Page 85 - 1957-10

Pag. 4 DRUMUL SOCIALfSM ULUI Nr 891

a 25 octombrie ; Creşterea populaţiei URSb

g înconjurat ie 3 1 6 .3 0 0 .0 0 0 în cinci ani
globul pămînfesc
—

M OSCOVA 24 (A gerpres).

MOSCOVA 25 (A gerpres), ALMA ATA 25 fA gerpres), — TA SS transm ite : In pre­
zent în U niunea S ovietică
T A SS anunţă La 25 octo m ­ T A SS anunţă : In seara de 23 durata m edie a vieţii omului
este de 67 de ani — de peste
brie. ora 6 . sa telitu l artificial a octom brie la observatorul In sti­ două ori mai mult decît în
Rusia ţaristă. Pe atunci lon­
înconjurat de 303 ori globul pă- tutului de astrofizica al A cade­ gevitatea m edie era de nu­
m în tesc. In a cest tim p el a par­ m iei de ştiin ţe din R .S .S . Ka- mai 32 de ani.

curs un drum de 13.200.000 km. zahă, au fost efectuate ob serva­ i. > In Rusia din ain te de revo­
luţie, m ortalitatea populaţiei
In seara de 25 octom brie ra­ ţii şi fotografii cu privire la S. urnşdof l-s prim i Tratativele com erciale romîno-argentiniene era de peste două ori m ai
cheta purtătoare va întrece sa­ zborul rachetei purtătoare. Fo­ preşedintele Asociaţiei m are decît în S.U .A . şi A n­
telitul cu m ai m ult de 2/3 din to g ra fiile s-au făcut de P. A. BUEN.OS A lR E Ş. 24 •A ger­ cheierii unui acord com ercial şi g lia. In prezent în U .R .S .S .,
rotaţia în jurul păm întului, şi Roskovski, şeful secţiei de as- este de 7,5 la 1.000 d e locui­
tori. A ceastă cifră este con­
se va afla înaintea sa' iitului trefizică a institutului, candidat Canada—Ucraina pres. — Lia începutul lunii o c ­ de plăţi cu A rgentina, precum siderabil m ai m ică decît în
la o d L .an ţă de 13.200 km. în ştiinţe fizico-m atem atice, şi de şi pentru vizitarea a tU r ţări din S .U .A . şi A n g lia . In cursul
V. S . ' M ateaghin, colaborator MOSCOVA 25 (Agerpres) U .R .S.S. şi al A sociaţiei uonai- tombrie o delegaţie econom ică America de Sud şi din America c e lu i'de-ial cincilea cincinal
Din această cauză ea se va ştiinţific al institutului. La o- TASS anunţă : La 24 octombrie niene pentru relaţiile culturale, ia României condusă de in g. M. Centrală în vederea dezvoltării — între a n ii 1951 şi 1956 —
vedea cu 28,8 m inute mai tîrziu obiectîvele camerei fotografice a . . S. H ruşciov, prim secretar al ou stră in ă ta tea . Ciobanu, preşedintele Camerei sch im b u rilor co m erciale cu a- sporul num eric al populaţiei
decît satelitul, şi va trece la fost adaptat un opturator spe­ de' Com erţ a R .P .R ., .a plecat în cesfce ţări. U niunii Sovietice s-a cifrat
7 ,2. grade longitudine vestică cial care a permis să se obţină C.C. .al P .C .U .S ., l-a prim it pe America de: su d -în vederea în- la 16.300.000 oam eni.
de satelit. fotografierea interm itentă a m iş­ La 21 octombrie au început
cării obiectului. prevedeV. I. Svistun, preşedintele A so­ în cadrul schimburilor tratativele oficiale între delega­
Ulterior distanţa dintre ra­
cheta purtătoare şi satelit se va Ce seciaţiei canadiene pentru le g ă ­

m icşora, pînă cînd racheta pur­ La 24 octom brie banda a fost turile culturale cu U craina, cu ţia ţării noastre, condusă de ing.
M. Ciob an u şi d elegaţia argen-
tătoare va depăşi din nou sa te­ developată. In două fotografii oare a avut o convorbire. V . I. culturale soviete - romine pe anul 1051 tiniiană, condusă de dl. V assena,
litul, aflîndu-se înaintea aces­ se vede clar drumul rachetei Svistun se află în U .R .S .S . la m inistrul de Finanţe al A rgenti­
tuia cu o rotaţie în jurul păm în­ Declaraţiile tov. A. Joja la postul de televiziune nei.
din Moscova
tului. purtătoare pe cerul înstelat. invitaţia C om itetului slav al

O C Q -0 0 - 0 0 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOCGOGQOCOOGGOQQQQOQGGOQ9 QQOGGOQOGGQGOQ©©
^OOOOOOOGOOOGOGOGGOOGOOGOGOOOGOOGGGOOOOO

C E A D E A 1 2 - a S E S I U N E A^ O. N._U. M OSCOVA 24. — Corespon­ unei expoziţii a cărţii ruse şi so­
dentul A gerpres transm ite : Io v . vietice şi o decadă a artei şi cul­

ATANASE JOJA. m inistrul în ­ turii republicilor baltice. „New Y o rk H erald Tribune1* despre
In comitetul politic continuă dezbaterile văţământului şi Culturii al R.P. creşterea em igraţiei din Anglia
In U.'R.Ş.S. se vor d ep lasa :

Române, oare se află la M os­ Filarm onica de Stat din Bucu­

în problema dezarmării cova în fruntea unei delegaţii reşti condusă de m aestrul Geor- NEW YORK 25 (Agerpres). „A ceasta, scrie „N ew York
Intr-o corespondenţă specială de Herald Tribune", reflectă o ne­
române pentru a sem na conven­ ge G eorgescu, ansam ble ale
ţia culturală rom îno-sovietică Teatrului N aţional din B ucu­ la Londra zîarul „N ew York
H erald T ribune1' scrie că în rîn-
NEW YORK 25 Corespon­ ţei adoptării unor rezoluţii oare aceea din 1954. M onopoliştii a- pe anul 1958 a luat cuvântul în reşti şi Teatrului de Operă şi duriile p op u laţiei e n g le z e se m a ­ mulţumire pe scară naţionala,
dentul Agerpres anunţă : In d i­ nu fac decît să repete propuneri mericani au obţinut de pe urma seara zilei de 24 octom brie • în Balet din Bucureşti. nifestă dorinţa de a părăsi în provocată de viiaţia şi viitoru l
m ineaţa zilei de 24 octombrie p rezen tate anterior. El sua refe­ cursei înarm ărilor în perioada faţa postului de televiziune din m asă teritoriul englez şi a em i­ Angliei, un sentim ent care în ­
au continuat lucrările câtorva rit d e fapt la conţinutul rezolu­ 1949— 1957 profituri de 227 m i­ M oscova. Planul m ai prevede organi­ gra în altă parte. sum ează dificultăţile, eşecurile
din com itetele Adunării G ene­ ţiei propuse d e Statele U n ite şi liarde de dolari. Acest fapt, — zarea decadei artei şi culturii 'ro­ şi insuccesele pe care le-a pri­
rale O .N .U . Com itetul nr. 2 pen­ o serie de ţări şi care — după a declarat K iselev — anată în Vorbind despre intensificarea m âneşti în R .S .S . U craina şi „M ai m ult de jum ătate din m it A n g lia de la sfîrşitu l celui
tru problemele econom ice şi fi­ cum se ştie — repetă propuneri­ m od evident oare este de fapt schimburilor culturale sovieto- R .S.S. M oldovenească, a unei populaţia A ngliei — scrie ziarul de al doilea război m ondial
nanciare continuă discutarea ra­ le puterilor occidentale făcute substratul atitudinii ipocrite pe rom îne, tov. A. Joja a ară ta t că expoziţii de grafică şi caricatură am erican — doreşte în mod ho­ încoace". „Chiar şi actualul vo­
portului C onsiliului econom ic şi în cadrul şedinţei de la Londra oare o adoptă delegaţia ame"i- pentru anul 1958 se prevede ve­ şi a unei expoziţii a cărţii romî- tărît să plece din A nglia, sau lum al em igraţiei trage conclu­
social şi anum e problema sta ­ a subcom itetului de dezarmare. cană în cadrul com itetului po­ nirea în R. P. R om înă a b a le­ neşti. nu este sigură dacă vrea să ră- zia „N ew York Herald Tribune"
bilirii unei com isiuni econom ice litic şi lip sa d e d orin ţă ia S ta ­ tului Teatrului Kirov din Lenin­ înînă". are pentru A nglia cele mai gra­
regionale pentru ţările africane. D elegatul Bielorusiei, K ise- telor U n ite de a a ju n g e la un grad, a ansam blului de cântece A cadem ia R .P. Române v.a în ­ ve consecinţe ţara pierde ceer
Se ştie că în faţa comitetului se lev, s-a referit la conţinutul dis­ acord. Puterile occidentale — a şi dansuri lituanian ; de asem e­ „In ultimii cîţiva ani, conti­ ce îşi poate permite cel mai pu­
află o rezoluţie propusă de 29 cursului lui Lodge, delegatul arătat Kiselev — fac tot posibi­ nea sînt prevăzute organizarea cheia- un acord de colaborare cu nuă ziarul, em ig ra ţia , diin A n ­
de state, oare subliniază apor­ Statelor U nite, rostit în cadrul lul pentru a îm piedica un acord glia a luat proporţii şi nu exis­ ţin să piardă, ceea ce este cel
tul pozitiv adus activităţii O rga­ comitetului politic. D om nul Lod­ asupra înoetării experienţelor Academ ia de Ştiinţe a U .R .S.S. tă nici un indiciu că această mai necesar — m uncitori califi­
nizaţiei Naţiunilor U nite de di­ ge, a spus K iselev, a subliniat nucleare, deşi aoeasta corespun­ tendinţă va slăbi. După prevede­ caţi, oameni de ştiinţă şi profe­
ferite com isii ca aoelea care fiin­ importanţa interzicerii armelor de dorinţei tuturor delegaţiilor R.P, Ungara participă la expoziţia rile oficiale, pînă la sfîrşitul a-
in tercon tin en tale. A ceasta a ca­ universală de la Bruxelles

ţează pentru Europa, America rată însă — a spus Kiselev, — care au vorbit în cadrul com i­ BUDAPESTA 25 (Agerpres) nă, furnizată de industria de te­ cestui an, cel puţin 2 0 0 .0 0 0 de sionişti şi aşa insuficienţi faţă
Latină şi Asia. In sprijinul pro­ că problema controlului în acest tetului politic.. Ziarul m aghiar „M agvar Nem- lecom unicaţii a Ungariei. D ez­ englezi vor părăsi A nglia". de nevoile Angliei".
punerii creării unei com isii eco­ d om eniu nu poate fi rezolvată zet“ publică un amplu articol
nom ice pentru Africa a luat cu- fără solu ţii corespunzătoare în D elegatul Indoneziei Sastroa- consacrat pregătirilor ce se des­ voltarea in d u striei u n g a re va fi
vîntul oea mai m are parte a d e­ toate aspectele problemei arme­ midjojo, s-a ocupat în cea mai făşoară în U ngaria în vederea
legaţilor. lor nucleare. E ste lim pede — a m are parte a cuvântării sale de participării acestei ţări la ex ­ reprezentată prin instrum ente Declaraţia comună
arătat K iselev — de ce domnul im portanţa suspendării fără În­ poziţia universală de la B ruxe­ geofizice, un aparat fotografic
In comitetul nr. 3 au început Lodge este astăzi mai interesat târziere a experienţelor cu arm a lles.
d ezb a terile în legătu ră cu a-rt. în problema proiectilelor inter­ atom ică. El a arătat că ţările autom at, precum şi prin instru­ greco-iugoslavă
13 din convenţia internaţională continentale decît a fost altă­ mici şi m ijlocii au datoria de Industria grea a U ngariei va m ente m edicale. In pavilionul
asupra drepturilor om ului în pro­ d ată şi e ste tot latît .de lim pede a-şi sp u n e cu tărie poziţia lor fi reprezentată la această exp o­ R. P. U ngare se va organiza o ATENA 24 (Agenpres). — A- clei, K. K aram anlts, între 21 şi
blem ele sociale, culturale şi e- că Statele U nite doresc de fapt faţă de această chestiune şi de ziţie în sp ecia l prin m a şin i u- expoziţie perm anentă de modă. g en ţiile A TH EN A G EN C E şi 24. octom brie 1957 îq Grecia s-a
oonomice, articol care se ocupă să vorbească m ai m ult despre a 'co n trib u i la' rezolvarea a cestei nelte. Centrala telefonică a ex­ Diferite grafice vor face cunos­ T A N JU G .au tr a n sm is d eclaraţia aflat într-o vizită oficială E. Kar-
de prevederile în legătură cu dezarm are decît să a ju n gă la problem e. In a c e st se n s el a a- poziţiei u n iversale de 13 B ru­ cută vizitatorilor expoziţiei dez­ comună greco-iugoslavă dată delj,'vicepreşedinte al Vecei Fe­
învăţământul elem entar. concluzii în problema dezarm ă­ rătat că Indonezia se pronunţă xelles va fi o construcţie moder- voltarea agriculturii ungare. p u b licităţii lia 24 octom brie. In derative Executive a R.P.F. Iu­
rii. pentru lărgirea com ponenţei Co­ Printre produsele expuse se’ va declaraţie se arată că la in vi­ goslavia.
Com itetul nr. 4 continuă dez­ misiei pentru dezarm are. Monopoîurile petrolifere remarca vinul din Tokaj. taţia primului m inistru al Gre-
baterea inform aţiilor în legătură K iselev a arătat că Statele americane pătrund In cursul tratativelor au fost
cu teritoriile neautonom e iar în U nite desfăşoară o politică pe In legătură cu suspendarea şi în Tunisia
comitetul nr. 6 se continuă d ez­ m arginea prăpastiei „în legătură experienţelor atom ice el a sub­ o pinia publică din Finlanda este discutate problem ele oare pre­
baterea problem ei d efin iţiei a- cu războiul şi că în acest sens liniat conoluziile la care a ajuns mipofnva formam unui guvern zintă interes pentru ceie două
mari eforturi au fost făcute în pînă şi comitetul biologic şi ţări, precum şi probleme de im ­
gresiunii. mediaal al Statelor Unite, care în frunte cu Tanner portanţă generală.
.In com itetul nr. 1, comitetul
In d eclaraţie s e con stată cL

politic, au. continuat dezbaterile Statele U nite în ultim ul timp a atras atenţia într-un recent TUNIS 25 (A gerpres). A gen­ HELSINKI 26 (Agerpres) mulţum iri politice extrem de pu­ strînsa colaborare dintre cele
ţia France , P-resse anunţă că T A S S lanunţiă : Ştirea că form a­ două guverne asigură coexis­
în problem a dezarm ării. Mai pentru a ridica cît m ai mult raport asupra pericolului radia­ societatea petroliferă americană rea guvernului a fost încredin­ ternice. tenţa p a şn ică şi p rieten ea scă a"
şîn t înscrişi pe lista vorbitorilor producţia d e arm am ent. Aşa de ţiilor atom ice. El a contestat cele ,,C ondrada“ a obţinut din par­ ţată lui Tanner şi că neţinînd popoarelor Greciei şi Iugoslaviei,
tea guvernului tunisian conce­ seam a de hotărîrea parlam entu­ Ziarul „Kansian U utiseet" d e ­ ceea ce constituie, totodată, un
încă 26 de delegaţi. . pildă, programul Statelor U n i­ afirm ate de dom nul Lodge în le­ sionarea unor terenuri cu o su ­ lui cercurile reacţionare încear­ clară că fracţiunea parlam en­ factor de m enţinere a păcii în
Vorbitorii de joi au fosl d ele­ te în legătură ou înarm ările gătură cu a şa zisa lipsă d e im ­ prafaţă de 28 km p. pentru a e- că să form eze un guvern fără tară ia partidului social d e m o ­ această regiune. Cele două părţi
prevede o nouă creştere a pro­ portanţă a creşterii primejdiei fectua lucrări de prospectare. reprezentanţii Uniunii dem ocra­ crat nu a iputut lua o hotărîre consideră necesar să se înceteze
gaţii Irlandei, Bielorusiei şi In­ ducţiei arm elor nucleare pentru radiaţiilor atom ice pentru săn ă­ Socieiatea ,,Condrada“ s-a obli­ te ia poporului fin lan d ez, a ©Ur­ mai necugetată decît aceea de cursa înarm ărilor şi să încea­
doneziei. anul viitor, o producţie care este tatea şi dezvoltarea om enirii. g a t ca în caz că via descoperi z ă ­ a prom ova candidatura lui Tan­ pă dezarm area treptată. Iu go­
-'Delegatul Irlandei şi-a expri­ oam d e zece ori m ai m are decît căm inte petrolifere, să in vesteas­ nit critici în presa finlandeză ner ca şef al guvernului. D in­ sla v ia şi Grecia oare au avut
că în Tunisia, pentru început, de diferite orientări. C andidatu­ tre actualii politicieni activi Tan­ atît de m ult de suferit de pe
mat îndoiala asupna importan- i C © iw @ ® * sa ,fi5Sie s i s î p i © « a m © f aliia iî’i e sum a de 1.400.000.000 de franci ra lui Tanner la postul de prim ner este cel m ai puţin potrivit, urma tuturor războaielor, pri­
francezi. Intr-o declaraţie făcu­ m inistru se află în centrul a- iatît d in punct de ved ere a l po­ vesc cu toată sim patia ideea
«oboooooooccoooooâoooooc liticii interne cît şi al celei ex ­ păcii şi vor sprijini cu toate for­
terne, de a conduce ţara. Potri­
U.R.S.S. a

mai multe succese WASHINGTON 24 (Agerpres). - cea engleză de Edvrin Plewden, pre­

ca 8. U. A. In cadrul conversaţiilor anglo-ameri- şedintele autorităţii pentru energia tă corespondenţilor - e presă un tenţiei cercurilor politice d in ca­ vit ziarului e ste puţin probabil ţele orice efort sincer în această
direcţie.
Două institute de sondare a cane la 24 octombrie a avut Ioc la atomică din Marea Britanie, iar celă­ reprezentant al sus am intitei so ­ pitală şi a provocat uim ire chiar că prom ovarea lui să fie socoti­ Cele două părţi au m enţionat
opiniei publice: serviciul de son­ Casa Albă o întrevedere între preşe­ lalt de Donald Quarles, subsecretar cietăţi am ericane a anunţat că şi în rîndurile social dem ocra­ tă altfel decît ca „o dem onstra­
dări şi statistici din Franţa şi dintele Eisenhower asistat de secre­ de stat la ministerul Apărării al prospecţiunile vor începe înainte ţilor. Ziarul „H elsinki Sanom a" ţie insolentă în dom eniul poli­ caracterul serios al problemei
„D ivo-In stitu t“ din Firanckfurt tarul de stat Foster Dulles şi Harold S.U.A., şi Richard Powel, secretar scrie că încercările lui Tanner ticii externe". cipriote şi necesitatea urgentă a
pe M ain au întrebat pe redacto­ permanent al Ministerului Britanic al de sfîrşitul anului. A cest acord de ia form a g u v ern u l vor suferi rezolvării ei, ţin în d se a m a ît
rii şefi ai unor ziare din B elgia, MacMillan, primul ministru al Ma­ Apărării. face parte din planul capitalului Ziarul relatează că la 24 oc­ primul rând, d e revendicările le­
Franţa, Germania occidentală, rii Britanii, asistat de Sehvyu Uoyd, gitim e a le ciprioţilor.
Luxem burg şi O landa, care din ministrul britanic al Afacerilor Ex­ *? am erican de a lua locul Franţei un eşec, întruoît persoan a isa si tom brie T anner a începu t trata­
cele două ţări, Uniunea Sovie­ terne. In declaraţie..se. subliniază că
tică sau Statele U nite au înre­ In cursul aceleiaşi zile secretarul în fostele ei colonii în A frica de aripa partidului so c ia l dem ocrat tive cu preşedinţii fracţiunilor situaţia din Orientul M ijlociu
gistrat cele m ai m ari su ccese în După întrevedere a fost dat publi­ care im pune o atenţie serioasă
lum e în cursul anului 1956. Ele cităţii un comunicat în care se spune de stat Dulles a primit pe Henri nord. pe oare o reprezintă stârnesc ne- parlam entare (în afară de frac- a constituit obiectul unei exa­
iau obţin u t u rm ătoarele rezu l­ că s-a hotărît formarea a două gru­ m inări m inuţioase în timpul tra­
puri pentru studierea problemelor le­ Spaak, secretarul general al N.A.T.O. 2LsQ^OOOOOQOQ0 OOOOOOQQQOQQCÎCK5QOQ©OOOOQOOOOQOOQOOOQOOO(^ ţiunea U n iu n ii dem ocrate a po- tativelor.
gate de apărare şi de chestiunile a-
Dulles a calificat drept „o coinciden­ '* porului fin lan d ez) în problem a
ţă fericită'1 sosirea lui Spaak în S.U.A. formării guvernului.
în momeniul conversaţiilor anglo-a-

tate : tomice. La primul grup delegaţia mericane afirmînd că întrevederile pe M A G A ZIN
In B elgia 88 din ziariştii în ­ americană este prezidată de amiralul care le va avea Spaak vor aborda a-
Lewis Strauss, preşedintele comisiei celeaşi chestiuni ca şi conferinţa an-
trebaţi s-au pronunţat în favoa­

rea U niunii S ovietice, faţă de americane pentru energia atomică, şi glo-americană. DUMINICA 27 OCTOMBRIE 1957
;^ *
6 oare s-au pronunţat în fa- OOGOCQGQ ^OOCXXXXJOOCOCXXJC^GOGOOOOOOC^CXÎ^CXXlOOQOGC'r' ' „Drumeţii veseli"; 18,30 Gdficert.de
SPECTACOLE
voarea S.U .A .;
în Franţa 57 , si CIN E M A TO G R A F IC E muzica populară romîn,ească} 19,05
s-au pronunţat f l||| Teatru la microfon: „Aşa va fi" de
1 DEVA: Prologul; ALBA IULIA: Vul­ K. Simonov; 20,50 Muzică de dans:
în favoarea : ||| tur 101; BRAD: Vrăjitorul; BARU
U .R .S.S. şi 3 în MARE; Lecţia vieţii; HAŢEG: Ro­ 23.00 Muzică de dans; Programul II:
meo şi Julieta; APOLDU DE SUG: 7.00 Concert de dimineaţă; 7,40 Mu­
favoarea S.U .A .: Citadela 'sfărîmată; SIMERIA: Asa­
sinatul din strada Danie; 1LIA: Ar­ zică pentru fanfară; 8,00 Cîntece !jşi
în Germ ania oc­ V| tistă cu orice preţ; ORAŞTIE: O jocuri populare romîneşti; 8,30 Emi­
cidentală 44 carieră ratată; SEBEŞ: Noapte de
carnaval; TE1UŞ : Rîpa dracului; PE­ siune pentru studenţi; 9,55 Muzică dis­
pentru U .R .S.S. TROŞANI ; Alexandru Nevski: LO- tractivă ; 10,20 Melodii populare ro­
şi 20 pentru NEA: Citadela sfărîmată ; ZLATNA: mâneşti; 13,15 Program de muzică
Citadela sfărîmată. populară românească; 14,15 Cântă Flo­
S .U .A .; în Lu­ rin Dorian ; 14,30 Prelucrări, de fol­

xemburg 46 pen­ clor ale compozitorilor noştri; 15,45
„Vals"-; 17,30 In vârtejul jocului; 18.00
tru U . R. S. S.

şi 28 pentru r:.;, SE L E C Ţ IU N I D IN Muzică uşoară; 19,00 Cântece ciobă­
S .U .A .; în 0 -
P R O G R A M U L D E RA D IO neşti ; 19,30 Gîntă Paul Robeson:

Iiandia 43 pentru N. * '~ Programul l : 6,40 Muzică distrac­ 20,35 Muzică de dans; -21,40 Muzică
U .R .S.S. şi 38 tivă ; 7,30 „ln slujba patriei"; 8,00 din operete; 22,00 Muzică, de dans.
pentru S.U.A. ' ..:-
‘O ^ - Radio Ţepeluiş; 9,20 Muzică uşoară ;
D e n o ta t că ym M m m m m M m 9,50 Muzică; 10,00 „De toate, pentru LOTO CENTRAL
ancheta priveşte toţi" ; 11,00•Cu cîntecul şi jocul pe
situaţia anului ln curind vor fi folosite pe liniile aeriene sovieticenoj|e avioane cvadrimotoare cu tur­ întinsul patriei ; 11,45 Muzică uşoară; La tragerea Loto Central
1956, înaintea 14,00 Ciută orchestra de muzică popu­ din seara zilei de 25 octom brie
lansării satelitu­ bine „Ucraina". Spre deosebire de avioanele turboreacti ve de marc viteză „TU-104" destinate lară Radio; 14,30 Concert de estradă ; iau fost e x tr a se d in urnă u rm ă­
lui artificial de 15,15 Muzică; 17,10 Muzică uşoară toarele nouă numere: 47, 32, 6 ,
către U .R .S.S. zborurilor pe distanţe lungi, avioanele de tipul „Ucraina"sînt destinate să efectueze curse nu­ La uzina de automobile din Minsk (R.S.S. Bielorusă), s-a creat un nou românească; 17,40 Mari interpreţi de 75, 21, 22, 45, 6 8 , 3.
muzică de operă din trecut; 18,00
mai pe liniile intense obişnuite. Acest nou tip de avionzboară cu o viteză de numai 600 km. tipde autocamion cu autodescărcă tor, cu ocapacitate, de 40t. El are La prem ii speciale au ieşit oîş-
tiigătoare urm ătoarele n u m ere:
pe oră şi poate tra nsporta 84 de călători şi o încărcătură de 3,5 tone. Aparatajul său de aero- un motor de450 CP. Lungimea autocamionului estede peste 10metri, iar 12, 10. 69. 75.

navigaţie permite să se efectueze decolarea, zborul şi aterizarea atit ziua cît şi noaptea în lărgimea 3,4 metri. Viteza: 30 km/oră. Z i LŞş .

orice condiţii atmosferice. In foto: Noul tip de avion sovietic „Ucraina". In foto: Noul atocatnion cu autodescărtătdf, de 40 'tdffe.

R e d a c ţia ş i a d m in iş jjg lia z i m ţ u l ş ir . 6 M a r tie n r, 9, Ţ e le l'in • 1 8 8 - M T m pM M in Q M iW . Lm t â M D D i r e c ţ i u n i i . . Q â i M t e P T J . g . n ţ 2 1 8 .3 2 0 d in 8 n b f m h t L t I M I n U i ^ t e r e ţ R g l j g r u l i c â , 1. j i a i ”