Page 90 - 1957-10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNi Ji - VĂ I ACUM 410 DE A M

’O O O O O O O O O O & O O O O O O O O O O O O O O O O O O O v O O O O O O O O O O i

C om an dan ţi şl

g r ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl ALSFATULUI POPULAU RECIOHAL ostaşi ai „R e g i­

m entului ţărăn im ii l§ ................. ........
***” ţ ** 'C fm T * * * * ^
sărace" cu drape-

I Marţi 29 octombrie 1957 4 pagini 20 bani Iul in ja ţa S ta tu lu i P '-Ş fN

Anul IX. Nr. 893 M ajor, in an u l 1919.

IN CINSTEA MARELUI OCTOMBRIE II

S u ccese ale Creşte avîntul întrecerii In contul anuiui 1958

forjărilor în L U P E N I (d e la su b red a c ţia n o a stră vo lu n ta ră ). S E B E Ş (de la subredacţia sîn t în urmă cu
întrecerea socialistă ce se desfăşoară în întîm pinarea celei
în tr e c e r e noastră voluntară). co lectările, de,şi . •'ii.;':y'-î ' ' gzX, x ‘.L’i , <
de-a 40-a aniversări a Marii R evoluţii Socialiste din Octombrie, x'-iXmvA-/:-'X'xXvA¦dx\vx’^:^<^~~4:x^A&X;X\' '•
H U N E D O A R A (d e la sub- a cuprins întreg colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni A ctivitatea personalului 1CIL sînt com une cu
redacţia n o a stră vo lu n ta ră ). de la exploatarea m inei Lupeni. Sebeş, în ultim ul timp, s-a Im- posibilităţi eco- * -•' ”~ ~
bunătăţit şi mai m ult. Pînă la n o m jce m a ri.
în trecerea so cia listă care se Prin ajutorul dat din partea m aiştrilor m ineri, brigăzile au data de 10 octom brie 1957, rea- I « P IP
desfăşoară în cadrul secţiei reuşit să-şi realizeze sarcinile de plan. In ziua de 21 octom ­ lizările au depăşit planul anual A C0MANICI
forje şi va lo rifică ri deşeu ri brie 1957, sectorul IA a reuşit să-şi realizeze sarcinile de plan
din C o m bin atu l sid eru rg ic cu 5 la sută, luorînd a stfel în
H u n edoara — cu o c a zia în- cu 104,1 la sută. Sectorul I B a reuşit să-şi realizeze sarcinile contul anului 1958.
tim p in ă rii a 4 0 d e an i d e la
M area R evolu ţie S ocialistă de plan în proporţie de num ai 92,2 la su tă. Sectorul II este cu ­ S-a observat o depăşire de
din O cto m b rie — cu n o a şte o
am ploare to t m ai m are. noscut pe întreaga exploatare a minei Lupeni, ca un sector frun­ plan acolo unde colectorul de

A stfel, m u n citorii şi teh n i­ taş, care şi în luna trecută s-a situat pe locul întîi. Şi de aceas­ lapte a căutat să ceară efectiv
cien ii forjări, a p licîn d m eto­
da d e o rg a n iza re a loculu i d e tă dată sectorul şi a realizat planul, dînd în plus 1896 tone. sprijinul organelor de partid şi
m u n că, au re u şit în p rim ele
dou ă d eca d e a le lunii o cto m ­ Sectorul V sud care niciodată în acest an nu a rămas d e stiaf, a o o lo unde colectorul a 5 ani în Săptărnîna cărţii
brie, să re a lize ze p la n u l de ştiut să ducă o muncă de lăm u­ sovietice
p ro d u cţie p e to ta l se cţie, în sub plan, a reu şit ca în ziua de 21octom brie 1957 să în re­ rire susţinută în rîndul produ­
p ro c en t d e 103,10 la su tă . D e cătorilor, arătîndu-le avantajele
asem en ea, p rin tre noile b ri­ gistreze o depăşire de 109,6 la sută. obţinute prin încheieri de con­ constructorilor comunismului In cadrul manifestărilor Lu­
g ă zi care s-au situ a t fru n ta­ tracte sau predări la achiziţii.
şe, se g ă se şte şi brigada La obţinerea acestor rezultate frum oase au contribuit brigă­ Aşa de exemplu, colectorul loan
U .T .M . în d ru m a tă d e fo rja ru l Stoian din com una Gîrbova,
loan T urcitu , care în a cea s­ zile conduse de m in erii: Petru Barbu care şi-a depăşit sarci­ care pînă la data de 10 octom ­ nii prieteniei rom îno - sovietice,
tă p erio a d ă a obţin u t o d e ­ brie a. c. a colectat şi prelucrat „Librăria noastră" din H une­
păşire de norm ă faţă d e an­ n ile de plan cu 32 la su tă , M. Lorincz cu 23 Ia su tă . La fel, cantitatea de 1.100 hl. lapte, a In aceste seri -------- la tele su bteran e doara, în colaborare cu C onsi­
g a ja m e n t d e 8 la su tă. d ep ăşit planul anual cu 10 la de to a m n ă blîn- liul orăşenesc A .R .L .U .S. a des­
La ţel brigada condusă de sută. Tov. loan Nanu din com u­ dă, ă n d astru l ing. STELIAN RADU ale m etrou lu i chis o expoziţie de cărţi cu tra­
S ilion G heorghe cu o d ep ă ­ na M iercurea a depăşit planul creat d e m in tea duceri din lim ba rusă. E xpozi­
şire de n orm ă fa ţă d e an g a ­ brigada condusă de cunoscutul miner Jurca Roman de la sec- anual cu 6 la sută, tov. Ioau Staţiunea experimentală silvică m o s c o v it n u ş ti- ţia cuprinde cărţi cu caracter
ja m en t de 9,30 la su tă şi Tatu din satul Ş în gătin , colec- beletristic, ideologic, tehnico-
b rig a d a lui lo s iţ C răciun, ca­ j lînd 1.050 hl. a depăşit planul I.C.E.S.-Simeria a m ce să adm ir ştiinţific, precum şi lucrări ori­
re a obţin u t o d ep ă şire de cu 5 la sută. La acelaşi nivel
norm ă fa ţă de a n gajam en t torul III, a reuşit în a cea stă zi să -şi rea lizeze planul în pro­ se menţin ş i : tov. loan Ludo­
d e 11 la s u tă s în t fru n ta şe . vic din G usu, M oga D um itru din
porţie de 112,5 la sută. „, Răhău, Viorel Lupean din Roşia şi m în a om ului _____ m ai în tîi: teh ­
D eoarece secţia forjă nu de S ecaş, M unteanu V asîle din
lu c r e a z ă p ie s e în s e r ie — în ¦> M1RCEA CATAUN Tău, Ilie Văcaru din P ăuca, n o u s e a v în tă în n ica am eţito a re,
urm a m ă su rilo r lu ate, s-a G heorghe M idi din U ngurei şi
p u tu t a p lic a p în ă in p re ze n t loan Toma din V ingard. cosm os pen tru a vesti p opoare­ fru m u seţea d e basm a sălilor
în locu irea fo rjă rii libere, cu
fo rja re a în m a triţe în p ro p o r­ D acă am arătat că în uneie lor şi u n iversu lu i a p ro p ia ta îm ­ d ă ltu ite-n m arm u ră de to a te
com une colectarea de lapte
ţie d e 39 la su tă , rea lizîn d u - m erge bine, apoi trebuie să ară­ p lin ir e a p a tr u d e c e n ii d e la b u ­ n u a n ţe le s p e c tr u lu i, sa u o a m e n ii, ginale în lim ba rusă.
se p rin a cea sta econ om ii a- tăm că sîn t şi colectori care nu
p r o x im a liv d e 1.000 kg ~m etal în suficientă m ăsură au depus b u itu l e p o c a l a l „ A u r o r e i" , g h i ­ c r e a to r i i ş i s t ă p î n i i Lui h a r n ic i Im ediat după deschidere, ex­
p e . lună. o muncă organizată pentru co­
lectarea de lapte pentru aprovi­ dările m i se în dreaptă cu em o­ şi m odeşti. p oziţia de cărţi a în cep u t a fi
S e p o a te arăta că în m o­ zionarea oam enilor m uncii şi
m en tu l de faţă, ¦ ca lita tea u- pentru îndeplinirea planului şi ţiile p rim ei d ă ţi către prieten ii V oi în cep e cu o a m en ii, cu a- vizitată de un num eros public.
n eltelor a g rico le s-a îm bu n ă­ depăşirea lui.
tă ţit'fo a r te m u lt, iar rodn ica m ei d in ră să rit.- ceia care cu p re ţu l sîn g elu i lor A ceastă expoziţie a fost per­
a ctivita te de pîn ă acum , d e­ A şa de exemplu Gheorghe
p u să d e m u n citorii forjări în David din com una Cut, Ilie Ro­ î m i s în t p r e a p u te r n ic în tip ă ­ v ă r s a t în P ia ţa P a la tu lu i d e ia r ­ m anent deschisă de la 23 o c ­
tarii din com una D oştat etc.
această, p erio a d ă s-a p u tu t riţi în in im ă cei cin ci a n i d e s tu ­ nă, ori la S ta lin g ra d p este un tom brie pînă la 28 octom brie.
so ld a cu un n u m ă r d e 3.915 Instantanee d e n ţie p e tre c u ţi în L e n in g ra d şi sfert d e vea c d e la a cel n eu ita t
b u că ţi sa p e, 2.049 b u că ţi lo- acesta e m o tivu l p rin cip a l p en ­ O ctom brie, m i-au d esch is m ie şi GH. MARINOVICI
p eţi, etc., ' va lo rificîn d u -se o Cînd treci pentru a zecea sau corespondent
ca n tita te d e 7.165 k g d e ­ chiar a suta oară prin H une­
¦ «¦ ii i doara de azi, te opreşti doar la tru care îm i vin e a tît d e g reu să a lto r fii ai m u ltor popoare dru ­ Concerte simfonice
şeu ri d e fier. ceea ce se face sau s-a făcut redau în cîtev a N odu ri a m in ti­ m u l sp re o lu m e nouă, n ebăn u it
PflI nou şi nu de puţine ori dai ui­ rea a tîtor oam eni deosebiţi, fru­ de m ă rea ţă şi m i-au p u s la în - Z ilele trecute, în cinstea z i­
tării ansam blul general, uriaşa m u seţea şi m ăreţia oraşu lu i erou, d em în â roadele b o g a te ale m un­ lei de 7 N oiem brie, orchestra
,j In c i n s t e a c e l e i d e - a 4 0 - a a n i v e r ş ă r i a M a r ii R e v o l u ţ i i S o c i a l i s t e H unedoară, zăm islită în zorii so ­ ori farm ecu l calm a l n atu rii n or­ cii om u lu i d esc ă tu şa t p en tru tot­ com binatului siderurgic „G heor­
cialism ului, nu de puţine ori eşti d ic e . deau n a d e exploatare. P rin tre su ­ ghe G heorghiu-D ej“ din H une­
d in O c to m b r ie , în tr e c e r e a s e d e s f ă ş o 'ară c u - s u c c e s ş i la o ţe lă r ia S ie m e n s încercat de sentim entul m ăre­ tele de p rieten i stă ru ie m ai a- doara ia d esch is seria c o n c e r te ­
ţiei unei construcţii noi, uitînd ...U n gh en i... C h işin âu ... K iev... p r i n s \în m e m o r i a m e a a m i n t i r e a lor sim fonice din această s ta g i­
M a r tin 'a C om bin atu lu i sid e ru rg ic 'd in H unedoara. In fiecare zi, num ărul „vechii" g ig a n ţi care au săpat M oscova... L en in g ra d ... C îte lu ­ vo a stră C olea M oiseev, V anea une. Program ul, destul de v a ­
în m intea şi inim a ta, la vrem ea cruri noi p en tru m in e n-au adu s A n ton ov şi S ergh ei S m irn ov, riat, prezentat în ziua de 25 oc­
şarjelor • rapide creşte. S e dau p este plan su te d e ton e de oţel. lor, în urmă cu 2— 3 ani, acelaşi an ii ce au urinat acelei lu n gi sau a celorlalţi colegi silvic i şi tombrie, a cuprins lucrări ale
sentim ent de uimire şi măreţie că lă to rii d in to a m n a lui 1949. p rieteţii a i n oştri. P o t eu u ita clasicilor M ozart, R ossini, W ag-
'I N F O T O : m a i s t r u l V a i e r L ă b u n e ţ ( a l d o i l e a d e l a s t i n g ă ) , s u ­ a ceea ce e in stare să înfăp­ cînd tren u l m ă p u rta sp re nord, vreo d a tă d ra g o ste a caldă cu ner, C eaicovski etc.
tuiască omul. prin n esfîrşite cîm pu ri colh ozn i­ care n e-a ţi p rim it p e noi rom î-
p ra veg h in d încărcarea unui cuptor. ce, p rin o raşe refăcu te din tem e­ nii în sânul fa m iliei vo a stre M enţionăm că iniţiativa de
Contrastul — judecător drept lii d u p ă u ra g a n u l ră zb o iu lu i în m u ltin aţion ale, o sp ita lita tea vo a ­ a se face prezentarea concertu­
A î al vrem urilor— dintre ceea ce a m ijlo cu l ta ig a le i b ru m a te, cu stră tra d iţio n a lă şi a ju toru l pe lui, dîndu-se în linii mari da­
fost Hunedoara ieri şi ceea ce e pin i şi m estecen i I C îte prieten ii care m i l-a ţi d a t în în su şirea te cu. privire la viaţa şi opera
IN A D I N C U R I 44 azi, dispare, aşa că trecătorului au u rm at a cestei călătorii, cîte lim b ii, ş tiin ţe i ş i cu ltu rii, d e la cdm pozitorilor este binevenită.
neştiutor i se pare uneori, în zi­ em oţii, ă te în vă ţă m in te pen tru p rim e le m ele fra ze s tîlc ite în ru­
lele noastre, mai cu seam ă acum via ţă şi m e se rie ! D ar cu ce să se şte şi p în ă la su sţin ere a lu cră ­ Concertul sim fonic s-a bucu­
cînd se ten cu iesc blocurile, iar te h o tă ră şti să în cepi? îm i a m in ­ rii d e d ip lo m ă — cea m ai fru­ rat de o caldă apreciere din
agregatele intrate în funcţie tesc că şi atu n ci ă n d am p ă ­ m o a să z i din v ia ţa m ea ? P ot partea auditorilor, iar hotărîrea
s-iau în n eg rit d e fum, că im a g i­ tru ns pen tru prim a oară în pa- u ita oare cea su rile n o a stre d e luată de com itetul de întreprin­
nea dată de ziarele pe care le tru dă a su p ra proiectelor, au dito- dere de a organiza săptăm înal
rîteşti ar fi nereală. hunedorene riile m a ri în care so rb e a m cu audiţii sim fonice în noua sală
n esaţ cu vin tele calde şi d ra g o s­ de spectacol a clubului cinem a­
P entru tineret, pentru toţi a- tea pen tru p ă d u re p e care ne-o tograf, a cărui co n str u c ţie v a fi
cei care sînt dornici să cunoască gata la 7 Noiem brie, a fost sa ­
bastionul oţelului rom înesc, pen­
tru toţi acei care urm ăresc cu s ă d e a în in im i p ro fe so r u l T re- lutată cu bucurie de sider-urgiş-

Dim ineaţă de toam nă. U nde­ Acum, m aistrul m iner C ons­ atenţie creşterea cetăţii oţelului, ( C o n tin u a re în v a g . 3 - a ) tii hunedoreni. .
este necesar să se depene acest _¦¦ • N. N;
m odest şir de...
va, ia o haltă, în m ijlocul cîm- tantin Oprea, îm preună cu in ­ în buzunar, mă pregătesc să
cobor în adîncuri. In m ina Sfatul bibliotecarului
ipiei, a oprit un tren. L o co m o ­ gin erii Todereanu şi S o co l, d i­ Lunca nu există g a ze şi nici Amintiri
puţ cu m aşină de extracţie, d e ­
tiva pufăie nervoasă, aruncînd rijează la m ina Lunca exploa­ oarece lucrările, de curînd în ­ Pe Ungă Consiliul sindical lo­
cepute, nu se efectuează la cal Deva s-a constituit „Sfatul
în văzduh vălătuci d e fum. C o­ tarea cărbunelui. Mă interesez mari adîncim i. ...dintr-o vrem e nu prea în ­ bibliotecarului" care are drept pa 25 de bibliotecari din întfe*
depărtată, cînd căsuţele fumurii, scop îm bunătăţirea m uncii cu prinderile şi instituţiile oraşu­
boară cîţivia oam en i. Nu se o- despre realizarea planului la După ce primim fiecare cîte cu geam uri m ici, înghesuite pe cartea în întreprinderile şi in sti­ lui.
o lam pă de carbid, trecem pe cele 4— 5 străzi ce porneau din tuţiile din oraş. C olectivul creat
p r e sc ; pornesc pe drumul de extragerea cărbunelui. Tov. O- drumul nepietruit ce ducea la cu acest prilej se în grijeşte de C onsiliul sindical a luat mă*
ţară spre m ina Lunca — o m i­ prea răsfoieşte puţin filele unui lîngă planul înclinat pe oare se H unedoara, contrastau puternic pregătirea şi instruirea biblio­ suri ca în întîm pinarea celei
nă tînără, neînsem nată încă pe carnet înnegrit de praf de căr­ cu piaţa crîşm elor şi a băcănii­ de-.a 40-a a n iv ersă ri ,a M arii R e­
harta ţării, dar care şi-a creat bune, apoi mă informează : lor şi cu cele cîteva vile ale c o ­ tecarilor pe biază de lecţii şi se ­ voluţii Socialiste din Octom brie,
un frum os renum e prin cărbu­ m ercianţilor şi dom nilor de la ni in ar ii practice ,privind o r g a n i­ şi ia celei de a 1 0 -a a n iv ersă ri
uzinele statului. zarea activităţii d e m asă în ca­ a R.P.R. să fie organizate dife­
nele de bună calitate care se — Planul pe luna septem ­ face transportul m aterialelor drul bibliotecilor. „ rite acţiuni de m asă cu cartea.
extrage de aici. Drum ul a co ­ brie l-am realizat în proporţie şi cărbunelui, şi ne afundăm în Priviţi şi astăzi puţinele sem ­ Aşa sînt de exem plu serile lite­
perit cu piatră m ăruntă, şerpu­ de 155 la sută. Am făcut d e a- • bezna unei g a lerii săpată în ne ce au mai răm as în oraşul de Cu sprijinul bibliotecii regio­ rare c e s e vor- o r g a n iz a la biblio*
ieşte paralel cu un pîrîiaş, pe sem enea econom ii , im p ortan te; coastă pietroasă d e deal. Ziua jos, — hardughiile unde s-au nale, instruirea bibliotecarilor
fundul unei văi. am econom isit în cursul ace­ a răm as în urma noastră. instalat fotografii veniţi la H u ­ din oraş a început prin predarea teoa U zinei electrice în 2 n oiem ­
leiaşi luni, peste 40 m.c. lemn nedoara de dorul banilor, foste primei lecţii „Despre evidenţa
Pe m arginea drumului ne în ­ înaintăm încet, cu precauţie, pînă m ai ieri orişine infecte, ori şi m işcarea fondului de cărţi". brie şi la T.R.C.L.H . în 4 no­
soţeşte o linie de înaltă tensiu­ căsuţele pipernicite care iau-mai La .ciclul de 6 lecţii' prevăzute
răm as pe drumul ce duce la în. plan « fi predate, vo r p a rtici­ iem brie, pe tem a „Trium ful lui
ne. Firele ei zum zăie nervoase de arm are şi peste 24 kg ex­ pipăind pereţii cu m îinile. Sub
picioare pleoscăie apa. Am co- O ctom brie".
în aerul rece a l dim ineţii. D in ploziv. Şi pentru ca a ceste date borît destul de m ult pe un s u i­
cînd în cînd, trec pe lîngă noi să fie m ai com plete, trebuie tor săp at în stratul de cărbune. C. STOICA
autocam ioane „Steagul roşu“, Am cotit iăpoi la stin g ă şi după corespondent
încărcate cu cărbune negru, să vă spun că noi lucrăm în
unsuros. Prin ceaţă, răzbate contul lunii m artie a anului v i­ Zliaşti. D acă înainte „centrul" Aportul inovatorilor în perfecţionarea

strigătu l sfîşietor al unui feres- itor. vreo 10 m n e aflăm în faţa u- co n tra sta ou periferia, lacurn (hai procesului de producţie

trău electric. Sub pămînt nei deschizături negre, astupă- să n e călcăm pe inim ă şi s ă - i' ; H U N ED O A R A (de la subre­ trei să facă cu 63 ia sută m ai
N e apropiem de m ină. zicem Oraşului nou periferie)
îm brăcat în haine de oau- . I. PIRVA
Intr-adevăr, prin ceaţă, prind periferia contrastează cu „cen-

să se contureze din ce în ce ciuc, cu un creion şi un carnet (Continuare în pag 3-a) PETRE TIRAU

m ai p r o n u n ţa t, c ă s u ţa a lb ă a kt I H 4 - 9 9 l - l f r l l ¦ ¦ ¦ * ¦¦-O-»-f-»-t-t-t-O-fr g 9-1 9 t i dacţia noastră' voluntară). m ulte inovaţii decît în întreg
transform atoarelor, m agazia şi
* i ic (Continuare In pag. 3-a) In cadrul concursului de ino­ sem estrul L a i anului curent. Ca

birourile, iar m ai la o parte, Raion fruntaş ia însăm înjări vaţii pe ţară, care se desfăşoară urmare, au fost prezentate cabi­

halda de cărbune. In perioada de la 1 Mai la 7 netului tehnic 142 propuneri de
Am ajuns la m ina Lunca.
Zilele trecute Secţia agricolă M ărtineşti, Vinerea şi G eoagiu. N oiem brie a.- c., com itetul de inovaţii, din care 109 au fost
Omul cu ochelari a Sfatului popular Orăştie ne-a Un m erit deosebit în realizarea
raportat că planul de însăm în- acestei sarcini îl are, prin con ­ s a l întreprindere şi conducerea Com­ aplicate sau acceptate pentru ex­
binatului . siderurgic din Hune­ perim entare, iar restul sînt în

Cîţivia m uncitori lucrau la ţari pe în treg u l raion a fo st în ­ tribuţia pe care a ad u s-o, şi doara, pentru: a im pulsiona ac­ curs de rezolvare. V aloarea eco­
confecţionarea bandajelor pen­ deplinit în proporţie de 101,10 S.M .T. Orăştie.
tivitatea m işcării de inovatori nomiilor antecalculate aduse în­

tru abataje. In birou a m g ă sit la su tă. In fruntea celor- care au R aionul O răştie a fost declarat şi raţionalizatori, au organizat treprinderii de pe urm a acestor

doi o a m e n i: in gin eru l I. Socol term inat printre prim ii în săm în - raion fru n taş ¦la în să m în ţă fi pe VEDERE DIN ,un con cu rs intern de in o v a ţii cu in ovaţii, se ridică la su m a de

şi tov. C on sta n tin O prea, m a is ­ ¦ţările, ¦au fo st c o lectiv iştii din regiu n ea H unedoara. HUNEDOARA. - premii, a y în d .ca obiectiv rezol­ 2.698.444 Iei, iar va lo a rea re­
In fund, se observă varea planului tem atic de ino­ co m p en selo r la 4 9.545 Iei, ur-
tru m iner. A cesta din urmă e ste termocentrala elec­ vaţii în com binat, precum şi des­ mînd ca pentru unele inovaţii, să
coperirea rezervelor interne şi se facă plata ulterior, pe baza
un om m ai în virală; d e vreo trică a Combinatu­ perfecţionarea procesului de fa­ postcalculelor, în sum ă de cca.
lui siderurgic, con­ bricaţie m enită să ducă la spo­ 2 0 .0 0 0 iei.
50 de ani, cu tîm plele -argintii. Comisie permanentă activă struită în anii pu­ rirea productivităţii m uncii şi
terii populare. Un accent deosebit s-a pus pe
Ochelarii, m ontaţi în ramă n ea ­

gră de o s, îi dau o în fă ţişa re Comisia permanentă de gospodărie şedintele gospodăriei xokriive, care scăderea preţului de cost. rezolvarea problem elor din pla­
locală' din •Geoagiu se preocupă în- fac parte şi din comisia de gospodă­
Îde om d e .ş tiin ţă . Şi in tr-ad e­ t, deaproâpe de treburile gospodăreşti din rie locală. Astfel în decursul tim pului nul tem atic de inovaţii, din care
lf comună. .
văr, este om de ştiinţă în m e­ Cele trei podeţe au fost construite care s-a scurs de la lansarea au fost atacate 27, iar 14, au
î La construcţia celor trei podeţe pes-
seria de miner. A m uncit mult te pîrîul care traversează comuna, n-au din sumele încasate din autoimpunere acestui concurs, m işcarea de ino­ fost aplicate în procesul de pro­

în m ină, la Petroşani, la Ghe-
Ir lar. lipsit tov. Petru Dudaş, deputat re­ şi prin munca voluntară a cetăţenilor
gional şi fratele său loan Dudaş, pre­ •din comună. vaţii a cunoscut o continuă dez- ducţie, restul fiind în experi*
V« « * *» t + i m i n i m m m i
j voitare, reuşijid ca în trim estrul m enţjţre p.jjjă la 7 N oiem brie.