Page 84 - 1957-10

Nr. 891
Agitatorii de la oraş în sprijinul
agitatorilor la sate
In raionul Sebeş, problema
p rin cip ală în m om entul de fiaţă
o constituie munca pentru con­
vingerea ţărănim ii m uncitoare
d e a trece cu hotărâre, p e lin ia
indicată de partid, pe un nou
fă g a ş, spre. o v ia ţă m ai bună-,
îm belşugată — în sectorul soi
c ia list al a g ricu ltu rii. Spre rea^
liza rea acestui ţel, este îndrin
m ată, sub grija permanentă a
com itetului naional de partid,
întreaga m uncă politică a orga­
n izaţiilo r de. partid d e la sa te .
Pentru a sprijini efectiv mun­
ca com uniştilor şi a altor ţă­
rani cinstiţi, oare desfăşoară o
susţinută m uncă de propagandă
şi agitaţie în vederea atragerii
ţăranilor cu gospodării m ici şi
m ijlocii în gospodării agricole
colective, întovărăşiri şi de a for­
m a noi unităţi socialiste, Com i­
tetul raional de partid Sebeş, a
folosit şi foloseşte în perm a­
nenţă agitatorii cei mai oapa-
bilî de la oraş.
Iată cîteva m etode de m uncă rea ţărănim ii, cît şi în în arm a­ a m an ifestat com oditate în m un­
fo lo site în această m uncă :
In primul rînd, din instituţii noi cunoştinţe, cu experienţa ce­ tatorilor. D e asem enea s-au n e ­
şi întreprinderi s-a avut grijă să
s e selecţioneze agitatori oare să
m uncească în com une şi sate,
să ajute direct organizaţiile de
bază şi pe agitatorii de la sate. n-au întîrziat să dea roade. Aşa lipsurilor existente.
La noi, în raionul Sebeş, fie­ de exem plu, agitatorul Sim ion
c a r e fabrică patron ează una sau G roza de la fabrica „S eb eşu l" , structorilor teritoriali fiaţă de g a n iz a ţiile de bază şi com itetul sa la C on siliu lu i sin d ica l local O .C.L. Alimentiara-Devia (d i­ suri u rg en te pentru r e m e d ’erea
două unităţi so cia liste din a g r i­
cultură. A cest lucru ne-a d eter­
m inat să repartizăm agitatorii,
a co lo unde ei au m ai lucrat cu gard şi discutând cu ţăran ii d e s ­ C om itetului raional d e partid pildă, a u contractat 60.000 kg, Cugi-r, Sim erla şi D e v a , cu co n ­ III a. c. d in ca re rezultă d e p ă ­ co n sfă tu irii, a u fo s t lip su rile
ţăranii şi în alte îm prejurări,
cînd fabrica — prin diferite ac­
ţiu n i ¦=- a v en it în aju toru l ţă ­
ranilor sau a contribuit la a c ­
ţiunile cultural-artistioe a aces­
tora. A şa, d e exem plu, s-ia ţin u t
cont ca tov. Creţu D um itru, pozitive în m utică sîn t şi oei de partid.
Ghiţă Ilie, Sara Cornel, Chitic la Sfatul popular raional Sebeş,
N atalia şi alţi agitatori ai o rg a ­ U.R.C.C., şi a lte instituţii. M un­
nizaţiei de bază d e la fabrica ca acestor agitatori a constat
U .I.L., să fie trim işi în com une­ într-un sprijin concret şi conti­
le C ut, Ră'hău şi D ra şo v unde
cunosc atît oam enii, cît şi condi­
ţiile din satele respective. P en ­
tru a cela şi m otiv au fost trim işi
în comuna V ingard un număr
de 12 agitatori de la fabrica
„S eb eşu l" . F ab rica „1 M a i“ P e-
iiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiin;»
Lucrează în contul anului 1958
însufleţiţi de înlrecerea pornită în
cinstea marii sărbători, muncitorii de
la cariera de piatră Brănişca obţin
noi şi noi succese.
Minerii, artificierii, spărgătorii de
piatră şi ceilalţi muncitori de aici au
luat-o îrtaintea timpului. Anul acesta,
pentru cei care lucrează ia scoaterea
criblurei s-a sfîrşit de mult. Pianul a-
mal lă producţia de bază a carierei,
criblura, a fost îndeplinit. Acum se
lucrează în contul lunii ianuarie 1958.
In curînd va fi îndeplinit planul a-
nual la toţi indicii. Zilnic pornesc de
la cariera din Brănişca zeci şi sute
de vagoane încărcate cu criblură ne­
cesară construcţiei de drumuri, funda­
ţiilor, ia hidrocentrala de la Bicaz,
^K»OCXXXX>OOCXX3€ia©LXXXX>»XKKX»OOOOOOa<XXXXXX>0(XX>OOOww,ucCQ^
U R A L U L * cingătoare de nestemate
a Unniiuunnini Sjovietuce
(U rm a re din pag. l-a ) cerc vă indică localitatea Car-
Nordul revine cu precădere re­
giu n ii P erm sk , şi în parte Ki-
rov. Centru] este în întregim e
cuprins de regiunea Sverdlovsk,
iar,.Sudul se îm parte între re­
giunile Celiabinsk, Cikalov şi
Republica Autonom ă Ba,şkiră. Cu
toate acestea, U ralul răm îne în
întregim e un com plex econom ic
unitar, poate singurul de acest
fel în lum e. In fot cazul, n ică ­
ieri în lum e nu există o aşa de
arm onioasă îm binare a tuturor
elem entelor din tabloul lui M en-
deieev, Cu Uralul natura a fost
darnică şi în acelaşi tim p chib­
zuită : la îndemâna om ului este
totul. M ai e nevoie doar de mî-
na lui harnică pentru a stăpîrii
uriaşele bogăţii ce zac în m ă ­
runtaiele m unţilor. A ceastă mî-
nă a creat-o puterea sovietică.
Ea e s te a c e e a oare ia tran sform at
vechiul U ral, cu exploatarea in ­
umană a m uncitorilor sem i-io-
bagi, cu tehnica veche de pro­
ducţie, cu distrugerea barbară a
naturii pe carh o practicau m ag­
naţii capitalişti ai U ralului, în-
tr-o puternică bază econom ică a
socialism ului, într-un focar de
cultură, într-un v a s t laborator al
celei mai avansate tehnici
Un oraş în taîgă
Aş vrea să încep să vorbesc
despre oam enii Uralului şi fap­
tele . lor călătorind cu dum nea­
voastră pe harta Uralului. U ita-
ţi-vă undeva sus, lîngă linia
cercului polar de Nord, unde un
COLCERU ÂRON
prim-secretar al Comitetului
raional P.M.R-. — Sebeş
¦treşti are rep a rtiza ţi a g ita to r i la
Dala şi Cîlnic. Corpul de agita­
tori de la fabrica „Sim ion Băr-
nuţiu" s-a dep lasat în satele
Pianu de Sus şi Pianu de Jos.
înainte de a pleoa pe teren, a-
gitiatorii sînt instruiţi d e cab i­
netul d e partid cu problem ele
oare urm ează a fi d iscu ta te cu
ţăranii din satele respective. A-
junşi la iocurile respective, a g i­
tatorii ţin o scurtă consfătuire
comună cu agitatorii organiza­
ţiilor de bază săteşti, apoi, pe
lîngă fiecare agitator de la oraş,
sîn t repartizaţi unul sau doi a-
gitatori de la sat. A stfel, g ru ­
paţi, agitatorii pleacă pe teren,
acolo unde se sim te nevoia unei
susţinute m unci d e lămurire. A-
oeastă m etod ă s-a d o v ed it a fi
cea mai efioaoe, atît în lăm uri­
rea a g ita to rilo r d e la s a te ou ca de p regătire p eriodică ia a g i ­
lor mat buni agitatori de la
oraş.
Acolo unde s-a pus accent pe
munca de agitaţie, rezultatele
m ergînd din casă în casă cu a-
gitatorii Cornel D răgoi şi loan
Bo-toroagă, din comuna V in­
pre avantajele lucrării pămân­
tului în com un, au con tribut t la
înfiinţarea în com ună a unei în ­
tovărăşiri agricole.
A gita to rii care au m uncit (de
¦asemenea bine şi cu rezultate
nuu dat organizaţiilor de- bază
în cam pania de contractări. N u­
m ai m unca de agitaţie susţinută
şi perseverentă a reuşit să dea
rezultatele dorite. In oomuna
Cîrbova, de pildă, în scurt timp,
în urma m unoii d e lăm urire du-
la Combinatul siderurgic Hunedoana,
la Trustul 7 construcţii Petroşani şi
în alte locuri.
Printre fruntaşii carierei pentru ca­
re anul 1957 a cedat locul anului
1958 se numără minerii Serafim Be-
tea, Crişan Petru II, Ion Bulz, ves­
tiţii fraţi spărgători de piatră Rău
Petru şi Gheorghe, mecanicii Gomboş
Oladar şi Nicolae Avram. Liniile gra­
ficului de producţie de Ia cariera Bră­
nişca indică şi îndeplinirea valorică
pe cele două decade ale lunii octom­
brie în procent de 118,33 la sută la
producţia marfă şi reducerea preţului
de cost pe primele trei trimestre cu
0,25 la sută.
pinsk. înainte de revoluţie ea se
numea Bogoslovsk, ceea ce în ­
seam nă „cuvîntul lui D um ne­
zeu". Şi pe bună dreptate. Aici,
în m ijlocul unor păduri nesfâr­
şite, sălăşluiai! în voia duhuri­
lor schim nicii bigoţi care crea­
seră un schit. Vă am intiţi de at­
mosfera din „Soţi" ? Cred că nu
e ste o m are deosebire. A cum , i-
m aginea Ca: pinsk-lui este cu to­
tul alta. De altfel, vizita n oas­
tră ia Carpinsk nu a fost provo­
cată de dorinţa de com paraţie
cu trecutul. La C arpinsk venisem
s ă v izită m urna d in cele m ai m o ­
derne exploatări carbonifere şi
să vedem în 'acţiune excavatoare­
le m ob ile cu cu p ele de 14 m. c..,
şi pe bună dreplnte am avut de
ce să ne uimim. In plină taiga,
prin m unca om ului sovietic s-a
născut un oraş nou, modern, s-a
creat o hază de producţie baza­
tă pe cea mai m odernă tehnolo­
gie. D e la tram vaiele şi autobu­
sele eleganfe ce deservesc trans­
portul orăşenesc şi pînă la ca-
feul elegan t în care puteai co ­
m anda ca şi la „M elropol" din
M oscova un solid şniţel şi o sti­
clă de şam panie, totul vădea o
grijă deosebită pentru om, pen­
tru cerin ţele lui — m ateriale şi
spirituale. Nu mai vorbesc de
exploatarea carboniferă : pe o su ­
prafaţă uriaşă excavatoarele des­
chideau scoarţa de păm înt la o
a d în cim e de 13— 15 m, după c a ­
re, cu ajutorul aşa zisei „lo-
peţi" m obile create de uzinele
din Cram otorsk, se deschidea
ORUMUL 'SOCIALISMULUI
să de a g ita to ri, s-ia reuşit să se
contracteze cantităţi Însem nate
de grîu şi porumb şi o seam ă
de alte produse.
D in aoeste rezultate am tras
concluzia că munca de agitaţie
este m ai efioaoe atunci cînd a g i­
tatorul din comună prim eşte a-
jutorul permanent al agitatoru­
lui de la ona,ş. B in e în ţe le s că
acest ajutor nu poate rezolva
totul. Felul în oare se d esfăşoa­
ră m unca de agitaţie, depinde şi
de m odul în oare organ izaţiile
de bază din întreprinderi pregă­
tesc corpul de agitatori şi de
felul cum îi repartizează în d i­
verse sectoare de activitate, cum
îi controlează şi cum îi ajută.
In raionul nostru sînt însă şi
unele deficienţe în m unca cu a-
gitatorii.
A şa, spre exem plu, nu s-â
controlat şi tras la răspundere
în suficientă m ăsură Cabinetul
de partid, oare în m ulte cazuri
glijat sezisăriîe făoute de agi­
tatorii veniţi de pe teren, nelu-
în d u -se m ăsuri d e .remedierea
D e asem enea, răspunderea in­ m itetul comunal de partid, or­
¦munca d e a g ita ţie , încă la să de
dorit. Pentru aceasta, Biroul
Sebeş va întocm i un plan de
muncă pentru îndrum area cu
m ai m ultă efica cita te ia a c tiv i­
tăţii o rgan izaţiilor de bază in
această latură a m uncii de
C ă lă to rie în viitor
(U rm a re din pag. l-a )
rii gazului metan. N-a fost nevoie sâ
mai punem întrebări. Pe feţele tuturor
se citea mulţumirea şi recunoştinţa.
La Petroşani, acelaşi dşcor: miros de
cărbune, fiinicularele în mişcare, mi­
nerii care veneau şi plecau la şuturi,
în fine. muncă şi voie bună. Mai în-
tîi am mers să vizităm fabrica de
mezeluri de interes local, care apro­
vizionează în bună măsură pe cei din
Valea Jiului. Am vizitat apoi tot aici
un nou bloc cu două etaje,, noul ho­
tel şi alte lucrări importante, ca după
aceea să putem admira reţeaua de
înaltă tensiune Coroeşti-Vulcan, pie­
ţele complect amenajate din Lupeni şi
Vulcan. Din Valea Jiului am făcut
calea întoarsă pentru a ajunge în ce­
tatea oţelului-Hunedoara. Oraşul pare
de nerecunoscut. Ar fi greu să înşiri
pe hîrtie foate înfăptuirile realizate în de executat un bloc, nu dăduse tema
ultimii ani. Localnicii par a fi foarte
mulţumiţi de faptul că şi la ei s-a
introdus gazul metan.
Asemenea vizite am făcut şi la aba­
torul din Brad, în satele electrificate
Hărău, Bălata, Jeledinţi, la reţeaua
frontul de lucru în stratul de
cărbune şi din nou alte excava­
toare electrice încăroau cărbune­
le pe benzi, de unde m ergea în
bumcărele de sortare, şi mai de­
parte în vagon la consum ator.
Totul m ecanizat. N ici o operaţie
m anuală, afară poate de m ane­
vra vagoan elor sub buncărele de
în cărcare. A şa în cep e U ralu l la
Nord. Pentru aceasta a luptat li­
nul din pionierii industrializării
Nordului — bolşevicul Vahruşev.
P e m ulţi poate nu-i entuzias­
mează cărbunele. Cu cîtiva zeci
de km la sud-est, tot în taigă,
sc înaltă corpurile spaţioase ale
uzinei de alum iniu din Krasno
K urinsk, iar la cîtiva km. de u-
zină se înalţă un orăşel elegant,
cu palat de cultură, săli sp aţi­
oase de cinem a, m agazine ele­
gante şi chiar cu şcoală de m u­
zică. De altfel, pentru mine
Krasno Kurinsk este legat de
un episod foarte interesant. R e­
giunea Sverdlovsk se caracteri­
zează printr-o dezvoltare com ­
plexă a tuturor ramurilor eco­
nom ice, ceea ce face ca ea să
se caracterizeze printr-o balan­
ţă econom ică activă şi printr-un
număr restrîns de mărfuri aduse
din alte regiuni. Şi totuşi, în re­
giune nu era o fabrică de chi­
brituri, lucru care îi indispun ea
foarte mult pe locuitorii Sverd-
lovsk-ului, nevoiţi să consume
chibriturile vecinilor din Perm sk.
Şi vă im aginaţi cu cît entuzi­
asm au primit ei în 1953 mult
dorita veste că fabrica de chi­
QlouL eămhi
m ihim l
In dorinţa de a aveia tinde
să-şi petreacă timpul liber, îm-
bogăţindu-şi cunoştinţele, ţăra­
nii m uncitori din Stremţ au în ­
ceput în urmă cu oîţiva ani,
construcţia unui căm in ou li ural.
In toam na asta lucrările de
construcţie au înregistrat un
ritm sporit, deoarece la 3 n o ­
iem brie, locuitorii din Strem ţ
vor să facă inaugurarea căm inu­
lui.
Pe lîngă sum ele adunate din
autoim puneri, cetăţenii au pres­
tat nenum ărate ore de m uncă
voluntară. Nu am putut nota
pe cei m ai harnici. • Erau prea
m ulţi. D ar în fruntea lor tre­
buie să amintim pe secretarul
Comitetului executiv, Eugen
Crişan şi pe directorul căm inu­
lui cultural, G avrilă Popa. Ieri,
22 octombrie, tocm ai era m uncă
voluntară la oare contribuiau ca ­
drele didactice şi salariaţii coo­
perativei.
Realizări
care puteau f i
mai mari
In comuna Rom os s-au înre­
gistrat însem nate suooese în
¦munca d e contractări şi a c h iz i­
ţii. Num eroşi ţărani muncitori
din com ună, îndrum aţi de c o ­
ex ecu tiv ial sfa tu lu i popular, au
contractat cu statu l în sem n ate
oantităti d e cereale. La grîu, de
oare înafara unei cantităţi de
3.000 k g ia şi fost predată b a­
zei d e recepţie. S-iau con tractat
de asem enea 55.000 kg porumb
şi 63.000 i^g cartofi, d in oare
cea mai m are parte a intrat
deja la bazele de recepţie.
electrică a comunei Gugir, Vinţ, Ra-
poltul Mare etc„ etc. Apoi am mers
prin Orăştie, Alba Iulia, pe la fabricile lipsă de inginer şef şi arhitect şef,
de pîine din Brad şi Haţeg, la sediul
Sfatului popular raional Ilia. In fru­
moasa staţiune balneo-climaterică
Geoagiu a fost de mult rezolvată a-
provizionarea cu apă, refacerea cabine­
lor şi completarea lor, terminarea in­
stalaţiilor sanitare la vilele staţiunii. altul şi, parcă mulţumiţi de cele vă­
Cei veniţi aici au absolut tot ce le
trebuie.
...Au trecut clţiva ani de cînd âm
discutat cu tovarăşul ing. Emil Inovea-
nu, directorul Institutului de proiectări tura fanteziei autorului. Dar nu. Tot
regionale. Gîte greutăţi nu întîmpină
în acea vreme 1 Mulţi dintre benefi­
ciari nu ştiau c'e vor. Ne aduserăm
aminte cum l.G.O. Deva, care avea
de proiectare. Alţi beneficiari s-au
răsgîndit pe parqurs. Prevederile so­
ciale, după ce au „comandat" un azil
de bătrîni la Geoagiu, s-a răsgîndit
între timp. Ne-am amintit apoi cum
institutul nu dispunea de personal su­
ficient şi ca număr şi ca pregătire
profesională, ce spaţiu strimt de lucru
aveau lucrătorii institutului, ce crizi'
brituri din Krasno Kurinsk a in ­
trat în funcţiune.
De la Petru cel Mare
la Piotr Boloîov
D ezvoltarea m etalurgiei Ura
iului este indisolubili legată de
num ele lui Petru cel M are. B in e
înţeles, „uzine făcătoare de m i­
nuni" au fost şi în ain tea lui, la
a rsen a lele im p eriale de la Zla-
toust şi Ijevsk, în special. Dar,
războaiele num eroase ale lui P e ­
tru, crearea flotei ruse, reînzes-
trarea arm atei cu arm am ent m o­
dern, în specia] de artilerie, fă ­
ceau să crească nevoile de m e­
tal. Aşa s-au pus bazele d ezvol­
tării m etalurgiei Uralului, şi aşa
dintr-un m eşter iob ag la o uzi­
nă „cazonă" Dem idov a devenit
fondatorul dinastiei m agnaţilor
m etalu lu i1.
P e bună dreptate, se spune că
bogăţia principală a Uralului
este fierul. D e la 'N adejdinsk
(actualul Serov) şi pînă în sud
la M agnitogorsk şi O rsk-N olilo-
vsk, m inereurile de fier ocupă
spaţii uriaşe cu rezerve de m i­
lioane de tone. P e această bază
de minereuri ieftine şi bogate,
care de cele mai m ulte ori se
întâlnesc chiar la suprafaţă, s-a
dezvoltat în trecut uzinele de la
N adejdinsk, C uşva, Taghiil, Alo-
pa-evsk, U tka şi altele. Vizitând
vechile uzine, făcînd cunoştinţă
cu starea în care se găseau ele
înaintea revoluţiei, nu mai este
nevoie de explicaţii pentru a jus­
tifica înapoierea econom ică a
Rusiei, pentru a justifica de ce
pînă şi în Ural lemnul era m a­
terialul de construcţie principal.
In 40 de ani de putere sovietică
Uralul s-a transform at într-âde-
văr, cum just se exprimă Pole-
voi, î'ntr-o „inim ă de oţel" a U-
niunii Sovietice. Au fost recons­
truite, m odernizate şi profilate
7 5 . 0 0 0 km fără reparaţii generale
Vestea că mecanicul Ion Pă­
curar* de pe locomotiva 230.189
a ajuns lâ 75.000 km, fără re­
paraţii generale, a făcut repede
înconjurul depoului C. F. R. din
Teiuş, stîrrtind multe discuţii.
— Cum, pirpiriul ăia, să facă
atîţla kilometri ?
— Pirpiriu, dar iute foc...
— Păcurar ? Mecanic ca el
mai rar...
In timpul acesta, Păcurar con­
ducea locomotiva cu un tren de
călători, pe undeva pe lîngă
Cluj. Potrivit de statură, negri­
cios şi slăbuţ ia faţă, tînăr încă,
el este modest din fire. Stătea
rezemat de uşa marchizei şi
scruta depărtarea atent la sem­
nalele semafoarelor.
De ce se discutase şi ce avea
să se mai discute, nici că-i păsa.
Pentru el, viaţa fără locomotiva
n-ar avea nici un rost. Din 1951,
de cînd a primit carnetul de
conducere, Ion Păcurar şi-a îm­
părţit grijile între familie şi lo­
comotivă. Aproape că nici n-a
cunoscut alte bucurii. Acasă, so­ rea la timp a tuturor părţilor su­ Cei 75.000 km. fără reparaţii,
ţia şi cei doi copilaşi, îl întîm- puse frecării, alimentarea raţio­ fuseseră depăşiţi.
Pe marginea unei consfătuiri
Zilele trecute a avut loc în
din D eva o consfătuire a lucră­
torilor d e la O.C.L. Alimentiana-
D eva, centrele Brad, Qrăştie,
ducerea şi lucrătorii din între­
prinderea comerţului cu ridi­
cata, produse alim entare Devia
(I.C .R .A .), cu scopul die a îm ­
bunătăţi aprovizionarea oam e­
nilor m uncii.
duceau de documentaţie tehnică, lip­
sa instrumentelor de teren, a aparatelor
de sondaj pentru fundaţii, cum duceau
cum mijloacele detransport erau insu­
ficiente. De aceea, ’ne amintim acum
cu plăcere că toate aceste greutăţi ine­
rente au fost înlăturate şi s-a ajuns
la înfăptuiri cu care regiunea noastră
se poate mîndri. Ne-ărri uitat unul la
zute, ne-am îmbrăţişat.
? nu se ridică de la unităţi timp
P. S. — S-ar părea că cele auzite
în reportajul de mai sus ar fi de na­
ce s-a arătat, toate înfăptuirile de care fost lipsa pungilor şi a h irtei
vorbeam, sînt bazate pe realitate, sînt
extrase din planul Institutului de pro­
iectări regionale Deva.
De sigur că vor exista pe ici pe
colo mici modificări. Dar majoritatea
lucrărilor vor fi terminate cu mult
înainte de anul 1960. Poate că echi­
pele de fotbal de care vorbeam la în­
ceputul reportajului nu-şi vor atinge
scopul. De fapt .acest lucru nici nu
era trecut în planul institutului. Dar
noi sperăm...;
vechile uzine siderurgice, s-au
creat uzine noi la : Serov, Nijni
T aghil, Zlatoust, Giusovaiia, C e­
liabinsk, a fost construit g igan ­
tul m etalurgiei din M agnito-
gorsk. In orice atlas geografic
veţi întâlni în lanţul m unţilor U-
ral m untele V îsok aia.
Nu mică ne-a fost mirarea
cînd, vizitând m untele — care
pe româneşte înseam nă „înalt",
am văzut o gaură uriaşă în pă­
mînt, fierul fiind de m ult „înfu­
lecat" de furnalele nesăţioase ale
U ralului. De aici ironia m ineri­
lor a schim bat num ele din „V î­
sokaia" în „Glubokaia", ceea ce
înseam nă „m untele adînc”. Ceea
ce trebuie însă rem arcat este
faptul că Uralul nu are numai
o industrie proprie, ci el are şi
o pleiadă de m etalurgi proprii.
In U ral a fi m eta lu rg e ste o
c in ste şi nu în puţine fam ilii ai
să întâlneşti un fel de ştafetă 'a
p rofesiei, unde din tată în ifiu
toţi sînt mfetalurgişti, cu singura
deosebire că fiii, tot mai des,
au în buzunar şi diploma de in­
giner.
De aceea am şi pus acest nu­
me notelor mele — de la Petru
cel M are la Piotr B olotov. P e ­
tru cel M are a creat pe D em i­
dov. Puterea sovietică a creai
pe Piotr Bolotov, primul topitor
de la cuptorul nr. 4 din Nijni
T aghil care a creat m etoda de
elaborare rapidă a şarjelor, pen­
tru care a prim it P rem iul Lenin.
U ralul este la fel de bogat în
oam en i, ca şi în m inereu, şi la
fel este de b ogat şi în fapte. La
Serov veţi găsi furnalul cel mai
m are lcipo din U .R .S .S ., la T a ­
ghil — cele mai scurte şarje,
la M a g n ito g o rsk — cea m ai ief­
tină fontă, la Pervouralsk — re­
cordul de viteză la lam inarea ţe ­
vilor. P e drept cuvînt, m etalur­
gia superlativelor,
pină întotdeauna cu surprize. La
lucru, pe locomotivă, fochistul
său Ilie Pătrînjan, îl rezervă tot
atîtea veşti bune. împreună, ve­
rifică fiecare piesă a locomotivei,
de la bielă şi pînă la pompa de
ulei, de Ia regulator şi pînă la
rezervorul de apă de pe tender.
Cea mai mică neregulă, este
pusă imediat la punct, fără să
se apeleze la ajutorul lăcătuşilor
din depou. De altfel, repararea u-
nor mici defecte, fără concursul
celor din depou, este un obicei
care s-a încetăţenit pe locomo­
tiva 230.189.
Cum a ajuns mecanicul Ion
Păcurar să parcurgă această u-
riaşă distanţă fără ca locomoti­
va să intre în reparaţie genera­
lă? Mecanicul răspunde simplu
oricui îl întreabă :
— Am îngrijit-o î
Mai mult nici că s-ar putea
adăuga. îngrijirea locomotivei
presupune verificarea înainte şi
după ieşirea din turnus, repara­
rea celor mai mici defecte, unge­
Cu acest prilej, conducerea rului Com erţului, luarea de m ă­
rector S ă b ă u ), ia prezentat un
refenat cu privire la îndeplinirea
sarcinilor de plan pe trimestrul
şirea planului la desfacere pe
a cest interval d e timp ou 10 la
sută. R ezultatele obţinute se da-
toresc efortului depus de lucră­
torii celor două întreprinderi
sub conducerea organizaţiilor de
partid şi m obilizaţi de com ite­ lor din unităţi, precum şi despre
tele de întreprindere, pentru a m etodele noi şi bune d e m uncă
contribui la ridicarea nivelului folosite de unii tovarăşi care au
d e v ia ţă lai celor ce m u n cesc. ob ţin u t r e z u lta te în m u n că .
Tot ou această ocazie s-au scos
în evidenţă şi unele lipsuri care
nu au dat posibilitatea obţineri
unor rezultate m ai bune şi în
special defecţiunile în m unca de
aprovizionare a unităţilor. A st­
fel, recepţia cantitativă şi calita­
tivă a m ărfurilor nu se face de
către d elegaţii I.C.R.A., care se
¦grăbesc cînd este vorba de re­
cepţia m ărfurilor. M ărfurile la
m agazine nu se aduc întotdea­
una în cantităţile com andate sau
prevăzute în grafic şi nici în
sortim entele cerute. Am balajele
îndelungat. Problema care a
fost cel m ai mult dezbătută a
de am balaj. Şi, pe drept cuvînt.
T oate o rg a n ele in teresa te în ia- surile pentru ca aprovizionarea
provizionarea populaţiei se stră­
duiesc să producă şi să desfacă
¦un volu m sporit d e m ărfuri, în ­
să dacă aoeste bunuri de larg
consum nu sîn t am balate în
¦mod coresp u n zător dim inuează
rezultatele scontate. In acest
domeniu nu am progresat prea
¦mult şi se im pune din ca r te a
organelor centrale ale M iniste­
_VDOOOCOOOOOSGOOGCaOOCOOC
Curcubeul metalifer
In rînd cu producţia de oţel,
stau şi celelalte ramuri m etalur­
gice aie industriei Uralului. D es­
pre uriaşele uzine de alum iniu îţi
vorbesc puternicele reţele elec­
trice ce duc la K am ensk-Ural-
skivo, de cupru îţi vorbesc Tur-
nisk K am ensk, M ednogorsk, la
N eviansk poţi urmări extracţia
nichelului, crom ul se extrage la
Krompik, apoi urm ează platina,
aurul, argintul. In ajunul dez­
voltării sale se află m etalurgia
Fitanului care aproape peste tot
însoţeşte fierul şi care constituie
baza aliajelor necesare aeronau­
ticei moderne. Intr-o localitate
cu nume curios „Krasnaia Şa-
pocîca (Scufiţa roşie) se extrage
m iabganul.
Din cele m al vechi timpuri
sînt renumite pietrele preţioase
ale Uralului — rubin, safir, cele
mai variate onixuri, diam antele.
La 30 de km. de S verd lo v sk , c u ­
rioşii pot vedea şi azi răm ăşiţele
unei m ine de diam ante. De alt­
fel, se şi num eşte „A lm aznaia
gora" — m untele de diamante.
B ogăţia de nestem ate a Uralului
a inspirat atît basm ul popular
rus, cît şi pe scriitori şi poeţi.
Amintiţi-vă numai de m inunatele
pagini ale lui Bajov — „Cutia
de m alachit", „Floarea de pia­
tră" şi altele, care sînt adînc
inspirate de frum useţea şi m ăre­
ţia U ralilor.
Miner, metalurg
şi constructor...
Aşa începe un cînfec despre
Ural al com pozitorului Katz din
Sverdlovsk. S e pare că în aceste
trei cuvinte, ca într-un m onolit
a fost cuprins întregul Ural.
Minerii* m etalurgiştii — de ei
am vorbii, $if eroism ul si abne­
Pag. 3
'¦¦¦¦ •M m
nală a focarului tu cărbune şi
păcură, menţinerea Ia acelaşi ni­
vel a apei în cazan şi altele. E
greu să îngrijeşti o namilă de
locomotivă aşa ca aceea pe care
o are Păcurar. Dar pentru el,
care îşi iubeşte meseria, îngriji­
rea locomotivei a devenit ceva
obişnuit, fără de care nu s-ar
putea numi mecanic.
Departe, în zare, Ion Păcurar
a observat că semnalul de intrare
în staţie e pe „roşu". Uşor, el
a deschis robinetul frînelor cu a-
buri şi trenul şi-a redus din vi­
teză. In acelaşi timp, cîteva
fluiere scurte, ie-a adus aminte
celor din staţie că pe locomo­
tivă se află un mecanic căruia
nu-i convine să piardă timpul pe
Ia semnalele de intrare. Imediat,
semnalul s-a întors pe „verde"
şi Păcurar a apăsat din nou re­
gulatorul de viteză. Peste cîteva
minute, trenul remorcat de lo­
comotiva 230.189, a intrat în
staţia Cluj.
acestei stări.
U n lucru 'despre oare s-a vor­
bit însă prea puţin cu ocazia
din unităţile de desfacere. D acă
vorbitorii au criticat lipsurile în
aprovizionare, apoi prea puţin
s-a vorbit despre buna deservire,
d esp re a n a liza a u to c r itic ă ia lip ­
surilor p e r so n a le laie c o le c tiv e ­
Pentru consfătuirile ce vor
mai urma, considerăm că este
necesar să se a n a lizeze şi a c e a s­
tă latură, ca cea mai im portan­
tă în deservirea populaţiei şi
care, p rin efortu rile u n ite ia lu ­
crătorilor din com erţ, prin con­
ştiinciozitatea lor în m uncă, se
poate îm bunătăţi simţitori La
sfârşitul consfătuirii, conducerea
O.C.L. Alim entara şi com itetul
de întreprindere, au prezentat
un plan de m ăsuri m enit să a-
sigure îndeplinirea şi depăşirea
planului pe trim estrul IV a. c.,
prevăzând şi unele măsuri pen­
tru rem edierea deficientelor con­
statate. De asem enea, conduce­
rea I.C.R.A. (director tov. M os-
kar), a asigu rat participanţii lâ
consfătuire că va lua toate m ă­
unităţilor şi im plicit a populaţiei
să nu sufere.
Considerăm ca o necesitate ti­
nerea unor astfel de consfă­
tuiri, cu oare o ca zie se pot cu­
noaşte m ultiple aspecte âle
m uncii, şi se pot lua m ăsurile
necesare pentru îm bunătăţire.
IOV CARABAŞ
gaţia lor,- ei s'mulg b ogăţiile a-
cestui păm înt fertil, iar mai de­
parte alţii — constructorii. C on­
structori în sensul larg, adînc
uman, dau o destinaţie preţioasă
acestor bogăţii. Se pot urmări
în zeci de feluri roadele m uncii
omului. Cred că cel mai eloc­
vent este însă să urmăreşti aces­
te roade în fluxul lor natural.
De aceea, întotdeauna am sim ­
ţit o slăbiciune deosebită pentru
staţiile de triaj. Aici cu preciziu-
ne poţi şti ce ai şi ce-ţi lipseşte,
ce produce un oraş, o regiune,
care este profilul ei econom ie.
Putem face aceasta şi noi. Este
de ajuns să parcurgem trei rute:
Sverdlovsk-Perm II, Sverdlovsk-
Krasnof insk, Celi abinsk-D iom a.
iată două trenuri în staţia Se-
verka : unul vine către Sverd­
lovsk, altul m erge de la Sverd­
lovsk. Să privim în vagoanele
prim ului tren : excavatoare — a-
cesta este „Uralm aşul", recipien­
te şi pompe — U ralelectroapa-
rat, ferm e m etalice, uzina din
Revdo, m otociclete, din Alo-
paevsk, spirt — din Krasno-
uralsk, celuloză din N ovaia Dia­
ta, oţel pentru transform atoare,
vase em ailate de la K uşva, şine
de cale ferată şi vagoan e din
T aghil. In c elă la lt tren' — m o­
toare din Perm i, fosfaţi — din
Berezaiki, acizi — din Gubazo,
tablă de la C iusovaia, ca şi de
l,a C eliab in sk , utilaj m in ier la
Kopeisk, tractoare, piese de
schimb, valţuri de lam inoare şi
zeci de alte produse. Cei care se
vor în treb a : unde m erg toate
acestea ? R ăspunsul e simplu :
pe şantierele com unism ului, în
ţările socialiste surori, în ţările
prietene, care s-au scuturat de
jugul colonial, peste lot unde o-
tnul luptă pentru o viaţă mâi
bună, mâi îm belşugată.