Page 88 - 1957-10
P. 88
Nr. 892 MUL SOCIALISMULUI Pag. 3
wv—o. Două brigăzi fruntaşe
dintre sectoarele „est“şi „vest<6 E d im in e a ţă . A b ia au în c e p u t s ă te n t ş i g r ă p a tu l, a ta ş'm d la s e m ă n ă
se ivea scă zorile. In cu rtea g o sp o d ă toare patru cîm p u ri d e g rapă.
C/Oonsteăujt.u •in•, riei co lective din P rica z e m are an i A şa a reu şit tra c to ristu l H aralam -
recenzii, seri
Scrisoare către prieteni dragi ( U rm are din pag. l-a ) — Aţi auzit? Moi „vestul" am m a ţie. B rig a d a d e tra c to rişti a lui bie C roitoru d in b rig a d a IlI-a să o b
din Uniunea Sovietică Jiterare
cîştigat. Peste tot se auzea vestea A vra m M ih ăilă se p re g ă te şte pen tru ţin ă re zu lta te fru m o a se Ia ară tu ră .
ILIA (de la subredacţia noa
stră voluntară). Brigăzile lui Szentgyorgy şi Liciu îmbucurătoare. In drum se întîlniră o nouă zi de m uncă. S in g u r p în ă acu m a a ra t 74,21 h an tri.
In cadrul Lunii prieteniei ro- s-au egalat în întrecere; fiecare a din nou tehnicienii Constantin Iancu — M ăi V la d e, tu te d u ci colo pe N u p u tem trece cu ved erea n ici
m îno-sovietice, Biblioteca raio
Dragi tovarăşi profesori, asistenţi, d ea scă . A ici s-au rid ica i in anii pu terii nală din Ilia a organizat nenu extras 53 tone peste plan. Ion i - şi foan Jula. După ce se priviră, V a lea M u reşu lu i, ia r tu C ro ito ru le, m u n ca c e lo rla lţi m em b ri a i b rig ă zii.
laboranţi şi muncitori ai Institutului populare dou ă furnale de m are capa mărate acţiuni pentru populari
Energetic din Ivanov. citate, au tom atizate com plet, o term o zarea cărţii. Pînă acum s-au ţi preanu l-a întrecut pe David cu 4 Iancu întrebă vesel: to t acolo, să -l a ju ţi pe V la d , că nu-i D e p ild ă A n drei P ip er care a a ra t
cen trală m odernă, o fabrică de a g lo nut 9 consfătuiri cu cititorii un
Dragi colegi şi prieteni, absolvenţi m erare d e m are p ro d u ctivita te, 'se con de s-au făcut recenzii la rom a tone, înregistrînd un pluş de 53 to — Ei, cum îi, Ioane ? „Vestul" d e g lu m ă cu capriciile —p ă m î n t u l u i 8 4 h a n tr i, N ic o la e T ă r t ă r e a n 80-
ai seriei 1954 ai Facultăţii Energetice stru ieşte o oţelărie de m are capacitate nele „M ama", „Plinea" şi „M a ne, Hoţea l-a întrecut pe Praţa — sau „estul" ?
ţtin Ivanov. şi un blum ing. Eu sîn t m tndru, ca şi rea fam ilie”, s-au organ izat de iar complexul 13 din sectorul „Pri d e -a c o lo . d e hantri. Ş i m ezin u l b rig ă zii a lll-a ,
toţi ceilalţi con cetăţen i ai m ei de a- asem enea două seri literare cu boi" a înscris cel mai de seamă re — Nu-i bai — răspunse Jula. Mai
? c e s le m ă re ţe c o n str u c ţii în oraŞul în tema : „Am intiri din zilele lui zultat : un plus de 80 tone cărbune. M ih ăilă îşi îm p ă rţi b ă ieţii şi, cîn d lo a n V la d se n u m ără p rin tre fru n taşi.
care trăim . N ici din punct de vedere Octombrie" şi o seară de ghici sînt zile pînă la 7 Noiembrie. Or
O ctom brie este o lună tradiţion ală cultural nu stă m m ai prejos, E xistă tori, intitulată : „Să cunoaştem to ţi şi-au ştiu t locu l de m uncă, s-au D eşi în toam n a a cea sta în toarce
pentru să rb ă to rirea prieteniei popoare un teatru de am atori si vin regulat scriitorii ruşi şi sovietici".
lor n oastre. D esig u r că, citin d aceste turnee d in B ucureşti şi din a lte oraşe. u rcat pe tra c to a re şi au p o rn ii-o la p en tru p rim a o a ră b ra zd a , trea b a pe
cu vin te, v ă rea m in tiţi, ca şi m ine, cli A vem o orch estră filarm on ică şi un a n Seara închinată Comsomolu-
pele p etrecu te îm preună in in stitu t şi sam blu de estradă. A vem cluburi şi lui, a fost org a n iza tă la Ş coala Toţi au muncit spornic, întreeîndu- mai fi ele zile record. N-o fi toi drum . care o face ii m u lţum eşte pe colec
la p ractică. N u pot să nu-m i am intesc trei cin em atografe. In curînd v a intra de 7 ani din Ilia unde s-au pur
d e L ia d o v, E kiva, S lîk o v , D im k a Z al- in fun cţie sa la noului teatru , expresie tat discuţii pe m arginea cărţii se unii pe alţii. „vestul" în frunte ! In sa t era lin işte. P in ă d eparte se tivişti.
m a zo n , lu ra S avin , N ina C u driavaia. vie a artei şi grifei fa ţă d e om . „Zoia şi Şura".
a u zea du du itul tractoarelor. A celaşi Sufletu l b rig ă zii Insă, este respon
M i-au ră m a s v ii în m in te prim ele La toate aceste consfătuiri,
ore de geom etrie d escrip tivă şi aju to recenzii şi seri literare, au par cîn ţec, aceea şi m u n că în fiecare zi. sa b ilu l ei, ca re-i şi b rig a d ieru l şef,
ru l perm anent d a i de N icolai Ş ergh ie- ticipat 229 de persoane.
p jc i V orobiov. Cu m u ltă biţcurie am C reşte întovărăşirea din Sfrem f S în t d o a r in să m in ţă rile în iot. Ş i A vram M ihăilă. E l e cel m ai isc u sit
cu m părat nu de m u lt cartea io v. Lo- MARIA LAZAR0V1CI
p a tin „R eţele term ice". V eselia tin e fac tre a b ă bună b ă ieţii tui M ihăilă d in tre to ţi în ta in ele tra cto ru lu i. Nu
rea scă a oam en ilor so v ietic i de la m a Festivalul filmului
n ife sta ţii, m ă fa ce să-mi- a d u c a m in te sovietic întovărăşirea agricolă din Stremţ, vechi, care-şi măresc suprafeţele ini m ai a les că m a jo rita tea sîn t ulenuşti. d eg ea b a in anul a cesta a fo st d eco
d e S erio ja S a g h e rsv , d e fu rii Turin,
de K u zn eţov şi de lu ratovin . Ultim ul film al festivalului înfiinţată în 1952, număra la 1 ia ţia) înscrise. Printre aceştia se niimă: V îrsta lor m edie nu d ep ă şeşte 24 de ra t cu M edalia M uncii. T rebu ie sp u s [
ne reînnoieşte .regretul d e la Don
Nu pot să vorbesc de aceşti scum pi Quijotte. „Prologul" este o ope nuarie 1957, 49 familii cu 52 ha, La ră ţăranii Lucian Avram, Traian Fle- ani, dar de hărnicie nu-i în trece n i că pe lin g ă lu crările de ca lita te pe
p rieten i fără să le tra n sm it un şplu t ră m onum entală cpre pretinde m eni.
fierb in te, să -i felicit şi să le urez ecran lat şi sunet stereofonic. 15 septembrie 61 familii, la 6 octom şer, Loghin Petrenjan şi Traian Trif. 'c a r e le f a c i r a c l o r i ş t i i d i n b r i g a d a
m u lt sţicceş cu o ca zia celei de-a 40-a Noi îl vom vedea pe ecran nor
an iversă ri a M arii R evolu ţii S ocialiste mal şi cu sunet obişnuit, em is brie, 68 familii, la 11 octombrie — Intre cei noi înscrişi, găsim numele C în d s-a în lo rs C roitorii din a rm a IIl-a de la S.M .T . O ră şlie, ei se p reo
din O ctom brie. T oate a m in tirile noa de la ecran.
stre se în ca d re a ză în ram a bătrînului N ivelu l d e trai, prin g rija p a rtid u 79 fj.nţilji, la 20 octombrie 83 fa Iui Traian Ungur, Sofron Medrea, Ion tă, a ven ii to t la b rig a d a lui d e la cu pă şi de în g rijire a tra c to a relo r şl
o raş tex iilist Iva n o v. D e n eu itat ne-a Dar regretul e scurt. „Donul
r ă m a s In stitu tu l n o stru e n e r g e tic „ V . 1. liniştit" al lui Şolohov em oţio milii, la 22 octombrie numărul Anton, Simion Stoica, Vasile Floarea S .M .T . O ră ştie nu în a ltă parte. de buna com portare la lo cu l de
L e n in ", te a tre le d e d ra m ă şi d e M us- nează la fel într-o ediţie „Prin-
com edie, cin em atografu l „C entral", lui şi a guvernului, s-a îm bu n ătăţit ceps" pentru bibliofili ca şi pe P in ă acum el a obţin u t rezu ltate m uncă.
p a rcu l, circu l şi to a te. D e m u lte ori, hîrtie de ziar. Film ul em oţio
d ra g i to va ră şi şi p rieteni, m i-adu c a- cu m u lt fa ţă d e anii d e du p ă război. nează şi în această verşi upe familiilor înscrise s-a ridicat la 95. şi alţii. fru m o a se. Ş t a a v u i d e lucru cu p ă D ar nu num ai în b rig a d a IlI-a sîn t
m in te cu m u ltă plăcere de lecţiile a s de tiraj.
cu ltate, de exam enele date, de precizia S-au con stru it m a g a zin e alim entare, Iar suprafaţa de teren cuprinsă în pe Intre cei mai activi militanţi ai co m ântul d in p ă rţile a c e ste a , m a i a les o a m en i h arn ici. Ş i b rig a d a IV -a care
„Prologul" povesteşte despre
oa p r o z a r e , nouă piaţă, un m are re s acejaşi an ca şi „Poternkin" ; rimetru, măsoară S4,33 ha. munei, pentru înscrierea la întovără că sem ănătoarea pe care lu crează es- are sectoru l Jcled in ţi-M ă riin eşti, se
}905. Anul „repetiţiei generale" Cele eîicva cifre demonstrează fără şiri, găsim numele lui Şava Codrean,
tau ran t şi în plu s de asta, m u n cito .a M arii R evoluţii din 1917. preşedintele întovărăşirii, loan Nicoa ie fa b rica tă pentru so lu l uşor din află în fru n tea în trecerii în tre bri
comentai.)' interesul ţăranilor pentru
rii n oştri au prim it şi prim esc, num ai Regizorul Efim D zigan, auto lucrarea pămîntului în comun. B ărăgan. D a to rită bunei o rg a n iză ri g ă zi. Cu io a te că aici, se m u n ceşte
rul film ului m ai vechi „Cei din
în d ecu rşh l a cestu i an, 400 a p a rta K ronstadt", este un m aestru al a m u n cii sa le a reu şit să biru ia scă în c o n d iţii g re le d in p ricin a solu lu i
m e n te n o i. •S -a p o n s ţr u ii u n î n l r e g Cp înfăţişării maselor revoluţiona Sînt mulţi şi printre întovărăşiţi! ră,’ Ifrim Rus.in şi Iulian Ceteam păm in tui. Ş i-a făcui C roitorii so co capricios, lo tu şi lu crările d e în săm in -
ras nou — O raşu l M uncitoresc. re în film. Se întăreşte sectorul socialist agricol teala cum să facă arătu ra, cum să fare sîn t aproape pe term in ate şi fă
D r a g i t o v a r ă ş i ş i p r ie te n i, c r e d Pă e ş a lo n e z e lu c ră r ile în to c m a i cu m a cute. î n te r m e n ii c e i m a i o p tim i.
ş i v o i a ţi tr ă it fa za d e tre c e re d e la
stu d en ţie la in g in erie. P en tru m in e a- Sînt tot mai multe cererile ţăranilor pămînt a' întovărăşiţilor de la 144,29 în vă ţa t la şcoala de tra cto rişti, şi P rin tre cei m ai buni tra cto rişti ai
individuali care se adresează zilnic ha, la 167,40 ha. Totodată, gospodăriei
7c e a s t a a f o s t o ţe lă r ia . !n d e c u r s d e pentru afilierea pămînturilor lor la în agricole colective i-a înaintat o cerere cîn d to tu l a fo st g a ta , abia atu n ci s-a b rig ă zii a IV -a sin i P etru M ezel, Za-
tovărăşirile create în raza comunei. de înscriere, cetăţeanul loan Luca.
h in i m i s-au clcirificpt p ra ctic in sta la a p u ca t de lucru. harie B ota şi N icolae T om uş.
ţiile ternipţehnice ş i procesul de ardere Astfel, în ultimul timp, pe lîngă cele Printre cei care vor să intre în în
din oţelărie. A junsesem să stăpîn esc 178 familii care compun cele 3 în tovărăşire, se găsesc Iov. Gligor Popa Iu tii a arat terenul care fu sese în - Cu asem en ea b rig ă zi ca a iu l A-
şi să m ă d escu rc şi ch iaş să adu c li tovărăşiri ale Ţeiuşiilui, vor să intre
nele îm b u n ă tă ţiri, ciim a fo st aceea a în întovărăşire încă 22 [amilii. Prin lui Deacu, Ion Popa lui Loghin, Tra să m în ţa t cu trifoi, apoi l-a d esţelen ii vra m M ihăilă şi O tio B ogdan , re s
ian Fleşer şi alţii.
primirea lor va creşte şi suprafaţa de la o adincim e d e 18— 20 cm după pon sabilu l b rig ă zii a IV -a se poate
care l-a fă râ m iţa i cu p o lid iscu l. Ca m ândri S .M .T . O ră şlie şi ch iar se
schim bării in fectoarelor lp cuptoarele să se m ă ru n ţească şi m ai bine, cînd m în dreşle, E. CHIRAN
a făcut sem ănatu l a făcui concom i
M artin. D u pă în făptu irea propu n erilor
piele, con du cerea com bin atu lu i a hotă-
şi cla rita tea p ro feso rilo r noştri. D e n e rît să -m i în cre d in ţeze m unca d e ier- Ga să îm brace un m unte sţîn- M unca ocolului silvic „R etezatu
cos în haina de verdeaţă a pă
u ita t m i-au ră m a s lecţiile d e sîm băta m oteh n ieă, pe în treg u l com bin ai. durii, naturii îi trebuie nu mai
puţin de un m ilion de ani. O m u
d u p ă -a m ia ză de la C abin etu l de partid D ragi to va ră şi şi prieteni, am por lui, pentru a distruge opera, na
turii, îi trebuie doar 100 de ani.
şi in a cela şi tim p d e io v . S v istu n o v . nit pe al patru lea an d e cîn d fiecare Nici unde a cea stă „operă1' de d es le-au făcut tovarăşii de la ocol Pepinierele trezire (rezistă timp de zeci şi
fru n zirea peisajului nu se poate pentru noi tineretul din sat. chiar sute de ani).
Ş i a cu m , d ra g ii m ei, să v ă spu.n ci- a m în cep u t s ă d ă m ro a d e le în v ă ţă tu vedea mai bine oa în unele ’o- In 1956, prin grija ocolului
curi de pe valea Rîului M are din — Semn bun, mi-am spus... silvic Retezat, a luat fiinţă la Pâstrăvăria de la Gura-
te v a cu vin te d e sp re m ine. E ste in tere rii p rim ite la in stitu i. N u p o t să nu-m i raza O colului silv ic R etezatu. In Lucrurile bune auzite despre punctul „Gura Zlatei” două pe Zlatei
ultim ii ani s-au luat m ăsuri de munca acestui ocol se adeveresc. piniere, una de molid şi alta de
sa n t p en tru d v s să a fla ţi a c e st lucru exprim d o rin ţa fierb in te de a ne r e v e protecţie a pădurilor, de replan- Urcînd spre Retezat am văzut pin. Pepiniera de molid găzdu Tot în raza ocolului R etezat
tări, de am enajări pe o scară plantaţii tinere de pin şi molid ieşte în cele trei parcele 1.800.000 a luat în anii aceştia fiinţă o
ca să p u teţi vedea d a că m unca ce aţi dea cu ocazia îiitîln irii absolpen ţilor mare. pe coaste stîncoase. Puieţii ur d e puieţi. In pepiniere m olidul, păstrăvărie, unde sînt crescuţi
cau pieptul m u n telu i în rîncluri arbore mîndru, oare trăieşte pînă puieţi de păstrăvi indigeni, care,
d epu s-o cu noi a dat rezu ltate şi că seriei noastre. C olectivul unui ocol silvic are drepte. Ciobani, pescari, tăietori la 2 .0 0 0 m altitudine, e m ic şi după un stagiu de cîteva săp-
n e-am tin u t d e cu vîn tu l d a t in faţa ca sarcină ocrotirea pădurilor de lem ne, pădurari, îm i vorbeau firav oa o buruiană. In pepi tăm îni în bazine, sînt aclim ati
Fă f e lic it ş i v ă u r e z m u lt s u c c e s existente şi creşterea viitoarolor cu d rag despre „ocolul nostru” . nieră e plivit şi udat, ajutat să zaţi la gura izvoarelor, apoi lă
păduri — pepiniere şi plantaţii. crească, iar după 2— 3 ani e să saţi în apa Rîului M are. Anual
d v s. de a fi buni in gin eri. pentru co n stru irea com u n ism u lu i în ţa A ceastă sarcină e fără îndoială Podeţul de !a punctul dit în plantaţii. D upă plantare, se lasă în apa acestui rîu 350-
o sarcină gospodărească. Ea Bodu echipe speciale de m unciton, de 400.000 puieţi.
La H u n edoara, în a n ii p u terii po p u ra d v s,, cu o ca zia celei d e -a 40-a a n i presupune, pe lîngă însuşiri de daţi cu această muncă, se ocupă
prevedere şi hărnicie, şi o dra La gura Bobului, mai sus de de întreţinerea puieţilor spre- a Ocolul silvic Retezat are în
lare, s-au rid ic a t o b iective in d u stria le v ersă ri a M arii R evo lu ţii S o cia liste din goste înnăscută pentru pădure. Gura Z latei, era ipînă an ii trecuţi nu fi înăbuşiţi de a lte plante, de paza sa o regiune de o bogăţie
Un ochi atent vede numai decît, un drum oare trecea chiar pe ierburi, pînă la etatea de 6— 7 şi frum useţe rar în tîln ite în ţară.
la care poporul n ostru în tim pul bur O ctom brie. trecînd pragul unei oase, dacă lîngă peretele de stîncă. O vii ani, cînd sînt destul de vigu- Pentru a ceste m otive la Gura
g h ezie i nici nu avea drep tu l să gîn- gazda are aceste însuşiri. Cău tură a Rîului Mare, a măturat roşi şi nu m ai au nevoie de a s is Zlatei a luat fiinţă un parc n a
Ing. COTINEL CAŢIGHERA tam pe tov. Tomoni, şeful oco acest drum de n-a mai rămas tenţă. ţional menit să conserve m onu
lului, prin curtea vasta, cîndva nici urmă. Pe acolo e singura m entele naturii.
• ¦ 0 -0 0 - 9 - - » - « -t r -f t -t i i, f * * * * -o -o -o -o -»-o c o t ? ş • : ,oO»-o-o * • • J«--O-O-O-D-fr-'O-fl V6-1 a con tel ui K endeffi. Am nim erii cale de trecere a vitelor şi oilor P ep in iera de pin, e vecin ă cu
prin apropiere într-un frum os spre p ăşu n ile alpine. M ii d e oi cea de molid. Ea găzduieşte C oastele despădurite ale m un
P rim a le c fie la cereisS de filo z o fie şi vite urcă în fiecare primăvară 108.000 puieţi. De departe, puie- ţilor din care' se prăbuşesc a-
parc, afară de incinta ocolului. spre întinsele păşuni 5 ,,Tomea- ţii de pin apar, deşi cu acele devărale cascade de stînci şi
In ziua de 22 octom brie a. c. legate de însem nătatea istodeo- m entală a filozofiei" de către sa “, „Branu”, „Borăscu", „Gal lungi, seam ănă cu o pajişte tun grohotiş, vor trebui să prim ească
a avut loc prim a lecţie la cer m ondîală -a Marii R evoluţii S o tov. dr. B ianca To. sen, pro Pe aleile parcului — scaune de bena", „Paltina", „Stănuleţ" şi să cu foarfecă. iar m antia de verdeaţă protec
cul de filo zo fie, o rg a n iza t ~u cialiste din Octombrie. pagandistă a cercului, „D răişani". In locul acelui drum toare a pădurilor de pin şi m o
m edicii din oraşul Hunedoara. m esteacăn lucrate cu gust, o po- distrus de ape, ocolul silvic a A cesta e pinul care creşte pe lid. S arcin a de con servare a fru
In prima parte a şedinţei de In a doua parte a şedinţei a Pentru şedinţele care urmea construit un podeţ de lemn, m useţilor naturale şi de reîm-
cerc, au fost dezbătute probleme fost predată prima lecţie din ză, au fost repartizate referate picărie, o estradă pentru specta lung de 88 m. Podul a fost con cleanţuri de stîncă, pe unde um pădurire, a încăput pe m îin i.
program : „Problema funda care vor fi su sţin u te prin rota struit din căşiţe de lemn umplu bune. La ocolul silv ic R etezat
ţie de către cursanţii cercului. cole de teatru în aer liber, o te cu' piatră. In felul a cesta pe blă numai capra neagră. Lemnul nu lucrează n işte sim pli fu n cţio
nari, ci oam eni care iubesc şi
Constiltîirea Comitetului U.C.F.S. Hunedoara platformă pentru horă ţărăneas viitor sîn t ev itate v ictim ele o- de pin e din cele mai rezistente apără pădurea şi caută să-i
sporească frumuseţea şi bogăţia.
In după-am iaza zilei de 24 o c fan Şoim oşi. Tov. Ludovic Kiss, U.C.F.S. raional Hunedoara, că, împrejmuire nouă... m eneşti şi pagubele în oi şi vi şi se întrebuinţează încă din ve
tombrie, în sala de şedinţe a preşedintele C.C.F.S. raional, a din care fac parte 25 de tova i. BAL.AN
Com itetului orăşenesc P.M.R. prezentat o dare de seam ă asu răşi. In biroul U .C .F .S. au fost — Toate acestea, îmi spune te cornute. chim e la construcţia de nave flu
H unedoara, a avut loc con sti pra activităţii fostului Comitet aleşi Ludovic Kiss, preşedinte,
tuirea Com itetului U .C.F.S. raio pe ultima perioadă. Teodor Cio-lca, E d w ig G hedeon, un tînăr din salul Rîu de Mori, viale şi m aritim e, asta din cauza
nal. Ş ed in ţa a fost prezidată de Traian P olexe şi Alexandru. Stan-
tovarăşul prim -secretar al Co- După darea de seam ă s-a ciu, membri. rezistenţei lui uim itoare la pu
trecut la alegerea C om itetului
mitetu'ui orăşenesc P.M .R., Şte
Literatura sovietică în ţara rie proletară. De fapt'Gala Galaction care au popularizat şi tradus său ă ce alte piese, ca „Roata în patru colţuri" „P e Unde trec, pe unde m ă duc
a strîns aceste articole legate de eve lor care au suferit influenţa literaturii a lui Cataev („Rampa" 22 iulie 1936), lum ea p riveşte, şopteşte.
nimentul creării primului stat socialist sovietice, doar la cei amintiţi. Acestora dar el se arată un sincer admirator A cesta e poeul B eniuc
noastră înainte de 23 August într-un volum cu titlul, semnificativ trebuie să le adăugăm şi alte nume ca, al lui Gorki. Nu întîmplător Sebas-v ş tie ş a p te lim b i ş i ru se şte " .
„O lume nouă". Această lucrare îl tian l-a numit pe Gorki „un fenomen (M. Beniuc — „Versuri alese" voi, II-
consacră pe Gala Galaction ca pe unul Ion Pas — traducătorul romanului
din scriitorii militanţi ai cauzei prole „Cimcnlul" — 1929 — conducătorul la început de viaţă". pag. 26 ESPLA).
revistei „Şantier" un viu propagator
In cazul dramaturgiei sovietice, fie Alături de aceşti scriitori ca şi pe
tariatului de la noi. al literaturii sovietice. Maestrul Mihail cei carc-i amintim, Ion Călugării, M.
De bună seamă că ne punem în ii tr-o serie de articole publicate în pentru conţinutul revoluţionar, fie pen R. Paraschivescu, M. Breslaşu, pcetul
trebarea, care au fost acei intelec „Chemarea", ca „Răspunzătorii" (27 Am amintit în repetate rînduri de Sadov.eanu, sub influenţa marelui e-
tuali militanţi, acei scriitori proletari Prof. ÎOAN IL1ESCU februarie 1919), „Comica tragedie" (17 revista „Azi". Aceasta a apărut în veniment al revoluţiei, ca un ecou al tru caracterul profund realist, sau poa clujean Emil Isac, referindu-se la li
1932, fiind scoasă de către Z. Stancu- te pentru succesul răsunător, piesele teratura sovietică prevedeau încă din
In diferite publicaţii, dar în special în acesteia, îşi manifesta adeziunea şi jucate la noi au fost ori interzise 1919 „Europa nouă arc scriitori noi.şi
simpatia pentru poporul rus descătuşat. după primele spectacole, ori denaturate
care au răspîndit literatura sovietică albastre" (1932 iunie) din care în cele aprilie 1919), „Lenin" (20 aprilie revista „Azi", Zaharia Stancu tipărea Romanul „Strada Lăpuşneanu", apă prin regie, decor, interpretare. Demas- tot mai mare şi tot mai bogată este li
şi implicit au suferit influenţa aces patru numere apărute au fost cuprinse 1919) , „Dar de Crăciun" (7 ianuarie traducerile făcute din Esenin, din care rut în 1921 avea ca subtitlu „Cronică cînd aceleaşi practici vicioase G. M. teratura socialistă".
teia ? Va trebui mai întîi să-i amintim informaţii, recenzii, prezentări şi chiar 1920) „Avalanşa" (31 martie 1920). reţinem în mod deosebit amplul poem 1917“.
pe cei grupaţi în asociaţia „Amicii Cocea îşi manifestă deschis simpatia „Ana Sneghina". In acest poem, Ese Scriitorul Eusebiu Camilar, arătînd Zamfirescu îşi manifesta de asemenea CÎTEVA CONCLUZII DE ÎNCHEIERE
U. R.S.S." înfiinţată în 1934 (în acest pentru Revoluţia Socialistă din Oc nin reda atît revoluţia muncitorilor, influenţa exercitată de literatura sovie
an ş-au reluat legăturile diplomatice unele traduceri din literatura sovietică. tombrie. Scriitorul a încercat să com cît şi revolta şi adeziunea sa pentru tică asupra creaţiei sale, ne mărturi toată nemulţumirea sa. Intr-un articol Mai întîi subliniem faptul că nu mic
dintre U.R.S.S. şi Romînia, întrerupte Aici a fost publicat poemul „150 mi pună o lucrare intitulată „Cum se face această revoluţie. Traducerile lui Za seşte: „Aveam cred că 16 ani cînd de cronică a spectacolelor despre piesa a fost numărul scriitorilor progresişti
în 1917). Articolul 2 al asociaţiei pre lioane" a lui Maiacovski (31 iulie), revoluţia" din care au fost publicate în haria Stancu dovedesc afinitatea tra ani deschis întîia oară cartea lui Ma „Azilul de noapte", Zamfirescu scria : care, datorită integrităţii lor intelec
vedea scopul pentru care a fost înfiin „O zi înlr-un colhoz din Cuban" a lui „Chemarea" (15 ianuarie 1920), doar ducătorului pentru ideile revoluţionare, xim Gorki „Mama". Gorki m-a aju „In finalul actului secund domnul- Paul tuale şi ataşamentul sincer faţă de
ţată, arătîndu-se : „Scopul —de a cul Serghei Tretiakov sau pamfletul „Pa primele două capitole. In acestea N. D. dragoste faţă de ţara poetului şi prin tat să văd suferinţa oamenilor, Gusty a făcut un adaus" şi Zamfires popor, au spus adevărul, nu numai
tiva între Romînia şi Uniunea Sovieti raziţii" (1 iunie 1932). Sahia a fosl Cocea se arată ca un neînduplecat aceasta, îndrăzneala revoluţionară a cu preciza indignat: „adausul nu era despre exploatatorii lumii capitaliste,
unul dintre puţinii scriitori care în duşman al monarhilor şi al ţărilor traducătorului. De altfel în- ciclurile „S oarele se-n eacă-n a sfin ţit necesar. In primul rînd nu e în text" ci şi despre viaţa unei lumi şi lite
că legături ştiinţifice, economice, ar 19i i a făcut o călătorie în U.R.S.S., asupritoare. Tr.ebuieşte de asemenea de poeme originale ale lui Z. Stancu (pag. 511). Sau în altă parte a croni raturi noi, socialiste.
tistice, literare, muzicale, turistice, spor unde a stat cîteva luni. Sahia a parti subliniat şi faptul că aceleaşi senti „Steaua pe care stăm", din volumul ?o m u le , d e c e e ş t i n e c ă j i i cei spunea : „Credem de asemenea că
cipat ta congresul scriitorilor sovietici, mente de admiraţie faţă de revoluţia „Albe" 1937 se resimte puternic, in actul 111 ar fi trebuit jucat în decorul In al doilea rînd remarcăm faptul
tive şi sociale, de a propaga prietenia aşcultînd de la tribuna acestui mare socialistă le întîlnim şi în mmanul fluenţă binefăcătoare a literaturii, so C ită vrem e ai să ai iu oare văzut şi descris de autor". („Gîndirea" că toţi scriitorii care au tradus,, răs
între cele două popoare", (Facla 1934, eveniment literar, cuvîntul lui Gorki şi „Fecior de slugă". vietice. Reţinem de asemenea şi titlu nr. 12 — 1931 pag. 512). pîndit sau popularizat literatura sovie
pag. 97). Această asociaţie a grupat a celorlalţi scriitori sovietici. Tot lui rile semnificative ale volumelor „Poe ochi o rb iţi de lacrim i şi sudoare" tică, au fost în mod organic legaţi
în jurul său nu numai literaţi, ci şi Sahia îi datorăm şi prima carte ro- Ca şi Cocea, în perioada cînd a iz mul roşu" 1940, sau „Anii de fum" Nu putem încheia enumerarea scrii de activitatea şi ideologia clasei mun
muncitori, oameni de ştiinţă, muzicieni, mînească despre Uniunea Sovietică. bucnit Revoluţia Socialistă din Octom din 1944. Acest volum ne prezintă ima Versurile acestea, au fost întîiul ră torilor simpatizanţi sau luptători pen citoare, mUitîn-d consecvent pentru a-
artişti dramatici, pictori etc. Amintim Cartea poartă titlul „U.R.S.S. azi" şi brie, scriitorul Gala Galac-tion se a- ginea Uniunii Sovietice în perioada ce sunet al lecturii lui Maxim Gorki". tru răspîndirea literaturii sovietice fără părarea intereselor acesteia. La lei re
pe : Constantinescu-laşi, I. O. Parhon, a fost publicată la întoarcerea sa în fla de asemenea la Petersburg, fiind lui de al II-tea război mondial, vo („Viaţa Românească" nr. 7 — 1950 să nu amintim şi de activitatea lui M. vistele, deşi literare, au fost în mare
Tr-, Săvulcscu, G. Eneseu, M. Tonitza, patrie, lată motivele pentru care Al. martor ocular al evenimentelor din lum în care autorul prevedea victoria pag. 12). Sînt mărturisirile proprii ale măsură reviste socialiste şi muncito
V. Maximiiian, C. Silvestri, Tony Bu- Sahia este pe drept cuvrnt socotit ca 1917. Sub influenţa convingătoare a socialismului. lui Eusebiu Camilar. Beniuc, T. Arghezi, E. Jebeleanu, M.
landra, Matei S.ocor, Gh. Timică, ală unul dintre primii prozatori care a faptelor,: Gala Galşetion se apropie şi reşti.
turi de scriitori luptători ca : Al. Sa scris de pe poziţiile ideologiei proleta mai mult de proletariatul şi poporul Aceeaşi poziţie a ocupai-o şi vechiul In domeniul dramaturgiei, influenţa Sevastos, Geo Bogza şi a altora. M.
riatului şi a metodei realismului so al cărui slujitor era.. Eţ devine un. per colaborator al „Contemporanului", poe şi mai ales simpatia faţă de literatura Influenţa literaturii sovietice asupra
bia, R. Boureanu, Demostene Botez, a- cialist. manent colaborator al periodicelor tul A. Toma. Intre 1-925—1936 A. To sovietică ’a fost lot atît de puternică. Beniuc într-un articol din volumul literaturii noastre a prins atît pentru
poi Z. Stancu, Cicerone Thşodorescu „Chemarea", „Socialistul“,,. „Cuvîntul ma, conducînd publicaţia populară Mihail Sebastian în diferite ocazii, prin că realitatea social-economică a Rom-Î-
etc: In 1934 apărea la Piteşti revista Aceeaşi poziţie militantă a avut-o şi literar", „Luptătorul" „.VUţa. socială", „Lectura — floarea literaturii străine" recenzii, prezentări) căuta să populari „Despre poezie", arăta cît de greu pă aici burghezo-moşiereşti a fost favo
asociaţiei cu acelaşi nume „Amicii condeiul pamfletarului N. D. Cocea. In „Viaţa romînească", „Facla" etc.. Ar a făcut cunoscută publicului nostru şi zeze şi în acelaşi timp să apere va rabilă recepţionăm noilor idei revolu
U.R.S.S.". anul 1917 îri toiul revoluţiei, Cocea se ticole ca. „Puterea celor mulţi" („Che literatura sovietică. Tot prin pana lui loarea dramaturgiei sovietice de dena trundea literatura sovietică la noi şi ţionare, cît şi pentru că literatura so
găsea în Rusia. De numele lui Cocea Toma şe traduce şi publică, romanul turările făcute de regia burgheză. El vietică prin conţinutul deosebit, prin
Se cuvine să amintim cîte ceva des se leagă tiu numai activitatea şa- an- marea" L5 iunie 1919), „Siluete de o observă just că „Azilul de noapte" se preciza felul personal în care a luat metoda realismului socialist şi prin
pre fiecare scriitor în parte şi mai a- timonarhicăv aceea .de agăţător aţ răs „Răraînt nou" de Giatcov, roman care juca de 30 de ani în cele mai elegante concepţia estetică revoluţionară era
les să poposim asupra lui Sahia, Ga- culaţilor din 19Q7, sau cea de condu clipă" („Socialistul" noiembrie 191&), săli de spectacol din lume, piesa fiind contact cu această literatură interzisă: într-adevăr o literatură înnoitoare.
laction, Toma, Cocea etc. Excepţional la cîteva săptămîni de. la apariţie, a aplaudată tocmai de publicul burghez
cător al unor reviste, ca „Facla", „Era „Cei mulţi şi dornici" („Socialistul" care era acuzat în ea. Gumi se ex „Arar — spunea Beniuc — tot de la In sfîrşit, este evidentă constatarea
de rodnică şi multilaterală din punct fost interzis. plică aceasta ? Răspunsul ni-1 dădea că, în perioada 1917—1944 dintr-o li
nouă", ci şi. lupta neînfricată p®care din acelaşi an):, „O lume nouă" („Che Sebasfian: „roluri, decoruri interpre unii tovarăşi din mişcarea muncito teratură necunoscută şi ilegală, lite
de vedere al răspînfţi.rii literaturii so Deşi cîte puţin despre fiecare', am fi tare, regie, iată ce devine în teatru ratura sovietică a devenit treptat o
vietice a- leat- aetivit-atea lui- Sahia. A- o dube Cocea pentru îăspmdire'a ade marea" 7 iulie 1919), dovedesc admi o operă de violenţă „Azilului de noap rească apucam cîte o revistă în fran literatură răspîndită, căutată şi apre
lexandru Sahia a condus cîteva reviste' nedrepţi 'dacă am reduce lista celor te". („Viaţa Romînească", ianuarie
ca „Veac nou" (1932 aprilie), „Bluze vărului despre revoluţia socialistă, tn- raţia scriitorului pefitru măreaţa victo 1939). M, Sebastian I prezentat şi ţuzeşte care aducea un poem din Ma ciată de întregul nostru popor.
iacovski" (pag. 46). Pentru a cunoaş
te în original poezia sovietică, Beniuc
s,-a gîndit „să mă apuc serios de stu
diul liinbei ruse" şi înlr-adevăr în poe
zia „Bătiînul meu" poetul scria :
