comună. lizat m unoa desfăşurată şi rezul­ gir, Vinerea, etc. şi s-au consti­ Şi în cadrul şcolilor din raion
tatele obţinute pînă în prezent, tuit cercuri d e citit la o m are munca culturală s-a intensificat
Ţinlhd seam a de principala In m unca de transform are so ­ precum şi m ăsurile ce trebuiesc parte din biblioteci. A crescut de simţitor. M ulţi pionieri şi şco­
sarcină — cooperativizarea agri­ cialistă a agriculturii au m uncit luate în viitor. asem enea şi num ărul cititorilor. lari s-au adresat în aceste zile
c u lt u r ii— care stă în faţa or­ mai bine com isiile de femei din pionierilor sovietici şi com som o-
ganelor de partid şi de stat, fe­ raioanele Iiia, Sebeş şi Alba. Cu prilejul acestei analize a La Şi'bot, V inerea, C ioara,
m eile s-au încadrat în ritmul reieşit că oam enii m uncii din G eoagiu, B ăcăinţ şi V aidei, au iiştilor, trim iţîndu-le nenum ăra­
muncii acesteia, aducîndu-şi con­ In general şi în celelalte ra­ raion au obţinut rezultate fru­
tribuţia lor de seam ă în această ioane com isiile de femei au m un­ m o a se a tît în producţie, oît şi luat fiinţă biblioteci volante. te scrisori.
acţiune. cit, însă com itetele executive ale în activitatea culturală.
sfaturilor populare raionale şi Nenum ărate consfătuiri cu ci­ Pentru ca acţiunile din cadrul
Aâtfel, în comuna Lăpuşnic, com unale au controlat şi îndru­ Atît în centrul de raion, cît şi titorii asupra cărţilor sovietice,
com isia de fem ei a venit în spri­ mat în prea m ică m ăsură acti­ în com une şi sa te iau a v u t loc Lunii prieteniei rom îno-sovietioe Teatrul de păpuşi „Prichindel” din Alba lulia pregăteşte un nou spec- ?I
jin u l C om itetu lu i execu tiv al vitatea acestora. In m ulte cazuri conferinţe în legătură cu succe­ precum şi recenzii, au avu i loc
sfatului popular com unal, reu­ com itetele executive ale sfaturi­ să se desfăşoare şi mai bine şi ; tacoi cu piesa „Pui de om” de Victor Eftiffliu. ?
şind ca un număr de 80 cereri lor populare com unale şi raio­ sele U niunii Sovietice în cei 40 în c e le m a i m u lte bib lioteci. S-iau
pentru înscrieri în întovărăşirea nale subapreciază munca com i­ făcut recenzii asupra cărţilor: pentru a se realiza noi succese, î IN CLIŞEU: Mînuitoarea Ţuky Huiu. j
agricolă să fie depuse de fe­ siilor de fem ei, aportul acestora de ani de existenţă. Tot pe acea­
m ei. la îndeplinirea sarcinilor care „ P o v e ste a unui om a d ev ă ra t11, s-iau sta b ilit u n ele m ăsu ri m e ­
stau în faţa sfaturilor populare. stă tem ă au fost organizate ex-
In cursul acestui an, în com u­ A stfel, com isiile de fem ei din sa ­ „C ău tătorii11, „C opilăria m ea" , nite să întregească această a c­ C O N F E R IN Ţ A In editura de stat
nă au fost inaugurate trei în ­ tele Dîncu Mare, Cioara, Geoa- La căminele culturale
giu, O răştioara şi altele, nu au tivitate. H U N ED O A R A (de la subre-
tovărăşiri, unde com isia de fe­ fost sprijinite de com itetele exe­ In cadrul Lunii prieteniei ro- diacţiia n oa stră v o lu n ta r ă ).
cutive să-şi întocm ească planuri m îno-sovietice activitatea cultu­ EUGENIA MARCU pentru literatură
mei a dat un sprijin efectiv. de m uncă trim estriale, în care rală în întreg raionul Ilia s-a In cadrul planului d e m ăsuri
să cuprindă sarcinile ce le re­ îm b u n ătăţit. Lia căm in ele cu ltu ­ M a l v aF E S T I V A L U L întocm it de către organele lo­ p olitică au apărut:
M embre ale com isiei de fe­ vin în acţiunile agricole, de în ­ rale s-iau o rg a n iza t seri litera­ cale, în legătură cu m unca de
frum useţare a satelor şi în alte re, şezători, echipe artistice şi FILMULUI SOVIETIC prevenire a infracţiunilor în ra­ B. S T O IA N :
mei tov. Maria Barna şi Costea audiţii m uzicale. Pînă acum s-a ionul şi oraşul Hunedoara, du­
reuşit să se activizeze 42 echipe In U niunea Sovietică sînt tinereţe ale lui G o rk i: M alva. m inică, 20 octom brie, orele 10, Cum trăiesc oamenii
Lucreţia au fost primele care cu lturale, 81 ech ip e d e dansuri, m ulte studiouri. Aproape fie­ a avut loc în sala „Maxim muncii în ţările capitalului
16 tarafuri şi cele 2 b rigăzi a r ­ care capitală unională realizea­ Povestirea se petrece pe m a­ Gorkiw conferinţa In titu lată:
s-au înscris în întovărăşirea a- tistice de agitaţie. ză film e. M ai ales în ultim ii ani lul Mării Gaspice. U n decor ro­ „Despre decretul 469/1957“. Cu ajutorul unui bogat m ate­
creatorii au început să facă fil­ m antic, oare se potriveşte atît rial docum entar — date, cifre,
gricolă cu toată suprafaţa de In 74 căm ine culturale s-au m e m ai m ulte şi cu o tem atică de bine firii ciudate a M alvei. Conferinţa a fost expusă de fiapte, etc., autorul d e m o n str e a ­
ţinut conferinţe despre realiză­ m ult m ai variată, în oare un O fem eie care iubeşte cu pa­ tov. Popa V ictor, judecător la ză situaţia grea afît a oam enilor
teren, atrăgînd şi alte fam ilii în acţiuni social-culturale. C ontri­ rile colhoznicilor în cei 40 de loc de seam ă îl ocupă ecraniză­ siune, furtunoasă ca şi m area, Tribunalul raional Hunedoara. m uncii din m etropole cît şi a
ani de putere sovietică, despre rile. E firesc. D e cîte ori, citind d ar m ai presus d e o rice ţin e la Inoepînd cu o am plă expunere celor din ţările dependente şi
întovărăşire. buţia fem eilor la cooperativiza­ prietenia poporului nostru cu o carte, ne gîndim : aş vrea să libertate şi independenţă. asupra rolului şi importanţei pe coloniale. In cuvinte sim p le se
văd un asem enea film. R egizo­ oare o are proprietatea socia­ vorbeşte despre pauperizarea ab­
popoarele sovietice, despre e- rii g în d esc la fel, doar că ei întregul film păstrează a t­ listă în stadiul actual de dez­ solută şi relativă a acestora,
vor să le şi facă film ele dorite. m osfera de poem romantic, ca­ voltare a statului nostru dem o­ despre şom ajul lor.
roismul oam enilor sovietici în Uneori reuşesc. racteristică primelor scrieri ale crat-popular, conferenţiarul a
R ezultate apreciabile au obţi­ rea agriculturii se face sim ţită lui Gorki. trecut la expunerea decretului In ultim a parte a lucrării este
Marea Revoluţie Socialistă din Probabil o dorinţă veche, încă 469, arătînd necesitatea apariţiei prezentată lupta neînfricată a
nut şi fem eile din comuna Do- şi prin participarea acestora i a din tinereţe, a devenit anul tre­ Să lăsăm m ai bine pe actri­ decretului şi importanţa sa de­ oam enilor muncii din ţările ca­
O ctom brie. cut realitate pentru regizorul ţa letonă Dzidra R itenbergs, a- osebită. Au participat cca. 400 pitalului pentru condiţii mai
bra. După o consfătuire ţinută diferite forme ale activităţii cul- Vladim ir Braun. El a ecranizat de cetăţeni din întreprinderile şi bune de viaţă îm potriva re-
la K iev, una din p ovestirile din ifliată la prim ul ei rol de film , să instituţiile din Hunedoara. înarm ărilor şi a războiului a to ­
la centrul de comună pe tema tural-artistice..
povestească iubirile ciudate de S-au pus num eroase 'întrebări
transform ării socialiste a agri­ In cercurile de citit, spre e- ceea ce a dovedit un viu interes
pe m alul m ării, iubirile M alvei. din partea oam enilor m uncii în
culturii, s-au făcut două cereri xem plu, au fost discutate diferite apărarea bunurilor obşteşti. D u ­ mic, pentru pace şi progres
pă conferinţă a rulat un film.
de înscriere în întovărăşire, cu m ateriale din presă, statutul g o s ­ Cercuri active Sa Casa pionierilor din Deva social.
N. NEGRU
o suprafaţă de 0,80 ha. podăriilor colective şi al în tovă­ 80 pagini 1,50 lei

In raionul O răştie, la g o sp o ­ răşirilor agricole, hotărîrile par­ •fc

dăria colectivă din P ricaz, în tidului şi guvernului şi m ateriale Jocuri studii şi aprecieri privind în cli­ zultatele obţinute anul trecut, au „In a ju to ru l celor ce u rm ează
nările m anifestate de copii şi-i determ inat colectivul casei să
Este bine cunoscută valoarea pot îndruma just pe aceştia spre lărgească sfera de activitate a cu rsu rile sera le de partid"
jocurilor în educaţia copiilor. cercurile adecvate în următorii cercului culinar, condus de pro­
perioada de vară, la locul de din revistele „Săteanca" şi „F e­ Bazat pe experienţa anului tre­ ani. Jocurile au şi darul de a fesoara Aurica Pop. (an u l I, fascicol a II o r a şe ).
cut, colectivul de conducere al forma deprinderi practice şi de
m uncă, au fost organizate co n s­ meia". Casei pionierilor a organizat în consolidare a caracterelor pozi­ In a c e st soop, s-au dublat o- 150 pagini 1,70 lei
acest an, cu posibilităţi m ult tive în sufletul copiilor. ¦rele d e a c tiv ita te a le cercului şi
fătuiri unde s-a discutat partici­ C om isia de fem ei din g o sp o ­ crescute, cercul de jocuri ins- s-a mărit dotaţia utilajului n e­ *
truotiv-eduoative, în care sînt V or fi reluate jocurile care cesar. In anul trecut au urm at
parea fem eilor la m uncă şi m e­ dăria colectivă din Sim eria V e ­ cuprinşi e lev ii cla sei a Il-ia de s-au bucurat în anul trecut de cursurile doar elevele claselor „La cea de-a 40-a an iversare
la şcolile din oraş. un deosebit interes din partea V III— X d e la şcolile m edii din
todele pentru dezvoltarea şi în ­ che, a participat la formarea u- copiilor şi din oare a m in tim : D eva. In acest an vor putea par­ a M arii R evo lu ţii S o cia liste din
D e la început, unii părinţi „Prinde vulpea", Trei pui şi ticipa la ore şi elevele claselor
tărirea gospodăriei, organizarea nei brigăzi artistice de agitaţie, nu au înţeles importanţa a c e s­ trei boboci", „M icul vînător". V — V III. O ctom brie (1 9 1 7 -1 9 5 7 )“.
tui cerc şi au refuzat a-şi în ­ „Meciano", „Ştafeta sănătăţii" ,
mai bună a muncii pentru obţi­ din care fac parte peste 30 fe­ scrie copiii. Mai tîrziu, făcîn- „De-a roata năzdrăvană", „Şa­ M încărurile şi prăjiturile pre­ Noi avantaje acordate posesorilor
du-li-se înţeleasă importanţa hul", „Moara", „Micul con­ parate în oadrul orelor de pnac- de obligaţiuni C.E.C.
nerea de recolte sporite, care să mei. D e asem enea în gospodă­ cercului, norm ativul de elevi structor", „Micul telefonist”, etc. tică sîn t gu state im ediat de ele­
înscrişi la acest cerc a fost re­ ve cu un deosebit interes, pu­ Incepînd cu luna octom brie 1957, C asa de E conom ii şi
contribuie la m ărirea veniturilor ria colectivă din Ilia, sînt cu ­ alizat. Pentru însuşirea ţind astfel să facă aprecieri ju s­
artei culinare te asupra reuşitei buoatelor g ă ­ C onsem naţiuni C.E.C. acordă noi avantaje posesorilor de obli­
m ateriale şi băneşti ale co lecti­ prinse în brigada de agitaţie In cadrul acestu i cerc se or­ tite. gaţiuni C.E.C.
ganizează diferite feluri de jo- Unul dintre cercurile frecven­
viştilor. peste 25 femei. cur! : jocuri geografice, literare, tate în anul trecut cu un d eose­ Grija pentru educarea tinere­ A stfel, la tragerile la sorţi, de bază şi suplim entare, în afa­
tehnice, sportive, sanitare, etc. bit interes la C asa pionierilor a lor gospodine este o sarcină pe ră de cîştiguriie între 1.000 şi 50.000 iei, se vor mai acorda
E xem ple frum oase avem şi Incontestabil că în m unca lor. Pe baza preferinţelor m anifes­ fost cercul de artă culinară. Re­ oare Casa pionierilor din Deva cîştiguri de 75.000 şi 100.000 lei.
tate de copii, educatorii pot face vrea s-o îm partă cu fam ilia.
din partea altor com isii de fe­ com isiile de fem ei vor putea ob­ Prim a tragere la sorţi în condiţiunile noilor avantaje, va
Sil.. TOMA PIENARU av ea loc la 31 octom brie 1957.
mei. La Sibişel, com isia de fe­ ţine rezultate şi mai frum oase,
Cumpăraţi din timp obligaţiuni C.E.C. şi participaţi la tra­
m ei, în frunte cu Maria Tonţa, îndrum ate de organizaţiile de gerile la sorţi a obligaţiunilor C.E.C. în condiţiunile noilor a-
vantaje.
M aria N agrioi şi alte întovără­ partid, fem eile vor şti să dea

şite, caută să atragă spre înto­ dovadă de acelaşi elan, pentru

vărăşire cît mai mulţi ţărani realizarea sarcinilor măreţe care

m uncitori. ne stau în faţă.

« e> <&- O»O-O"».

Literatura sovietică în ţara 1934), etc. Studiu amplu, „Un din Iaşi în stagiunea 1904“. Tot tistic" (1936). Printre cei mai
scriitor al ţărănim ii" este una în articolul său era publicată şi apropiaţi ca gen, remarcăm tra­
dintre cele mai docum entate o scrisoare a lui Gorki către re­ ducerile făcute de poeţii Z. S tan ­

noastră înainte de23August prezentări .ale lui M. Şolohov gizorul germ an M ax Reinhard cu şi G eorge Lesnea. Literatura
(963 din 28 V-a 1939). In afara din care subliniem şi noi fru­ sovietică a influenţat nu numai
articolelor prezentative, publicul m useţea adevărului „Nim ic nu literatura n oastră realistă, ci şi

nostru a avu t prilejul să ia d i­ leagă om enirea atît de cordial lupta m u n citorim ii d e lia n o i.

A n iv ersa rea a 40 de ani de la critică literară, precum şi p rim e­ de ani d e la n a şterea lui Gorki" rect contact cu literatura s o v ie ­ ca a rta 11. T raducerile au c o n ti­ Cartea lui O strovski, „Aşa s-a

M area R ev o lu ţie S o c ia listă din le traduceri a le a c e ste i litera ­ (nr. 909 din 8 V-a 1938 p ag. tică prin unele tnaduceri din nuat în tr-o m ai m ică m ăsu ră, c ă lit oţelu l" , a fo st trad u să în
O ctom brie, ca şi sărbătorirea Lu­ turi. 18). cele mai alese bucăţi. începem dar le g ăsim totuşi în unele pe­ închisoare în 1937; iar în acelaşi

nii prieteniei rom îno-sovietice D intre revistele cu renume, Cam tot în aceeaşi m ăsură a tot cu M axim Gorki făcînd însă riodice. „Cuvîntul literar şi ar­ an, numărul din. 26 XII a pu­ LA RESTAURANTUL
din acest an, este cred, o ocazie „Viaţa Rom înească" într-o bună fost prezentată şi creaţia celui remarca sem nificativă asupra tis tic 11 (d in 18.1.1925) publica b lica ţiei „R eporter11 tipărea un
potrivită pentru cunoaşterea im ­ măsură a fam iliarizat publicul de-al doilea reprezentant al rea­ faptului că Gorki a fost tradus însem nările lui G o rk i: „In A m e­ fragm en t din acest rom an. In „ C R I3 UL." B r a d
portantei probleme a contactului nostru cu literatura sovietică. A- lism ului socialist — M aiacov- şi răspîndit la noi într-o mai rica 11, sau „V iaţa u n iv e r sita r ă 11 „Facla" lui N. D. Cocea, au fost
mintesc printre altele, articolul sch i. „ C a ra v a n a 11 (din l.V I-a mare măsură înainte de Revolu­ din 22 X. 1932, publica articolele prezentaţi scriitori ca Leonid se g ă sesc ziln ic_ 12, so rti­
şi influenţei exercitate de litera­ lui Ibrăileanu — „M axim G or­ 1931) prezenta într-un articol ţia S ocialistă. După 1917, crea­ lui G o r k i: „Omul vechi şi omul Leonov, publicîndu-se şi un frag­ m en te p rep a ra te de bu cătărie.
tura sovietică asupra literaturii ki11 (num ărul 1 din 1 9 2 0 ).-— a- pe m arele poet sovietic. „Era ţia lui Gorki a fost interzisă, n ou 11, etc. m ent din „ B u rsu cii11,. Ilia E h ­
noastre, în perioada anilor 1917- poi cronici ca : „Literatura rusă n o u ă 11 (din aprilie 1 9 3 6 ), încerca fiind socotită desigur c a . „sub­ M in ca re c a ld ă şi bere la
1944. Nu voi da răspuns între­ de astăzi" (num ărul 6 din 1929), chiar mai m ult şi anum e, să ca­ versivă". Oricum ar sta lucru­ In privinţa traducerilor din remburg, etc. R evista „Azi" din p a h a r to a tă ziu a ; vin de m a ­
bărilor privitoare la trăsăturile prezentări de piese ca „Azilul de racterizeze creaţia lui M aiacov- rile, socotelile burgheziei romî- M aiacovschi, subliniem faptul 1940.30.VI publica un fragm ent să cu 8 le i kg.
distinctive a le literaturii sovieti­ noapte" (1939), sau unele tra­ schi. A celaşi lucru făcea şi re­ ne au fost greşite, deoarece M a­ grăitor că unele traduceri au
ce, rolul şi im portanţa acesteia, duceri din Ilia Ehrem burg „Ta­ vista lui Z aharia S ta n cu „ A zi11 xim Gorki a revoluţionat litera­ fost făcute în închisorile com u­ din rom anul lui Şolohov „Pe In fiecare sea ră m u zică.
m odul, cauzele şi m ijloacele de lent şi virtute" (nr. 12, 1933). (în numărul din 25 V l-a 1931) tura în ain tea m ăreţului e v e n i­ niste. Aşa, publicaţia com unistă D onul liniştit", iar „Adevărul li­ R e sta u ra n tu l a n g a je a ză şi
răspîndire, sau la acelea privind prin articolul „P oezia spaţiilor ment al victorioasei revoluţii a închisorii de la T g. Ocna terar şi artistic" (nr_ 963 din se rve şte la d o m ic iliu : m ese'
rezultatele influenţei literaturii Pentru o mai clară expunere mari" etc. D esigur că nu putem proletare. (R om anul „M ama" a- „Lumina" a tipărit unele poezii 28.V -a.1939) pe lîngă articolul com u n e, reu n iu n i, în tru n iri,'
rea lism u lu i s o c ia lis t la noi. In am grupat .articolele şi studiile reduce prezentarea literaturii so ­ cea autobiografie a m uncitorimii revoluţionare ale lui M aiacov- lui D. T rost „Un rom ancier a! balu ri şi ch erm eze.
prezentele rînduri, voi dezbate diferitelor publicităţi în jurul vietice doar la cei doi mari scrii­ din Rusia şi din lum e, a apărut ski, cum a fost „M arşul nostru" ţărănim ii", tipărea de asem enea
doar o singură problemă, ex is­ scriitorilor pe care-i prezentau : tori. Iată şi alte exem p le : „Cu- în 1907). şi altele. R ev ista „Azi" d in 16 şi un fragm ent din rom anul a- COOPERATIVA de INVALIZI
tenţa şi răspîndirea literaturii Gorki, M aiakovschi, etc. Despre vîntul liber" în articolele din IV. 1939, publica traducerea poe­ mintit. Dintre lucrările de seam ă „PROGRESUL"
sovietice în ţara noastră în a­ M axim Gorki, scria în 1932 re­ 27 V l-a şi din 4 iulie 1936, sau Prim ele traduceri în romîne- m ului .„Norul în pantaloni". Tot
inte de 23 August. vista „Nu“, prezentînd sărbăto­ „Eră nouă" (nr. 1— 1936) p re­ şte din Gorki se fac la noi la din M aiiacovski ia tip ărit ver­ traduse, trebuie rem a rca te: Piaţa Unirii nr. 15 — Deva
rirea a 40 de ani de creaţie li­ zenta pe Ilia Ehrem burg, iar în începutul secolului al XX-lea. suri revista „Şantier" (1934— „Antologia" scoasă de poetul
Cu toate m ăsurile de propa­ terară (nr. 3 din 19.X-a) şi. articolul „întoarcere la epic" era In 1902 în „Rom înia M unci­ 1935,etc.) iar cel de-al treilea Camil Baltazar, „Zece- prozatori ' E xecu tă pen tru popu laţie
gandă anticom unistă, cu toate scria în 1936 revista „U m anita­ data ca exem plu de optim ism , toare" (aprilie 1902) găsim tra­ număr al revistei lui Sahia — ai R usiei sovietice" apărut în spălat, d e rufe, len jerie, ba-
acţiunile de calom niere a litera­ te a 11 un articol „A rtişti p ro le­ tocmai literatura sovietică. dusă p o vestirea „In faţa v ie ţii11 „Bluze albastre" era închinat co­ 1930, sau cărţi ca : „N uvele din lo n zeid e etc. cu a p ă şi săpun,
turii bolşevice şi cu toate m ăsu ­ ta ri11, su b lin iin d că „gen iu l vea şi apoi „Cîntecul albatrosului", m em orării a doi ani de la moar- Rusia nouă" şi „Hoţul" lui Le6 - fără n ici o so lu ţie ch im ică,
rile îndreptate îm potriva celor cului n o stru e ste G orki11. In 193f Ani de-a rîndul „Adevărul li­ publicat în 1905 în ziarul de nov, „Părnînt nou” şi „Cim en­
care. îndrăzneau să prezinte li­ luna iu lie, revista „ Ş a n tie r 11 elo terar şi a rtistic11, -aducea p rezen ­ protest „Jos despotism ul". In . tea lui M aiacovski. tul" a lui Gladkov, urm ate de P reţu l pen tru un k g -d e ru­
teratura sovietică la noi, in te­ giia d e lasem enea pe în tem eieto tări, articole, recenzii, inform a­ acelaşi an, se traduce volum ul lucrări din Fedin, B oris Lavrin, fe s p ă la te e s te 0,50 lei, soco-
lectualii cinstiţi dînd dovadă de rul realism ului socialist. C unos­ ţii despre literatura sovietică. „In tem niţă", iar în 1906 „M al­ D in literatura sovietică au mai Seifulina, Cataev, Vsevolod Iva- tin d u -sd în m ed ie p en tru un
acte de curaj scriitoricesc, au cutul scriitor M . S e v a sto s, în Aşa d e exem plu era .articolul v a 11 şi v olu m u l „N u vele" . • fost făcute traduceri în „Llniver- nov, etc. Relatări şi mici tra­ k g 4 că m ă şi sau 2 cearşafuri.
prezentat, au tradus şi au răs- „A devărul literar şi a r tistic 11 (28 „C ongresul literar de la MosCo- duceri din literatura sovietică
pîndit literatura ţării care- con s­ V il-a 1936), semna prezentare; va“: (16 iX -a 19 3 4 ). P oetu l Ar- Romanul „Mama" a fost tra­ sul literar" şi anum e — amplul găsim şi în alte reviste şi ziare D e a se m e n e a in ca d ru l a te ­
truia socialism ul. D eoarece tra­ lui M. Gorki care era denumii ghezi sem na articolul „S oviet şi dus în limba rom înă în 1910, ca : „A m icii U .R .S .S .11, „L ectu ­ lieru lu i d e sp ă lă to rie se vo i
ducerea şi tipărirea în volum e a „poetul stepei şi al m ării11. A in telect11 (17 V il- a 1934) sau d i­ iar piesa „Azilul de noapte" era poem — „Cei doisprezece" a lui ra", „Dim ineaţa", „Facla”, execu ta m ici rep a ra ţii la len ­
anum itor opere se putea face ceastă publicaţie a găsit spaţiu ferite altele ca „Despre literatura tradusă încă din 1904. Intr-un „Veac nou” sau în unele pu­ jerie ca în torsu l gu lerelor, al
numai cu mari sacrificii m ateria­ şi pentru alte articole, ca „Gor­ sovietică" (17-IX -1935). „Com e­ articol din „Adevărul literar şi Al. Bloc (în opt num ere la rînd, blicaţii din provincie ca : „R a­ m a n şetelor, etc. la pretu ri
le şi m ai ales m orale, în răspîn­ ki — arta şi o m en irea 11 (nr. 771 morarea lui Tolstoi în U .R .S.S." artistic" (nr. 776 din 6 11.1935) incepînd din 26 X II.1926. D e a- za", „Reporter" din B otoşani, con venabile.
direa literatu rii so v ie tic e un rol C. Săteanu scria despre „Azilul „M om entul” din P aşcani şi al­
deosebit de im portant l-a jucat din 6 X-a 1935), „Gorki direc­ (782— 1935), „Şcoala şi litera­ de noapte", că el l-a „tradus cel semenea a fost tradus şi poe­ S erv iciu l se ex ecu tă la tim r,
presa literară înaintată. In pe­ şi In cele m a i bu n e condi-
tor litera r11 (nr. 813 din 5 V il-a tura în Rusia (7 7 9 — 1935) „Va- dintîi în lim ba rom înă, fiind ju ­ mul aceluiaşi poet, „Sciţii". Din liu n i.
riodicele progresiste, au apărut
articole de prezentare, studii de 1936), sau articolul „Şaptezeci siîe V. Rozanov" (16 IX-a cat pe scena teatrului naţional Eseniti s-au publicat versuri tele. A d resa ţi-v ă cu în credere a
în „Bluze albastre" (1932), Cu­ telieru lu i n ostru de svă tn * o rk
Prof. ION ILIESCU din str. C u za V odă nr. 89.
vîntul literar (1 9 3 4 ), „Manifest" Orăştie

(1935) „Adevărul literar şi ar­ . (Va urma)