Page 86 - 1957-10
P. 86
P R O L E T A R I D I N T O A T E ŢĂRILE, UNlŢI-VÂl
Anul IX. Nr. 892 Duminică 27 octombrie 1957 4 pagini 20 bani
IN C I N S T E A M A R E L U I O C T O M B R I E
C o lecfivişfi fruntaşi Cu planul anual pe terminate Pîme peste plan
Jumătatea lunii noiembrie 1957. In biroul sectorului 1 al minei Petrlla e C o lectivu l F abricii de pline d in P e
din gospodăria animaţie, se tac calcule. Inginerul ŞtefanNegri, şeful sectorului, a iscat tro şa n i (ş e f T itu s C e a u şe se u ) a d a t
agricolă colectivă o discuţie însufleţită ou cîţiva maiştri şi şefi de brigadă. Deodată normato- lu n ă d e lu n ă în se m n a te c a n tită ţi de
rul Caşută făcu ca întreaga asistenţă să se îndrepte spre el. plin e peste plan , m in erilor din V alea
„Filim on S îrb u " — Mai avem vreo jumătate delună şi gata cu planul anual al sec 7J iu lu i. I n c i n s t e a z i l e i d e N oiem
torului. brie, bru tarii au reuşit să d ea pîn ă
din Şibot —?1 la 25 o cto m b rie cu 6 la su tă m ai
, — Păi, să-l dăm bătaie atunci — propuse şeful de brigadă Vasile Be- m u ltă p îin e,, d e ş i c o le c tiv u l fa b ric ii a
<raru. tn tîm p in a t o serie d e g reu tă ţi din a- „P U N E A I N D U S T R IE I" (lino,gravură). de VASILE VIOREL'-Lupenl
TOMA POPA ^ Dar fiţi liniştiţi, dragi cititori. Ne aflăm după calendar abia în 25 oc- fa ră .
) tombrie. Credeţi poate că e la mijloc vreo plăsmuire, vreo fantezie reporterl-
C o le c tiv is t d e la ) ceaşcă ? Nicidecum. Colectivul seotorului I într-adevăr mal are doar circa
in a u g u ra re a g o s p o ^ 15 zile pînă la terminarea planului anual. In cinstea lui 7Noiembrie, co- Veşti din Rap UN FAPT DIVERS
d ă rie i c o le c tiv e . E s <lectivul sectorului a dat peste planîntre 1 septembrie —25octombrie cca. grîu, iar din planul de contrac Mai zilele trecute, m inerii
tări lia cartofi, pînă în prezent Văii Jiului au primit răsplata
te un p ric ep u t îcu i- ( 2.700 tone cărbune. Apropiata terminare a planului anual este închinată de s-iau în m a g a zin a t 2 vagoan e. m uncii depuse în luna trecută.
liv a lo r d e le g u m e şîii jTy' ! asemeni Marelui Octombrie. A şa ceva s e îintîmplă în fiecare
D in iplianul d e a ch iziţii la fa lună, vor spune unii. D e acord.
za rza va tu ri, fa p t Minereu de fier peste plan Peste 7 vagoane de lapte bună calitate, grăsim ea laptelui sole s-au înm agazinat 1.800 kg, E un fapt divers, oare în trecut
contractat fiind în perm anenţă de 3,5. Can iar din cel de nuci, 100 kg. în să ar fi surprins. E vorba d e
pentru care a fo st tităţi mari, au contractat şi pre foaia d e plată a vagonetarului
dat statului : O ană Ion lui Tu- Exem plul întovărăşiţii lor - Iosif Aurel Ghiroulascu de la m ina
a les ca respon sabil dor, Spianior Todor, Avram Lo- M ărunţiu şi Pavel B laga, a fost A ninoasa, sectorul V. Ştiţi cît
‘bonţ şi .alţii. C a n tită ţile predate urmat de un num ăr însem nat de a oîştigat ? 2.700 lei, bani g h e a
a l g ra d in e i d e leg ii- Intensificînd întrecerea socialistă, co te plan 28 tone, iar brigada 28, con P înă în p-rezent I. C. I. L. de aceştia sînt între 2.000-2.600 întovărăşiţi şi ţărani muncitori. ţă. Nu e un fapt divers de na
litri lapte. A ceştia au contractat cu statul tură să surprindă ? Acum nu
me. P a rtic ip ă re g u - ţ lectivul exploatării miniere Ghelar a dusă de Dumitru Preda a dat peste Simeriia, prin contractele înche cîte 400 kg grîu, cantitate pre prea, deoarece plata muncii se
plan 24 tone minereu. Colectivul mi iate cu ţăranii m uncitori din co Şi-au predat în întregime dată în întregim e. Cantităţi în face conform principiului socia
ta i la lu cru , r e u ş in d s ă e fe c tu e z e p în ă 'organizat zilele trecute, un schimb de nei este hotărît ca în cinstea zilei de m una Riapoltu M are, a preluat cotele de carne şi lînă sem n a te d e cartofi .au p r e d a t : list die retribuire a m uncii.
7 Noiembrie, să intensifice întrecerea cantitatea de 70.760 litri de Ionel Danci şi Solomon M eşte
acum p este 260 zile-m u n că. Jonoare în cinstea alegerilor organelor lapte. T împuternicitul Statului popu- rea gă. Cu mult mai mult
T iar al com unei Riapoltu M a
conducătoare de partid. Mobilizaţi de re, Petru D eac, ajutat de com i 70 de cereri într-o A N IN O A S A (de la subredac-
tetul executiv şi de deputaţi, şi-a singură săîjtămînă ţia noastră volu n tară).
comunişti, harnicii noştri mineri au
organizat în aşa fel m unca, în- \/fe m b r ii de partid, deputaţii, Nu a trecut luna din anul cu
SAFTAIANCU reuşit să dea peste planul zilnic, 302 socialistă, să dea minereu mai mult La aceasta a contribuit şi"Tos» •L*-* ţăranii în to v ă ră şiţi, a g ita rent ca sectorul III de la m ina
cît astăzi întreg planul de colec Aninoasa să nu-şi îndeplinească
tone minereu de fier. In fruntea între- şi de mai bună calitate. Tiruţă, oare a predat cantitatea
tare la produsele d e : carne de
M em bră a con si 4cerii s-a situat raionul II, care şi-a V. VOINA d e 3.580 -litri de lapte. E ste d e porc, d e vită şi lînă ia fost rea
îdepăşit planul zilnic cu 80,29 la sută, corespondent remarcat faptul că tov. Tiruţă
||liu lu i d e c o n d u c e r e . uirmat de raionul I, care şi-a depăşit predă statului lapte de cea mai liza t în. în tregim e.
jR ă s p u n d e î n l o t d e a u -
na la orice ch em are \ rplanul cu 20 la sută.
a gospodăriei. E ste \ ţ Dintre brigăzile fruntaşe s-a eviden- Toate forţele pentru
o g o sp o d in ă price- \ îţiat brigada nr. 48, condusă de Gheor- terminarea însâ mînţărilor!
pu tă şi h arnică. L u îghe Dragau, care a dat 38 tone mine-
crea ză cu m u ltă ţreu de fier peste plan. Brigada 43, Datorită măsurilor luat» de comite raioanelor. Multe din gospodăriile co
tra g ere de inim ă, jcondusă de Nicolar Vereş, a dat pes- tele raionale de partid şi sfaturile lective şi întovărăşirile agricole din re
pentru a produce
legu m e m u lte şi de ca lita te bună. ;dbm n o u ii f r u n t e
ION MARA Doar cîteva zile sectorul II de la populare raionale, în ultimele zile, în- giune, au terminat însămînţările. Printre primii care şi-au pre tori bine instruiţi, m obilizaţi de şi să-şi depăşească sarcinile pla
mina Vulcan a fest depăşit cu puţin sămînţările de toamnă s-au desfăşu Avînd în vedere însă că epoca op dat cota de carne, au fost înto- com itetul .com unal de partid şi nului ide producţie.
rat cu o intensitate mult mai mare v ă răşiţii : Ionel R om an, E-miliian Sfatul popular iai com unei R a
în întrecere de sectorul III. Deţinătorii decît în perioada de la 14—20 octom timă pentru însămînţări stabilită de in Florea, Teodor Spianior, Iosif poltu Ma-re, au reuşit să a tra g ă A ceasta a făcut ca în ultima
S e situ e a z ă în steagului pe mină şi-au .înzecit efortu- brie. Urmare acestui lucru, s-a ajuns ginerii agronomi a trecut de mult Ioana şi alţii. spre sectorul socialist al agricul perioadă să obţină pe m erit dra
ş |af ie c a r e a n p r i n t r e r j ] c ş j 24 octombrie au tre- ca planul de însămînţări pe regiune turii un num ăr însem nat de ţă pelul de sector fruntaş pe ex
să se realizeze în proporţie de 87 timp, rezultatele obţinute la însămîn Contractări de cereale rani muncitori. ploatare.
fru n ta şii c o le c tiv e i. scut ^ nou ţn frunte La jjceastă dată, la sută. ţări nu pot să mulţumească organele şi alte produse
de partid, sfaturile populare raionale, Num ai în decurs de circa o Oînd m inerii d e la A ninoasa
P en tru jjpea c e a s ta , e s te grafjiu] sectorului se putea citi: După uim se vede din graficul de pe inginerii şi tehnicienii agronomi M embrii gospodăriei agricole săptăm înă, peste 70 de ţărani, au pornit la întrecere în întîm -
mai jos, în raionul IIia, în zilele a- mai ales din raioanele rămase în co lectiv e „23. A u g u st1* din cei imai-lbuni gospodari din sat, pimarea an iversării M arelui O c
s tim a t ş i iu b it clc¦7 jq tone peste plan între 1-24 octom- cesfea se însămînţează ultimele su urmă la însămînţări. De aceea, este şi-iau făcut cereri d e intrare în tombrie, colectivul sectorului III
c o le c tiv iş ti. S e in ie - ^|,rjej pe cţncj ja sectorul II! numai 617 prafeţe cu cereale de toamnă, iar îr) necesar ca în zilele ce urmează, co Rapoltu M are, au contractat cu întovărăşire. Cererile urmează a chem at la întrecere toate se c
raioanele Orăşlie şi Alba, însămînţă- mitetele raionale de partid şi sfaturile statul cantitatea de 3.250 kg să fie puse în discuţia adunării toarele de la m ina A ninoasa, an-
re s e a z ă în d e a p ro a p e j{pne pe aceeaşi perioadă. Brigăzile igrîu şi 1.500 kg porumb. C an ti gajîndu-se, printre altele, de a
rile sînt mai avansate faţă de restul populare raionale, să mobilizeze pe da patriei pînă la 7 N oiem brie,
conduse de Vasile Negrcscu şi Gheor- toţi ţăranii muncitori şi mecanizatorii 2.700 tone cărbune peste plan.
şv o lta r e a g o sp o d ă r i- t g^p Danciu, au dat în perioada acea- din S.'M.T.-uri, să folosească la maxi
ei' *sta cele mai multe tone de cărbune în
plus.- . ¦ ->
întrecereîntre sectoarele„est" şi „vest" mum capacitatea de lucru a atelajelor, tăţi însem nate au contractat şi generale a întovărăşirii „6 Mar- Prin munca deosebit de fru
în aşa fel ca în cel mai scurt timp predat statului şi întovărăşiţii moasă a întregului colectiv, s-a
Şefii lufuror sectoarelor minei A- Crlsfea cu Dunea, Hoţea cu Prafa munca n-a încetat o clipă. Defec să se termine de însămânţat toate cul din comună. tie“ în zilele acestea. Cu noile reuşit ca m inerii din seotorul III
ninoasa se aflau în biroul ingineru — se întreceau cu toţii. Lupta era tele ivite Ia maşinile de transport turile de toamnă. să extragă peste plan, numai pî
lui şef al exploatării. Discutau a- dîrză între est şi vest. Orele tre sau la transportoarele cu raclete, P.înă în prezent, îm puternicitul cereri, întovărăşirea din Rapoltu nă la 23 octom brie a.c., o can
prins despre posibilităţile ce le a- ceau unele după altele, ducînd cil au fost reparate în cel mai scurt Situaţia însă mînţăd for sfatului popular com unal, P$tru Mare va număra peste 160 de titate dc 4.593 tone cărbune, în-
veau de a organiza o zi record în eie rodul unei munci spornice. La timp. Tinerii meseriaşi au fost la pe raioane la data de Deac, a plătit ţăranilor m unci treoînd a stfel cu m ult a n g a ja
cinstea lui 7 Noiembrie. dispecer, se înregistrau noi cifre ce dispoziţia brigăzilor de meseriaşi, tori valoarea a peste 38.860 kg fam ilii, cu o suprafaţă de 236 m entul luat.
oglindeau succesul fiecărei brigăzi a pentru ca procesul de producţie să 25 octombrie 1957
Comunistul Teodor Bulea, care se fiecărui sector din ziua întrecerii. nu sufere din pricina defecţiunilor ha.
arăta interesat îndeaproape de în
G. RADU
llia = 95%
Orăştie = 93%'
deplinirea planului pe întreaga ex: După încheierea primului schimb, ivite. Şi munca a continuat cu do Alba = 92%
ploatare, veni cu propunerea de a se grupuri de mineri se îndreptau spre rinţa de a învinge, de a înscrie ce
întrece sectoarele III „Piscu" şi IV birourile sectoarelor, pentru a afla le mai mari şi mai frumoase reali
„Priboi" — din vest —¦ cu sectoa "»zultatul primului „şut" din între zări ; cu dorinţa de a respecta cu MAREAREVOLLŢîESOCIALISTA1
Sebeş = 87%
rele 1 şi II din est. cere. Pe scările ce duc la baie se vinIul dat în întrecere.
— Ce spui, tov. Niculescu ? — se intîlniră tehnicienii Constantin lan- In dimineaţa următoare, rezulta- f B-rad 86% Patru decenii în fruntea luptei pentru pace
adresă şeful sectorului III — comu cu din vest şl loan Jula din est. iul entuziasmului de ieri a fost cu Hunedoara = 82%
nistul Bulea Teodor, tehnicianului noscut de fiecare miner. „Vestul" a '
Niculescu Vasile, şeful sectorului IV. — V-am întrecut, Iancule — spu ieşit învingător. Sectorul 111 a dat, Haţeg = 66% D e Ja D ecretu l asupra păcii Statul sovietic, stat m ultina îngrozitoare. Noi pornita de la
Cît crezi că vei putea realiza în ziua se vesel Jula. Stăm mai bine noi, peste angajamentul de 1.300 tone,Ş premiza că pentru victoria so
record ? „estul". încă 18, iar cei din sectorul IV/ Noi preluări prom ulgat la 8 noiem brie 1917, ţional, se bazează pe principiul cialism ului nu este nevoie de
şi-au respectat cuvîntul: 500 tone.ţ din contractări război. Sîntem convinşi că în
— Cunoaştem cu toţii greutăţile — Mîine dimineaţă se vede re a doua zi după M area Revoluţie internaţionalism ului proletar, pe întrecerea paşnică dintre socia
pe care le avem de întîmpinat în zultatul — răspunse lancu. Dimi (C o n tin u a re în p a g . 3 - a ) Tot mai mulţi ţărani m unci lism şi capitalism , victoria, va
sectorul nostru. Dar cu ajutorul con neaţă om vedea dac-o fi „estul" sau tori din com unele raionului Iiia S ocialistă din Octom brie, şi respectul libertăţii şi suveranită reveni socialism ului, iar capita
ducerii, cu voinţa întregului colec „vestul". LUCIA LICIU îşi predau cantităţile de cereale lism ul va dispărea -inevitabili de
tiv, ne angajăm să producem în ziua contractate. pînă astăzi, întrega politică ex ţii altor popoare şi state. T oc pe arena istoriei, la fel cum s-a
record 500 tone cărbune. ...In următoarele două schimburi întîm plat la timpul său cu feu
U ltim a situ aţie întocm ită de ternă a U n iu n ii S o v ietice are ca m ai de aceea îi este străin s t a dalism ul, care a cedat locul ca-
Auzind angajamentul luat de şeful a g e n ţia „Recolta** d in Iliia, ne pitalismuluT*.
sectorului cu cele mai mari greutăţi dovedeşte acest lucru. P înă în principiu călăuzitor pacea. P or tului sovietic orice tendinţă de
— tehnicianul Bulea spuse: prezent agenţia „Recolta" şi coo Uniunea Sovietică a promovat
LA CULES DE VII perativa „Mureşul** au preluat nind de la analiza ştiinţifică a agresiune, de exploatare şi a su şi prom ovează relaţii paşnice cu
— Dacă dvs. veţi putea produce din contractări 303.492 kg de toate statele indiferent de orin-
500 tone, atunci sectorul nostru, care grîu. Acum se predau m asiv epocii istorice care a în cep u t o- prire a altor state. Iată de ce duirea so c ia lă care există în a-
nici pe departe n-are greutăţile sec cantităţile de porumb. Numai ceste state. Intre Uniunea So
torului dvs., va scoate mîine la su „Recolta** a preluat 6.495 kg. datâ cu M area , R evoluţie S o c ia Uniunea Sovietică a susţinut în vietică şi celelalte ţări socialiste
prafaţă 800 tone cărbune. Deci noi s-au statornicit în spiritul .in
— vestul — vom produce la un loc P rintre prim ele cane şi-iau pre- listă din Octom brie, Lenin a toate îm prejurările ideea coexis ternaţionalism ului proletar, rela
1.300 tone. diat ap roap e toată can titatea de ţii de tip nou, nem aiînlîln-ite pînă
cereale contractate (grîu şi po fundam entat din punct de vede tenţei paşnice, luptînd-îm potriva acum în istorie; relaţii care se
Conducerea sectorului I a arătat rum b), au fost com unele Hărău, caracterizează prin ajutor şi co
că în ziua record colectivul acestui re teoretic posibilitatea şi n ece cursei înarm ărilor, îm potriva laborare reciproc avantajoasă.
sector va produce 970 tone, iar con
ducerea sectorului 11 s-a angajat să sitatea coexistenţei paşnice şi a războaielor de agresiune, pentru U .R .S.S. a stabilit şi dezvoltă
extragă 450 tone. relaţii pe baza egalităţii, a res
întrecerii econ om ice p aşn ice în o pa-c,e dreaptă şi trainică. pectului reciproc, a neam estecu
Vestul, cu un angajament de 1.300
tone se întrece cu estul cu uri anga tre cele două sistem e so c ia le 'd i Fireşte, oam enii sovietici —
jament de 1.420 tone.
ferite — socialist şi capitalist. ca dealtfel m arxiştii de pretutin
A
P rin cip iu l len in ist al c o e x iste n d en i, -nu şi-iau a sc u n s n iciod ată
ţei paşnice a stat la baza poli şi nu-şi ascund nici astăzi con
ticii externe sovietice şi atunci vingerea că orînduiiea capitalis
cînd in am icii să i juraţi îi am e tă este perim ată şi că locui ei
ninţau frontierele şi astăzi cînd va fi luat inevitabili de crinciai-
forţa ţărilor so c ia liste unite ia rea so cia lă nouă m ai în a ltă —
devenit de nebiruit, ., com unism ul. C om unism ul va ieşi
C onsecvenţa politicii de p a c e , fără îndoială învin gător în toate
şi de coexistenţă paşnică a U niu ţările globului, indiferent dacă
nii S ovietice, dem onstrează că a- va fi sau nu un nou râzDoi.
In dimineaţa „zilei record" în a- Burjuc şi gospodăria colectivă ceastă politică nu este de con D eşi com uniştii ştiu că războiul lui în treburile interne cu o serie
dincurile întunecoase ale muntelui, „Pelofi Şandor" din D eva. . junctură — cum-iar vrea. să pre nu-poate decît să grăb ească pră de ţări1 care, chiar dacă nu au
minerii din Aninoasa au pornit o M ai slab în această direcţie zinte lucrurile laşia-nuni'ţii „teo- buşirea sistem ului . cap italist ales calea socialistă de dezvol-
tuplă îndîrjită. Se întreceau sectoa se prezintă com unele Pojoga,
rele, se întreceau brigăzile între ele. Gurasiada şi Şoim uş. reticieni** din slu jb a burgheziei . m ondial, ei sîn t hotărît îm p o tri- -: tare> se m a n ifestă in d ep en d en t în
Oriunde, în adine, întîlneai numai
— ci o politică, oare izv o ră şte ¦ ,-a .răzb oiu lu i. - _ arena internaţională şi întreţin
din în săşi esenţa orînduirii so- ' In interviul acordat recent zia legături econom ice cu ţările s o
voinţă. |IN NUMĂRUL DE AZI: c ia liste, din în să şi, structura sta- . rului „N ew York Times**, N. S. cia liste . P rin cip iile co ex isten ţei
— Ne întrecem, Liciule, în şu tului sovietic. Pentru ca statui ilfu şcio v spunea între altele : paşnice se extind tot mai m u lt;
tul de azi ? —Magazin (pag. 2‘a) socialist' să se dezvolte, pentru ; , S-ar putea crede .că com uniştii ele’ au devenit un-bun comun a
num eroase ţări şi popoare ale
—- Ne întrecem, tovarăşe Szent- In viile întinse de pe dealurile Cricăului, zvon de glasuri vesele a a- —Literatura sovietică în ţara cia so cia lism u l isă se d esă v îrşea s- . sîn t in teresa ţi .în război, dacă a- Asiei şi -Africii. Imfrîngînd pie
gyorgy. Noi dăm în plus 50 de tone. nunţat începerea culesului de vii. Seara pe deal, s-au aprins focuri. Flăcăi şi dicile ridicate de guvernele unor
fete, tineri şi vîrstnici au încins hore, au cîntat, sărbătorirfd bucuria unei noastră înainte de 23 August că şi să se poiată trece la ’ co îe sta va aduce victoria s o c ia lis state capitaliste care promovea
— Nici noi nu rămînem în urmă. recolte îmbelşugate de struguri. ză o p o litică a g r e siv ă , în oi-uda
Brigăzile lui Szentgyorgy Mihai şi (pag. 3-a) m unism , pentru ca să se asigure mului. ¦ N um ai duşm anii noşîri eşecurilor suferite de faim oasa
Liciu Vaier din sectorul Iii s-au Lucrul la timp, aplicarea metodelor cele mai înaintate în cultivarea viţei lor „ p o ziţie d e forţă**, U n iu n ea
luat la întrecere. La fel au făcut şi de vie, a făcut ca la secţia G.A.S. Galda de Jos, trupul Cricău, să fie —Luna prieteniei romîno-sovietice condiţii de trai din ce în ce uia: not în să prezenta lucrurile în
cele conduse de Ion Opreanu şi Ion obţinute cantităţi mari de struguri la hectar. '(C ontinuare în p a g . 4 -a )
David din sectorul 1. Se întrecea (rubrică) (pag. 3-a) bune oam en ilor m uncii este n e acest fel. Noi- sîn tem îm potriva
In clişeu: muncitoarele, Braşovea na Roşu. Paraschiva Şandru şi Ileana
Faur, trei fruntaşe la culesul strugurilor, stringind recolta. voie de pace. Construcţia so c ia unei asem enea neom enii. Noi,
— In întîmpinarea aniversării Ma lism u lu i şi com u n ism u lu i1 p r e su com u n iştii, >nu am că u ta t şi nu
relui Octombrie. (pag. 4-a) pune pacea, după cum viaţa pre- vom căuta niciodată să ne atin
soare şi aer. gem' ţeluri prin m ijloace A ii de
