Page 89 - 1957-10

Pag. 4
s-aDelegaţia romină pronunţat la O.N.U.
în sprijinul cererii Siriei de a se trimite
o comisie de anchetă la frontiera cu Turcia
NEW YORK 26 (de la trim isul
special Agerpres) : La 25 oc­
tom brie Adunarea Generală
O-.N.U. a reluat dezbaterile în
legătură cu plîngerea siriană îm ­
potriva concentrării de trupe
turceşti la frontiera ou Siria,
dezbateri care fuseseră am intite
la .2 2 octom brie.
Cercurile din im ediata apro­
piere a delegaţiei am ericane nu
ascundeau că se încearcă să se
obţină o nouă am înare a dezba­
terilor prin intrarea în acţiune
a m aşinii de vot de care S.U.A.
dispun în rîndurile membrilor
O rganizaţiei m ondiale. Totodată
s-a arătat că se.încearcă să se
obţină- eventual înlocuirea com i­
siei de anchetă prin însărcinarea
dată secretarului general de a
întocm i un raport asupra situa­
ţiei. In acest mod s-ar înlătura
caracterul de anchetă riguroasă
a fap telor, cum ar fi cazu l dacă
o co m isie neutră ar pleca la
faţa locului şi ar raporta într-un
termen stabilit.
După cum se vede, Statele U-
nite nu s-au preocupat de loc
să facă o propunere cu adevă­
rat co n stru ctiv ă , cum ar fi a-
ceea că trupele turceşti să fie
retra se de la frontieră ceea ce
fără . îndoială că ar constitui o
m ăsură m enită cu adevărat să
duca da lichidarea situaţiei în ­
cordate din m om entul de faţă.
A tît.în cursul zilei de 24 oc­
to m b rie'rit şi în dim ineaţa de
O Germanie unificata ar constitui
un pas sigur înspre o pace trainică
NEW YORK 26 (Agerpres).
— Vorbind în faţa conferinţei
naţionale pentru dezarm area şi
dezvoltarea m ondială, care s-a
ţinut la B a llim o re, cu n oscu tu l om la V arşovia.' D e " ă se iu e n e a ţ el a clarat că greşeala pe care o co­
de afaceri şi publicist Jam es
W arburg, a declarat că o Ger­
m anie unificată, care să nu fie
legată nici de est şi nici de vest,
ar Constitui un pas sigu r în ­
spre o pace trainică.
>SOCOCXX»0O0OCXXX!CXXXX3OaXK3OCXXXKX!tOCXXXXX3OCXJOOTC COO;COOOOOOGCOCO«OaC!OOOCX^XXÎOCXK>COOOOCdCîO«î^^^>OCOOQOOOC
MAREA REVOLUŢIE SOCIALI® DM OCTOMBRIE
Patru decenii în fruntea luptei pentru pace
(Urmare din pag. 1)
Sovietică şi celelalte ţări so cia lis­
te acţionează consecvent pentru
prom ovarea coexistenţei paşnice,
în treaga opinie publică a luat
cunoştinţă cu satisfacţie de pro­
punerea prezentată de delegaţia
sovietică şi susţinută de num e­
ro a se ţări, la actuala sesiu n e a
Adunării G enerale a O .N .U . de
a se adopta o declaraţie cu pri­
vire la coexistenţa paşnică a
statelor. Adoptarea unei asem e­
nea declaraţii ar în lesn i calea
spre îm bunătăţirea atm osferei in­
ternaţionale.
O expresie vie a politicii so ­
vietice de întrecere paşnică în­
tre sistem ele so cia list şi capita­
list este obiectivul U .R .S.S. de
a ajunge din urmă şi a depăşi
S tatele U nite ale Am ericii în v ii­
torii arii în ceea ce p riv eşte pro­
ducţia de lapte şi carne pe cap
de locuitor.
U niunea Sovietică a fost şi
este cea mai consecventă şi ac­
tivă luptătoare pe plan interna­
ţional pentru realizarea concretă
a dezarm ării, pe care o aşteaptă
m ilioanele de oam eni din lum ea
întreaga. Cercurile im perialiste
au încercat m ult tim p să acredi­
teze idaea că U niunea Sovietică
este pentru pace şi dezarm are
pentru că este slabă şi inferi­
oară din punct de vedere econ o­
mic şi m ilitar faţă de m arile pu­
teri capitaliste. A ceastă „teorie"
a suferit un eşec com plet. N u ­
m eroase fapte au dem onstrat în
decursul anilor, în timpul celui
de-ai doilea război m ondial şi
m ai a les în tim pul din urm ă, că
U .R .S.S. dispune de o uriaşă
' — “ —R e d a c ţ ia si a d m i n i s t r a ţ i a z ia r u lu i s t r . 6 M ă r ite n r . 9, T e l e f o n : 1 8 8 — 1 8 9 . T a x a p l ă t i t ă i n n u m e r a r c o n f o r m a p r o b ă r i i D i r e c ţ i u n i i G e n e r a l e P . T . T . R . . n r ,2 3 Ş .3 2 0 d ig , 6 n o ie ţr ib r iţ. 1 9 4 9 .
25 octom brie delegaţiile arabe
au ţinut şedinţe în ch ise d-iscutînd
situaţia existentă. Cu acest pri­
lej delegaţii sirieni au arătat că
ei sînt pentru trim iterea unei
com isii form ată din cinci oa­
meni, doi aleşi de Adunarea G e­
nerală, unul de Turcia, altul de
Siria, iar al cincilea de secreta­
rul gen era l O .N .U . C om isia ar
urma să prezinte un raport în
decurs de două săptăm îni.
C orespondentul la O .N .U . al
ziarului „The C hristian Science
M onitor", W illiam Pritt, recu­
noaşte într-un articol că W as­
hingtonul nu vrea să întreprindă
nici o acţiu n e care ar putea
duce la m icşorarea presiunilor
exercitate asupra guvernului si­
rian. Guvernul am erican este de
părere, spune Pritt, că trim ite­
rea unei com isii de anchetă, în
loc să contribuie la răsturnarea
guvernului sirian ar duce la co n ­
solidarea lui.
D elegaţia romină s-a pronun­
ţat răspicflt în sprijinul cererii
Siriei de a se trim ite o com isie
de anchetă la faţa locului care
să inform eze cit mai repede po-.
sibM A dunarea G enerală de s i­
tuaţia reală existen tă. In cercu ­
rile delegaţiei romîne se declară
că guvernul romîn este hotărît
să participe la toate acţiunile
conform e cartei O .N.U. m enite
să îm piedice o eventuală agre­
siu n e şi să ajute v ictim ele a-
cestei agresiuni..
W arburg a propus ca Republi­
ca Federală Germană să iasă
din N.A.T.O., Iar Republica D e­
m ocrată Germ ană din Pactul de
preconizat că- forţele m ilitare
ale puterilor occidentale aflate
în G erm ania să fie retrase din­
colo de Rin, iar forţele sovietice
pe m alul răsăritean al fluviilor
O der-Neisse.
forţă econom ică şi de un puter­
nic potenţial m ilitar.
D eşi deţine singură la ora ac­
tuală secretul rachetei balistice
intercontinentale — al „armei
absolute", cum a fost denumită
în occident, deşi superioritatea
ei în m ulte dom enii ştiin ţifice şi
tehnice este evidentă şi recunos­
cută, mai ales după lansarea
primului satelit artificial —
U .R .S.S. continuă să acţioneze
mai departe cu aceeaşi consec­
venţă pentru înfăptuirea dezar­
m ării.
A ceasta dem onstrează din nou
că poziţia U niunii Sovietice în
problema dezarm ării nu are ni­
mic com un cu oianum ită conjunc­
tură, ci face parte integrantă
din în treaga politică de pace c a ­
re urm ăreşte ferm să contribuie
la elib erarea m ilio a n elo r de o a ­
m eni ai m uncii de povara cursei
înarm ărilor, de coşm arul unor
im ense suferinţe, la evitarea iz­
bucnirii unui nou m ăcel m ondial
care ar produce distrugeri şi p a­
gube incalculabile întregii om e­
niri.
Lucrările ultim ei sesiuni a
subcom itetului Com isiei O .N.U.
pentru dezarm are au arătat lu­
mii întregi eforturile depuse de
U .R .S.S. pentru a se ajunge la
un acord în problem a dezarm ării
în ansam blu.
Intrucît propunerile corespun­
zătoare sovietice au întîm pinat
un refuz din partea puterilor o c­
cidentale, U .R .S.S. a ven it cu
o serie de noi propuneri privind
aplicarea unor măsuri parţiale
în dom eniul dezarm ării. Din p ă­
cate însă, înfăptuirea importantei
DRUMUL SOCIALISMULUI
Scriitorii să fie mai aproape de viaţă —
să-şi întărească legătura cu realitatea
socialistă
încheierea conferinţei pentru problemele
culturii din R. D. Germană
BERLIN 26 (A gerpres). La m ă ’" ap roape d e v ia ţă , să c o n ţi­ că R evoluţia din O ctom brie este
B erlin e-ia în ch eia t conferinţa nute să-şi întărească legătura
pentru problem ele culturii oare cu realitatea socialistă.
a început la 23 octom brie din
iniţiativa Com itetului Central al In cursul discu ţiei au luat de
Partidului Socialist U nit din asem enea cuvîntul scriitorii
G erm ania. M archwitza, Henmlin, Bredel,
reprezentanţi ai artei cinem ato­
La şedinţa de încihidere au grafice, cunoscuţi artişti şi com ­
continuat discuţiile pe m arginea pozitori din R. D . G erm ană, re­
problem elor principale ale lite­ prezentanţii ai tineretului. Ei au
raturii şi artei ridicate în rapor­ făcut propuneri în vederea d ez­
tul lui A. Abusoh. Anna Segers, voltării culturii so c ia liste a R.
preşedinta conduoerii U niunii D. Germ ane. M ulţi scriitori au
scriitorilor germ ani, a subliniat vorbit despre partinitatea artei
necesitatea ascuţirii vigilenţei şi literaturii, a ctiv ita tea -repre­
îm potriva influenţelor duşm ă­ zentanţilor -intelectualităţii în rîn-
noase în dom eniul ideologiei. dul tineretului,, sarcinile oare
Kurt H ager a arătat că d ez­ stau În faţa cineaştilor din R.D.
voltarea culturii socialiste ger­
m ane nu trebuie să răm ină în Germană, lichidarea influenţe­
urma dezvoltării eoonom ice şi
lor deoadente din literatură şi
politice a R. D. Germ ane, ci tre­ artă efc.
buie să m eargă în pas cu în d e­ D upă cuvîntul de închidere
plinirea sarcinilor econom ice tra­ rostit de A. Abusch a luat cu­
vîntul scriitorul A. K urella. La
sate de cea de-a 33-a plenară a
propunerea -lui d e le g a ţii la c o n ­
C.C. al P .S .U .G .
ferinţă au adoptat în unanim ita­
Cuvîntarea m inistrului cultu­ te hotărîrea de a adresa o te le ­
gram ă de salut Com itetului Cen­
rii a l R. D. G erm ane, J. B echer, tral al P .C .U .S . în legătură cu
a fost consacrată succeselor li­ cea d e a 40-a a n iv ersa rea M arii
Revoluţii Socialiste din O ctom ­
teraturii socia liste din R. D. brie.
Germană şi celelalte ţări socia­
liste. Becher a făcut apel la scri­
itorii din R. D. Germ ană să fie
Un membru al camerei reprezenfanfiîor
despre eşecul p o liticii S.U.A.
în O rientul m ijlociu
W ASHINGTON 26 (A ger­ ceasta regiune a globului „cum-
pres). — Vorbind în faţa uni­ părînd regi, protejîndu-şi intere­
versităţii din Stanford (C ali­ sele lor petrolifere, dar neglijînd
fornia) Si-ngh Saund, m em bru al m asele. E nglezii a spus Saund,
cam erei reprezentanţilor din par­ au făcut aceeaşi greşeală în In­
tea partidului dem ocrat, a de­ dia şi rezultatul a fost că „au
fost izgoniţi".
mit S .U .A . în politica lor în
Orientul m ijlociu constă în a- Popoarele din A sia şi Africa,
ceea că îşi în ch ip u ie că p.ot c u ­
ceri o poziţie dom inantă în a- a subliniat Saund, îşi exprimă
îndoiala că am ericanii le co n si­
deră ca e g a le cu ei „din toate
punctele de vedere".
focar potenţial de conflicte. U-
ntunea Sovietică a chem at pu­
terile occidentale ca îm preună,
w sa -şi ia angajam entul să nu fo­
losească forţa m ilitară în această
regiune a lumii şi să lase ţările
respective să-şi hotărască sin ­
gure destinul.
Uniunea Sovietică a preconi-
ven ţă” ca metoda tratativelor şi
propuneri sovietice de încetare rezolvarea tuturor problem elor
a experienţelor cu arma nucleară in terna ţtonale Ii tig ioiaise.
pe timp de 2— 3 ani este mereu
tărăgănată de puterile occiden­ Poziţia fermă a Uniunii S o ­
tale, care o condiţionează, între v ie tic e -de ap ărare a păcii în lu ­
altele, de aplicarea altor măsuri me, politica ei consecventă de
în dom eniul dezarm ării, la care coexistenţă paşnică corespunde
tot ele se opun. în cea mai mare m ăsură n ăzu ­
inţelor şi intereselor tuturor po­
C redincioasă politicii sale de poarelor. D e aceea politica ei in ­
pace, U niunea Sovietică a făcut ternaţională se bucură de pres­
repetate propuneri şi pentru so ­ tigiu şi sprijin din partea p o­
luţionarea problemei germ ane, poarelor, a m ilioanelor de oa ­
de către germ anii înşişi, pe ca­ meni ai muncii.
lea apropierii celor două state
germ ane existente în m om entul P op oru l rom în sp rijin ă îmfcru-
de faţă şi în cadrul unui sistem totul politica de pace a Uniunii
general de securitate colectivă Sovietice şi a celorlalte ţări so ­
in Europa. cialiste şi îşi aduce sub diferite
form e propria sa contribuţie în
P oziţia U niunii Sovietice în lupta pentru îm piedicarea unui
problema germ ană este strîns le­ nou război, pentru m enţinerea
gată de grija pentru soarta po­ păcii, pentru stabilirea de rela­
porului germ an şi pentru toate ţii de coexistenţă paşnică cu toa­
popoarele Europei, pentru asigu ­ te statele.
rarea securităţii colective gen e­
rale europene, astfel ca să nu C ele patru decenii de existenţă
mai fie niciodată posibilă o re­ a Uniunii Sovietice şi istoria
petare a agresiunii m ilitarism u­ mai recentă a celorlalte ţări so ­
lui germ an, de pe urma căreia cialiste au confirm at că politica
m ulte popoare europene au avut de pace dusă de aceste ţări este
de suferit. singura politică internaţională
justă.
De grija pentru menţinerea
păcii a fost şi este călăuzită po­ Cercurile im perialiste agresive
litica U niunii S ovietice şi în alte interesate în cursa Înarmărilor,
problem e internaţionale. în întreţinerea focarelor de con ­
flicte internaţionale, în declan şa­
Uniunea Sovietică sprijină as­ rea unui nou război m ondial,
piraţiile popoarelor colon iale şi fac totu l pentru a îm p ied ica a-
ale statelor dependente spre in­ firmarea politicii sincere şi con ­
dependenţa naţională, libertate,
şi suveranitate. U .R .S .S . ca şi secvente de pace a U .R .S.S. şi
a celorlalte ţări'socialiste. Nu
toate statele iubitoare de pace,
încape însă îndoială că viitorul
este profund îngrijorată de po­
aparţine acestei politici şi va
litica puterilor occidentale în 0 -
învinge aşa cum au învins şi
rientul M ijlociu, politică de a-
în vin g ideile nem uritoare mar-
m estec :în a fa cerile in tern e ale
xist-len in iste care stau la baza
ţărilor arabe, şi care creează un
ei.
Nr 892
3 # hfitimjţdnarea a n io m ă r ii
o<>o<x ><x><x >o<k>o<x>o<><>o<x><><o<xx><><>c><>^xxxx>o<>oo<><xx><>oc>ck>' c<x>oock>ooo<>ooo<xx>oo<>c<>o<><xx>
Jflartiiii
^0 0 0 0 0 0 0 <X><X>0 0 0 <><>0 <X>0 <><><><>0 <XXX><><><>0 <X>CK>0 'C><X><XX><>Cooooo
Oameni despre revoluţie în în v ă ţă m în t. In şco lile din torilor p erm anenţi este de 40 de
U .R .S .S . cursurile sîn t predate în m ilioan e şi fiecare din ei a c i­
Ziarele au publicat m esajul 59 de lim bi ale popoarelor de pe tit în m edie cîte 18 cărţi pe an.
scriitorului Lion Feuehtw anger teritoriul ei. P este 40 de n aţio­ Gît Anglia, Franţa
în legătură cu cea de-a 40-a a- n alităţi, care pînă la revoluţie
nivers ace ia R evoluţiei din O c­ nu aveau o scriere proprie, scriu şi Japonia luate ia un loc
tom brie, în care se spune printre şi citesc în prezent în lim ba m a­
a lte le : ternă. In perioada dinaintea re­ In U niunea Sovietică se ex­
voluţiei, 76 la sută din populaţia trage în prezent o cantitate de
^„Pînă şi duşm anii recunosc Rusiei nu ştia să citească şi să cărbune m ult mai m are decît în
scrie. In U zbekistan, K azahstan, A nglia, Franţa şi Japonia luate
un evenim ent din cele mai im ­ Azerbaidjan, K irghizia, Tadjichi- la un loc. In fiecare 25 de zile
portante ale secolului al XX-lea. stan, Arm enia şi Turkmenia nu se extrage o cantitate de com ­
Diar a cesta nu este un sim plu exista nici o instituţie de învă-' bustibil egală cu producţia pe
evenim ent. R evoluţia din O c­ ţăm înt superior. Acum în fiecare un an înainte de revoluţie.
tombrie a constituit începutul ce­ din aceste republici există cîte-
lui de-al treilea m ileniu şi pe va instituţii de învăţăm înt su­ în a in te extracţia de cărbune în
viitor, istoricii vor num i ziua de perior. In decurs de 40 de ani, Rusia se efectua m ai ales în
7 noiem brie 1917 începutul unei şcolile superioare din U .R .S.S. bazinul D oneţ. In anii puterii
ere noi". au pregătit 3.800.000 de specia­ sovietice, au fost create baze
lişti, iar in stitu ţiile d e învăţă­ carbonifere în bazinul Kuzneţk,
„Astăzi se verifică m atem atic, m înt m ediu sp ecial 6 .2 0 0 .0 0 0 s p e ­ Karaganda (K azahstan), regiu­
scrie în continuare Feuchtwain- nea M oscovei, în O rientul în ­
ger, că existenţa U niunii S ovie­
tice este asigurată pentru sute cialişti. In 1966 num ărul studen­ depărtat, în Gruz ia, K irghizia,
de ani. Pe planeta noastră nu ţilor din instituţii de învăţăm înt Turkmenia, Tadjikistan, U zbek's-
există nici o pu teie care ar pu­ superior a crescut de 16 ori, iar tan etc. S în t în curs lucrări
tea ataca în prezent U niunea al celor care învaţă în şcoli m e­ pentru valorificarea zăcăm intelor
S ovietică fără să se autodistrugă dii sp eciale — de 37 ori, în de cărbune din bazinul P eciora.
şi să distrugă civilizaţia întregii com paraţie cu anul 1914. Fem ei­ Pentru prima oară în practica
lu m i" . le reprezintă 51 la sută din nu ­ m ondială în U .R .S .S . a fost re­
Ziarele sovietice publică de mărul studenţilor din şcolile su ­ alizată gazeifiicarea subterană a
asem enea declaraţii ale mai m ul­ perioare. cărbunelui. Staţiuni de gazeifi-
tor activişti pe tărîm obştesc La dispoziţia oam enilor so ­ care funcţionează în bazinul din
din străinătate cu prilejul celei vietici se află cluburile de la regiunea M oscova, în D onbas şi
de-a 40-a aniversări a statului oraşe şi sate, palatele şi casele Kuzbas.
sovietic. de cultură, bibliotecile, m uzeele Se îm bunătăţesc bunăstarea
Poporul sovietic — scrie Paul şi alte instituţii cultural-edueati- m aterială şi condiţiile de m uncă
R obeson în ziarul „Sovetskaia ve. In prezent în U .R .S.S. ex is­ ale m inerilor. M inerii din b azi­
R ossia" — poate să se mândrea­ tă 127.000 cluburi, în timp ce nele carbonifere D oneţ şi Lvov-
scă cu contribuţia sa m inunată în R usia ţaristă num ărul lor era V olînsk au şi , trecut la ziua de
adusă fericirii întregii om eniri. de num ai 237, In ce priveşte fon­ m uncă de 6 ore fără ca salariul
M ilio a n e le de oam en i care lu p tă dul de cărţi din ^ bib lio teci, în. m u n cito rilo r să se fi m icşo ra t.
în în treaga lum e m ulţum esc din R usia prerevoluţionară o carte In celela lte bazine carbonifere
toata inim a U niunii Sovietice. revenea în m edie la 600 de cetă ­ din U .R .S .S . se fac pregătiri în
S în tem p ătru n şi din ce în ce ţeni. In U .R .S .S . num a’i în bi- v ed erea trecerii la ziua de m u n ­
mai m ult de convingerea că pa­ bliotecil4 de m asă num ărul citi­ că redusă.
cea va în vin ge războiul şi vom .
trăi într-o prietenie de nezdrun­ Realizări ale tehnicii sovietice
cinat.
Lombardo Toledano, preşedin­
tele Confederaţiei oam enilor
m uncii din A m erica Latină, scrie
în ziarul „Trud" : N ici o altă o-
rînduire afară de cea socialistă
nu ar fi putut să r e z iste la g r e u ­
tăţile prin care a trecut. Nici
un ait popor nu ar fi putut să Fotografia iiin
progreseze într-un ritm atît de stingă reprezintă li­
rapid ca poporul sovietic. El a nul dintre ceie mai
lăsat m ult în urmă ritm ul de
dezvoltare al S.U .A . Orînduirea noi tipuri de trolei-
sovietică a- sa lv a t om enirea de buse sovietice. Ace-
fa scism . In prezent U .R .S .S . perişul toleibusului
luptă pentru a salva om enirea
de la catastrofă, de un război este de sticlă. Ma­
atom ic. şina este luminată
cu lămpi cu neon şi
e radioficată.
Dezvoltarea activităţii
cuituraS-ştâinţifics
In U niunea S ovietică un c e ­
tăţean din patru este încadrat
La uzina „Ijorki" din Leningrad se construieşte combina de nutreţ „O.K.-2,6‘‘. Ea este produsă pe bandă
rulantă. In foto: Noua combină la ieşirea din uzină.
oooooooooooOOOOOOOOOOOUQQoooooooooooooooodoOOOOOOOO00 00-00 00 OO00OOOOOOOOOOOOOGOOOOOCOOGOOOOOOO-XDoo~oooo-oo-oo-oo
i 'i i —r m n V A I
A G A 71
28 şi 29 OCTOMBRIE 1957
SPE C TA C O LE copii; 20,15 Muzică uşoară romîneas- Concert de prînz; 14,15 Melodii popu­
că; 20,45 Radioreportaj; 21,00 Concert lare romîneşti; 15,30 Muzică de estra­
C IN E M A TO G R A F IC E de muzică populară romînească; 21,30 dă; 17,30 Muzică corală romînească;
Din operetele lui Offenbach; 22,30 18,45 Interpreţi de altă dată ai muzicii
DEVA : O vară neobişnuită; ALBA- Compozitorii cîntă viaţa nouă a pa­ populare romîneşti; 19,55 Noapte bdnă
IULIA: O carieră ratată; BRAD; Fiii triei. Programul II: 14,03 Melodii copii; 20,35 Muzică uşoară de Mălinea-
munţilor; BARU MARE : Star fără populare; 14,45 Pe drumul lui Octom­ nu; 21,30 Părinţi şi copii; 21,45 Cîntă
voie; HAŢEG: Orele speranţei; A- brie; 15,00 Muzică uşoară; 15,30 De la Violeta Romanescu; 22,30 Muzică uşoa­
POLDU DE SUS: Tu şi camarazii o melodie la alta ; 16,20 Sfaturi gos­ ră. Programul II: 14,03 Solişti instru
tăi; SIMERIA: Muntele bătut de vînt; podăreşti; 17,30 Vorbeşte Moscova; mentişti de muzică populară romîneas
ILIA: Ţ,ar şi dulgher; ORAŞTIE: Coas­ 18,55 Sfatul medicului: „Dieta în su- că; 14,25 Emisiune literară; 14,40 Mu
ta lu Adam; SEBEŞ : Din nou împre­ praalimentaţie"; 19,00 Teatru la mi­ zică uşoară; 15,00. Din viaţa de con
ună ; TEIUŞ: Noapte de carnaval crofon : „Liubov Iarovaia" adaptare cert a capitalei; 16,30 Vorbeşte Mos
PETROŞANI: Malva; Don Quijotte; radiofonică după piesa lui Kostaniin
LONEA: Căsnicia dr. Danwitz ; ZLAT- Treniov; 20,30 Cîntă Măriuca Mataehe cova; 17,00 Melodii aie popoarelor
NA: Corabia viselor. şi Miron Neagu; 22,15 Muzică de es­
tradă; 22,44 Romanţe interpretate de 18,55 Sfatul medicului; „Pleurezia exu
SE L E C Ţ IU N I D IN Nicolae Florei.
dativă bacilară şi tratamentul cu cor
P R O G R A M U L D E R A D IO Marţi programul I : 6,30 Jocuri popu­
tizon"; 19,00 Muzică uşoară; 20,45 Ra
Luni programul 1: 6,20 Emisiune a- lare romîneşti; 6,45 Bună dimineaţa
grară; 6,45 Copiii cîntă; 7,03 Muzică dioreportaj; 21,45 Muzică din operete
uşoară; 7,40 Melodii populare; 9,30 Co­ copii; 7,30 Muzică de estradă; 8,00 Ma­
legi de şcoală; 10,00 Selecţiuni din o- romîneşti; 22,15 Pagini din istoria
pera : „Lohengrin" de Wagner; 14,00 teriale din presă; 9,00 Muzică din ope­
Muzică de estradă; 15,05 Cîntă corul rete; 9,30 Ştiinţa învinge; li,03 So­ muzicii.
U.T.M.; 15,30 Tribuna Radio; 16,45
lişti şi orchestre de muzică populară BULETINE DE ŞTIRI:
Muzică distractivă; 18,20 Din viaţa de
romînească; 11,30 Muzică uşoară; 13,05 5; 6; 7; 11; 13; 15; 17; 19; 22; 23,52
concert a capitalei; 19,55 Noapte bună
(programul 1); 14; 16; 18; 20; 21; 23
(programul II).
T iparu l în trep rin d erea P o lig r a fic ă „ l M ai DEVA.