Page 87 - 1957-10

Pag. 2_
• B*
arai
M Drabek este răspîndit ca ciu­
SS3*!
SUN ETE
G. V a siiiev , directorul Labo­
ratorului de înregistrare a su­
netelor de la conservatorul
„M. I. G linka" din Gorki, fo lo ­
sind m agnetofoanele obişnuite
„Mag-5" şi „M ag-8 " a realizai
o înregistrare a sunetului în re­
lief. Reproducerea stereofonică
a su n etu lu i se rea lizea ză cu a-
jutorul a două canale indepen­
dente. Cel de-al doilea m agne­
tofon este folosit ca am plifica­
tor, generator şi difuzor. A ceas­
tă instalaţie sim plă comunică
sunetului un colorit cu totul nou,
o mare profunzime şi perspec­
tivă acustică.
Pentru com paraţie, G. V a si­
iiev pune în funcţiune alterna­
tiv cînd un singur m agnetofon,
cînd am bele concom itent. La up
m om ent dat, ascultătorii au im­
presia că dispare ceva care stîn-
jeneşte percepţia. Camera nu
prea mare se umple de vocile
clare ale unui cor din care se
distin g în mod deosebit vocile
unor anum iţi interpreţi ; ure­
chea începe să perceapă instru­
m ente diferite ca timbru şi so­
noritate.
Stereom agnetofonul a găsit o
largă aplicare în conservator.
Ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo' > 0 0 < ;OO'¦OOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOf
Se numeşte Drabek, a fost
funcţionar la întreprinderea co ­
m unală raională şi în prezent
lucrează în m ina Jindrich. Tre­
buie am intit că în oraşul ăsta,
unde se află direcţia minei şi
m ulte alte instituţii, num ele de
percile după ploaie. Directorul
se num eşte Drabek, la fel cu
preşedintele sfatului popular,
medicul de raion, bibliotecarul,
directorul şcolii medii şi, prin-
tr-o curioasă coincidenţă şi pe
preşedintele sindicatului minier
tot Drabek îl cheam ă.
Aşa se face că Drabek-briga-
dieru’l, îi cu n o a şte foarte bine pe
toţi ceilalţi Drabek cu funcţii
însem nate şi este prieten cu toţi.
...La cîtva timp după ce veni
să lucreze la m ină, ajunse la
urechile lui M icek, şeful secto ­
rului, unde fusese repartizat
Drab’ek, că acesta ar fi rudă cu
în săşi directorul exploatării. Un
astfel de om, pentru sector este
o adevărată bogăţie, gândi Mi­
cek, aşa că trebuie oarecum
protejat. La cîteva zitle după
asta, Drabek se trezi că e mu­
tat să lucreze ca vagonetar la
abatajul lui V icherkov, abataj
bun, renum it pentru producţia
mare şi cîştigurile bune ale oa­
m enilor de aici. Drabek fu în ­
cadrat de către maistrul Toma-
şek în urma intervenţiei lui M i­
cek, la categoria 8 -a cu premii
pentru depăşirea normelor.
La prim a p lată, cînd Drabek
radiind de bucurie, îşi îndesa
m ulţum it în buzunarul vestei
plicul cu cele peste 2.500 co ­
roane primite, a fost chemat
de M icek Ia biroul său.
— No, cum îţi plape m ineri­
tul ? Bună m uncă, nu-i aşa ? Se
înţelege acum că fratele tău
prim eşte un salariu mai mare,
da, ce să-i faci. Şi aşa e bine !
— Ba, îs m ulţum it, n-am ce
zice, îi răspunse Drabek, ridi-
cînd din umeri. A doua zi, M i­
cek îl opri pe T om aşek şi îi
spuse că are im presia că D ra­
bek nu-i rudă cu directorul, ci
mai degrabă cu preşedintele de
sindicat, care are un frate func­
ţionar la întreprinderea com u­
nală.
— De luna asta îl vom plăti
doar la categoria a şaptea. Pre-
O floare care în două
zile îşi schimbă
de frei ori culoarea
Vizitatorii grădinii botanice a U-
niversităţii de stat din Moscova vin
adesea să admire floarea Victoria-re-'
gia — un nufăr uriaş al cursurilor
de apă Amazoanele, Parana şi Ori­
noco din America de Sud. Florile
lui de un alb ca laptele se deschid
obişnuit către seară. Spre dimineaţă,
ele capătă o culoare roz, iar spre
sfîrşitul celei de-a ţloua zile devin
roşii ca zmeura şi se afundă sub
apă.
Victoria-regia este una din cele
mai interesante reprezentante ale lu­
mii vegetale. Deosebit de ciudate sînt
frunzele ei. Cînd sînt tinere, ele sînt
răsucite, semănînd cu o opincă. Dar,
deoarece toate nervurile frunzei sînt
strînse la un loc, formînd oarecum
un ghem, frunza seamănă cu un arici.
Dar iată că foaia se desface, creşte
repede şi capătă forma unei tigăi u-
riaşe cu un diametru de p,înă la doi
metri. .
O singură frunză cîntăreşte peste
3 kg şi po.atş suporta o încărcătură
de pînă la 90 kg dacă, bineînţeles, a-
ceasta este repartizată omogen pe în­
treaga ei suprafaţă. Această neobiş­
nuită. „capacitate de încărcare" se
datoreşte reţelei de nervuri avînd o
înălţime de pînă la 5 cm care la
desfacerea frunzei se umple cu aer,
tormînd un original ponton.
La grădina botanică a Universi­
tăţii de stat din Moscova aceşti nu­
feri uriaşi se cultivă de cinci ani.
Atenţia vizitatorilor este atrasă şi
de planta Neptantes, care se hrăneşte
cu insecte. Ca aparat pentru prin­
derea acestora îi serveşte frunza ei
care seamănă cu un ulcior avînd pe
ei iţn căpăcel.
In grădina botanică se cultivă de
asemenea arborele de ciocolată Mimoza
şi Yucca.
La tradiţionalele com petiţii
republicane ale cailor de rasă,
care s-au desfăşurat la hipodro­
mul din R iga, grajdurile sta tu ­
lui şi colhozurile republicii au
prezentat 28 de cai pentru ham
şi 17 c a t de tracţiu n e grea.
Com petiţiile s-au desfăşurat pe
baza a trei c r ite r ii: la trap cu
încărcătură pe o distanţă de
2 .0 0 0 m, la pas pe aceeaşi d is­
tan ţă şi cap acitatea m axim ă de
încărcare. Armăsarul „Poghinş"
a dovedit cea mai mare capaci­
tate de transportare a încărcă­
turilor, peste II tone.
d r u m u l so ~ m rm w T u i
de ANTONIN MATEJEKA
şedinţele să ştie că nu trebuie pre ceea ce ar avea acolo.
încurajat favoritism ul şi fami-
linţa I
La plată, M icek îl întâlni din
nou pe Drabek şi din vorbă-n şef, îi spuse D rabek zâmbind pe
vorbă, începu să-i arate că m i­
na nu-i uzină, că aici intervine
de m ulte ori natura şi să nu fie
supărat că a luat ceva mai pu­
ţin dar „asta-î situaţia" !
Drabek, ducînd acasă cele a-
proape 1.900 de coroane prim i­
te ca salariu, se m îngîie cu spe­
ranţa că-n viitor va fi m ai bine.
N aiura-i de vină, zicea el.
...In cantina la o bere, M icek
se întîlni cu preşedintele sindi­
catului şi deschise discuţia des-
UMOR 1 ...In cealaltă lună Drabek era
foarte nedumerit că ducea aca­
c e h o s l o v a c 1 să doar vreo 1.300 de coroane.
Oare pentru ce-oi fi oropsit de
pre fratele acestuia, dacă-i pla­
ce lucrul din m ină, dacă-i m ul­
ţum it cu salariul şi m ulte a l­
tele.
— Păi fratele meu, îi spuse
p reşed in tele, ia ieşit ia pensie,
de aproape o jum ătate de an,
aşa că acum nu m ai lucră în
subteran.
— Bine, căută totuşi să-şi
salveze situaţia Micek, parcă !
m ai aveaţi un frate, funcţionar
la sfatul popular.
— Ăîa-i mort de m ultă vre­
me, veni răspunsul. Micek se
încredinţă că Drabek-brigadie-
rul nu-i rudă nici cu preşedin­
tele sindicatului.
A şa se face că la plată, D ra­
bek se trezi încadrat la „a ş a ­
sea" şi primi doar vreo şaisp re­
zece sute de coroane. Degeaba
încercă să-şi liniştească soţia
că nu norm ele sînt de vină, nici
M icek şeful sectoru lu i, ci tot a-
furisita de... „natură",
•A-
După cîtva timp, Drabek avu
nevoie să m eargă într-una din
zile la sfatul popular pentru
niscaiva treburi, aşa că veni să
ceară învoire de la M icek.
— Aha, ăsta vrea să recla­
me ceva acolo. Te pom eneşti că-i
Ih. U nele o ra şe d in re g iu n e a n o a str ă ( D e v a , O r ă ş jle ,
S eb eş), m atu ratu l stră zilo r se face la ore n epotrivite.
ST1"jH.1.1 „
— Hei, vezi că mă murdăreşti.
— Cine te-a pus să te scoli atît de tîrziu ?!
m B asm ele chineze în perioada
— Fabulă —
D o i iepu ri se iubeau n esp u s
cum nu s-a m ai vă zu t vreodată,
ii cunoştea pădurea toată
şi-n lum e ve ste a li s-a dus.
V ă zu ţi puteau fi d eseo ri
pe la izv o r cin stin d o duşcă.
A poi, pe cin ci cărări, sp re cu şcă
se întorceau la braţ, in zori.
Iar cine ii ved ea cu chef
z ic e a : „H alal prieten ie l
să aflii, poţi, cu viclen ie,
că -i su b a ltern , iqr¦c şl-a lţ şef".
P ierdu t in am in tiri adinei,
el stă cu plan u l p u s d e-o parte.
, Ş tiin d că şefu-i ţine parte
• d e ce la treabă-ar d a in b rin ci?
.’ C u - o m i n ă s t i n d l a c ă p ă t i i ,
, visări frum oase-n m in te-şi scurm ă
; *in t i m p c e i r e b i l e - s i n u r m ă
' la p rim ă m schim b, e cel d in ţii.
1S p u n in d , s o c o t c ă n u g r e ş e s c ,
; chiar d a că u n ora stric c h e fu l:
: iepu ri prieten i buni cu şefu l
i prin m u lte locu ri se g ăsesc.
t rioară este netedă şi străluci­
: M orala fabu lei de-a ici
l m ai trebuie să se m ai spu n ă ?
; PrieteaiO i-i fo a rte bu n ă
>[ a c a s q j Af(ţ şi la ş e r p ie i.
. 1. COSTEA
• 3-. s. •e-
¦*? ¦
frate cu Drabek preşedintele
sfatului popular, gîndi Micek
cînd începu săd descoasă d es­
Ai un frate mi se pare la
sfat. Nu-i chiar preşedintele ?
— Mă confundaţi tovarăşe
sub m ustăţi. E drept, am acolo
un frate funcţionar, dar acesta
lucrează Ia,., registratură.
...încă în ziua aceea M icek
se sfătuia cu Tom aşek unde să-l
plaseze pe Drabek, care deşi
poartă acelaşi nume, nu-i rudă
cu nici un „şef" mai mare.
— Ştii ce, Tormaşek, noi tot
avem nevoie de un zidar. Să-l
dăm acolo pe Drabek că tot a
lucrat la gospodăria com unală.
Să-i ajungă şi categoria a
cjncia...
natură şi de nevastă ? In m inte
însă începu să-i stăruie tot mai
puternic dacă nu cum va M icek
şi T om aşek n-or fi cum va mai
vinovaţi decît... natura ?
Traducere din „Dikobraz"
(revistă cehoslovacă de satiră
şi umor) de GH. DUM1TRESCU
.
— Coffipartl/iiehtul « re­
zervat pentru „Mama şl Copilul",
— Da ce I Eu... nu-s copilul
mamei ?
Voce artificială
Un savan t francez, de Ia cen ­
trul naţional de cercetări în do­
meniul telecom unicaţiilor, a
prezentat Academiei franceze
prima voce artificială din lume.
Acesta este un generator elec­
tronic, care produce aceleaşi su-
neţe ca şi vocea om enească. Vo­
cea artificială se va folosi pentru
cercetări în domeniul telefoniei
şi radiofoniei.
dinastiei Ţan (618— 907) poves­
tesc despre o veche şi ciudată
oglindă, care poate goni şj în ­
vinge duhurile rele. S-ar putea
crede că este vorba de o le­
gendă. Totuşi în China antică
a existat într-adevăr o oglindă
denum ită „oglinda care lasă să
treacă lumină". In culegerea
„G uţziantuhuei" se arată că a-
ceastă oglindă este lucrată din
aramă ; o parte a ei străluceşte
şi redă im aginea chipului care
se oglindeşte în ea. Pe partea
cealaltă a oglinzii sînt nişte de­
sene ; dacă razele solare cad pe
partea exterioară a o glin zii, a-
lunci desenele de pe cealaltă
parte a oglinzii 'se pot reflecta
pe un perete.
La Şanhai se mai păstrează
şi astăzi asem enea oglinzi ciu­
date, făcute din aram ă. O a se­
m enea oglindă posedă în pre-
zeii't Ţzin Gun, lucrător la C a­
sa din Şanhai pentru studierea
m onum entelor istorice.
Ciudata oglindă de aramă se
păstrează într-uri cufăraş de
lemn) vopsit cu lac roşu şi ca ­
pitonat cu un pluş gros. O glin­
da este de formă rotundă şi sea­
m ănă cu o oglindă obişnuită de
aramă. Ea are m ărimea unei
g u r i, de pahar. Partea ei ex te­
toare şi om : '1 se poate oglindi
în ea. P e cea laltă R aite, cp- to a ­ desenului, formată de razele re­
(VimL unui alualang,iu m b u ilit
(scutit medipal două luni).
SOŢ IDEAL, ca­
re ştie să facă ori­
ce şi.., tace.
oooooooodooooooooooooooooooooooooooopoo*<xx>oooooo<
UNII PĂRINŢI
IŞ1 DUC COPIII
LA SPECTACOLE
CE LE DEPĂŞESC
ÎNŢELEGEREA.
— Tăticule, după
ce taie dulăpiorul,
plecăm acasă?
Un delfin dresat
Despre puţine animate m a­
rine există atîtea inform aţii ca
despre delfin. In toate p o v e ş­
tile, delfinilor li se atribuie pro­
prietăţi neobişnuite şi o minte
aproape de cea a om ului. Fap^-
tul că delfinii sînt n evătăm ă­
tori, buni, prietenoşi, este cu­
noscut oricui a văzut aceste a-
nim ale în mare. D espre „inte­
ligenţa acestor anim ate nu s-a
ştiut nim ic precis pînă de cu-
rînd, ţinîndiŢ-se seam a că delfi­
nii nu pot fi o b servaţi decît de
la distanţă, de pe m al sau de
pe bordul unui vas.
D e aceea au trezit un viu in­
teres experienţele cu delfinii fă­
cute de oam eni de ştiinţă în
M arineland (statul Florida) pe
m alul O ceanului A tlantic, în
aşa-num i tul oceanorium (uri u-
riiaş acvariu natural de un tip
sp ecial). Acest oceanorium re­
prezintă o lagună puţin adîncă,
separată de ocean printr-o des-
părţitură artificială. In jurul la-
te petele roşii verzui de oxid de
cupru, desenele s-au păstrat per­
fect. Pe m argine şe poate vedea
o inscripţie în ieroglife, în c a ­
re se spune : „Sub razele so a ­
relui peste tot este lumină sub
bolta cerească". La m argini, o-
glinda are grosim ea unei m o­
nede de argint, iar la m ijloc
este mai subţire — aproxim a­
tiv cît o m onedă de aramă. O-
glinda este lucrată din bronz.
Judecînd după desene, după for­
ma ei şi după calitatea cupru­
lui, se poate afirma că ea apar­
ţin e perioadei d in a stiei H an , a- m os şi intră apoi în apă.
dică are o vechim e de aproxi­
m ativ 2 .0 0 0 de ani.
Ţinînd oglinda în aşa fel în-
cît razele soarelui să cadă pe
partea ei exterioară şi m işcîn- anim alele de tracţiune, nu însă
d-o într-o parte şi într-alta, li­
căreşte un fascicul de raze, iar
pe peretele alb apare im aginea
flectate în oglindă. Im aginea de­
senului se m işcă pe perete în
acelaşi ritm cu care se m işcă
oglinda.
D esenele reflectate pe perete
nu sîn t clare, dar contururile i-
m aginii corespund perfect cu
cele ale desenului de pe partea
interioară a oglinzii. O glinda
reflectă aceste im agini numai
sub influenţa razelor solare.
gunei a fost construit un Bazin
cu apă curgătoare.
S-a constatat că delfinii văd
şi laud e x celen t atît d easu p ra ta­
p e i, cît şi sub iapă. Ei s e o b iş n u ­
iesc cu om ul care îi hrăneşte şi
îl d e o se b e şte ide ialle p ersoan e.
La un sem nal (sunet de clopot)
delfinii se apropie de zidul ba­
zinului ca să-şi prim ească hra­
na. M ai tîrziu, nu 3 mai fost
nevoie nici de c lo p o t; la o a-
numită oră, delfinii se adunau
la locul obişnuit scoţînd nerăb­
dători capul de sub apă, amin­
tind îngrijitorilor că este vre­
mea prînzului.
Conducătorii staţiunii ştiinţi­
fice din Aăarineland s-au gîndit
să încerce să dreseze delfini.
A fost ales în acest scop del­
finul Flipi. Acesta s-a născut şi
a crescut în oceanorium -ul din
Florida. El cîntăreşte 105 kg şi
are o lungim e de 2 ,1 0 metri.
In scurt timp Flipi a învăţat
diferite trucuri, unele destul de
com plicate. Ca şi cîinele, el a-
pucă şi aduce un băţ sau o
m inge de tenis aruncată în apă.
Ii p la ce foarte m ult su n etu l c lo ­
potului aşezat deasupra apei.
Iată un joc mai com plicat : sub
iapă se a şe a z ă un pere. F lipi se
întoarce pe spate şi înoată prin
cerc, apoi descrie un opt şi plu­
teşte în ap oi pînă ce dresorul îi
com andă să se oprească. Flipi
a învăţat să facă salturi m inu­
nate. La cîţiva centim etri d ea­
supra apei, se instalează un
cerc lipit cu foiţă de ţigară. La
com anda dresorului, Flipi in s­
piră adine iaer, sa re prin cerc
rupînd hîrtiia, descrie un arc fru­
Flipi îşi are numărul său sen­
zaţional, pentru executarea că­
ruia este transportat din bazin
în lagună. Aici, Flipi este înhă­
m at cu hamuri sau frînghii ca
la o căruţă, ci la o barcă cu
pasageri. C onducătorul ţine în
rnînă hăţurile. El dă com anda
şi Flipi porneşte înainte, tră-
gînd după el barca.
Fluturii au cel mai dezvoltat şiret
al m irosului
Oam enii cred că de obicei cel
mai dezvoltat sim ţ al m irosului
îl au cîin ii. C ercetările iau d o ­
vedit însă că cel mai dezvol­
tat sim ţ al m irosului îl au flu ­
turii. In tim pul îm perecherii
Nr. 892
-- -~
mm0m
...P in ă în a n u l 1970, in R .D .G .
vo r fi co n stru ite 20 de cen trate
alom o-electrice. T reptat, produefia
d e en ergie din R .D .G . v a a vea alte
ba ze de d e zv o lta re . A stfel, cărbunii
vo r pu tea fi fo lo siţi pentru alle .
scopuri, ca d e pildă, in in du stria
ch im ică şi pentru fabricarea m ate- \
rialelor plastice.
...P e şa n tie re le n a va le d in .,iW ar-
n ev" d in R .D .G . vo r în cep e, in
cu rsu l a cestu i an, p reg ă tirile p en ­
tru co n stru cţia d e va se atom ice.
...P rof. M iseev d e la In stitu tu l
' de ocean ografie d in M oscova p sla-
>b ilit că in g o lfu l O m an s-a form at >
“1u n u r ia ş „ c i m i t i r d e p e ş t i ş i a lte
an im ale m arin e. P e o su prafaţă de
200.000 k m p ă tra ţi, la fie c a re m e- \
; teu ciib d p a p ă e x is tă în m edie
cite 10 p e şti m o rţi, ceea ce in-
.seam nă că aici se află aproxim ativ
. 2 .000.000 to n e d e a n im a le m a r in e
, m o a rte . D u p ă cum , se p re su p u n e ,
cauza acestu i cataclism , fă ră pre-
}• c e d e n i i n l a m p a m a r in ă , a r f i o p f i - ,
tern ică furtună su bm arin ă care a
,s c o s la s u p r a f a ţ ă m a r i m a s e d e
apă lip sită d e oxigen . A nim atele
m arine au m urit a stfel sufocate.
<. ..E s t e n e v o i e d e 1 0 0 d e f ir e d e
<p ă i a n j e n p e n tr u a o b ţ i n e g r o s i m e a
- 'u n u i f i r d e p ă r o m e n e s c , i a r p e n
<tru o b ţ i n e r e a u n u i f ir d e a ţ ă a r
i 't r e b u i r ă s u c i t e , 1 8 .0 0 0 d e f i r e d e
p ă ia n je n .
...In le g ă tu ră cu A nul G eo fizic
In tern aţional U ngă L hasşa, ca p i­
ta la T ibetu lu i, s-au co n stru it dou ă
noi o b serva to a re la o în ă lţim e de
13 .0 0 0 m e tr i. A c e s t e a s e n u m ă r ă
p r in tr e o b s e r v a to a r e le s itu a te lai
cea m a i m a re a ltitu d in e d in lum e.
...P ictoru l so v ie tic lg o r R uban
,e ste prirnul din lum e care a p icta t
p eisa je polare du pă natu ră. Sini
bine cu n oscu te d e a sem en ea tablou ­
rile lu i lg o r R uban red în d scene
d in via ţa tribu rilor polare n om a­
de. R ecen t pictoru l so v ie tic s-a în­
to rs d in A n tarctica unde a p ictat
o serie de tablou ri în regiun ile din (
juru l P olu lu i S u d. ?
\...I n g in e r u l s o v i e t i c N . K u z m l n ţ k i
a d escoperit in tîm ptător că sticla {
Co r g a n i c ă a r e o r e z o n a n ţ ă f o a r t e
bună. E l a con stru it din acest m ar '
/t e r ia l o v i o a r ă tr a n s p a r e n t ă . I n c e
,>p r i v e ş t e c a l i t ă ţ i l e s a l e m u z i c a l e ,
1a c e a s tă v io a r ă d e s t i c l ă nu e s te cu )
n im ic in ferioară vio rii de lem n.
...P ln ă acum citeva decen ii, sa ­
va n ţii credeau că păm in lul nu are
0 vechim e m ai m are d e două m i­
liarde d e ani. M ai tîrziu s-a a r '
ju n s la părerea că vech im ea pă-
m in iulu i este de trei m iliarde de
ani. D ar cele m a i noi cercetă ri
a ra tă că vech im ea p ăm tn ţu lu i e s te {
m u lt m ai m are. A stfel, d o i sa ­
va n ţi d in C an ada au aju n s la con ­
ic l u z i a c ă v e c h i m e a p ă m î n t u l u i e s t e
( <d e 4 .3 0 0 .0 0 0 .0 0 0 a n i. E i a u a p l i c a t
m eto d a con tem poran ă pentru sta ­
<b i l i r e a v e c h i m i i r o c i lo r , c a r e c o n s -
if ă în d e t e r m in a r e a u n o r c a n t i t ă ţ i
<r e l a t i v e d e d i f b r i ţ i i z o t o p i a i p l u m -
butui, p ro v e n ite d in în ju m ă tă ţire a i
ra d io a c tivă . T im pu l de în ju m ă tă - <
ţire al plu m bu lu i este cunoscut.
...C o n stru cto ru l g erm a n D letrich >
R u rt a con stru it un aparat d e fo-
• tografiat, care poate fi m on tat pe
,un in el. A paratu l are d im en siu n ile
1d e 14x16 m m Şi p o a te fo lo si u n 1
’f i lm d e 3 m m . F p l o g r a f i i l e o b ţin u te
' cu acest aparat, pot fi m ărite de
18 ori,
...F irm a vest-g errh a n ă „ O srdpi"
' a produ s cea m ai su bţire s îr m ă '
cu n oscu tă pîn ă acum , a vîn d u n 1
^d i a m e t r u d e 0 ,0 0 2 m m . U n f a s c i -
- ,. c o l d e 2 5 d e f ir e d i n a c e a s t ă s i r
m ă are o grosim e egală cu cea a ,
unui fir de păr.
...In S u ed ia a fo sf pusă. tn fu n c­
ţiu n e o u zin ă electrică care e s t e .
,d irija tă eu aju toru l televiziu n ii. O -
); r i g i n a l i t a t e a a c e s t e i i n s t a l a ţ i i c o n ­
s tă In fa p tu l c ă ş i ca m era d e te ­
leviziu n e este teted irija tă . R adio-
operatoru l po a te să m in u iased a-
ceastă telein sţa la ţie de la d ista n ţă
şi chiar să -i cu reţe len tilele.
...In M u n ţii H im alaia s-au făcu t (
va ste m ăsu rători geodezice. C ea
m ai m are aten ţie a fo st a c o rd a tă '
d eterm in ă rii altitu d in ii celui m ai
—î n a l t p u n c t d i n lu m e M ount E -'
verest. P în ă acum altitudin ea a-
c e ştu i p.unct nu era s ta b ilită ex a ct.
(M ă s u r ă t o r i le g e o d e z i l o r in d ie n i a u
arătat- c ă M ou n t E v e re st are o în ă l­
ţim e d e 8 .8 2 5 m .
illlll,'.¦Mlinitllttor.il
m ascu lii sim t fem elele de la o
depărtare de 1,5 kilom etri. F lu ­
turii bat recordul şi în durata
zborului în tim pul călătoriei ce
o fac cu prilejul schim bării a-
n otim p .u rilor,