Page 91 - 1957-10

Pag. 2
Consfătuire regională cu
oorespondenţii voluntari
D um inică, 27 octom brie a. c.,
a avut loc, în sa la festivă a Sfa­
tului popular regional, consfă­
tuirea regională cu coresponden­
ţii voluntari ai ziarulu i „Drumul
socialism ului". La consfătuire au
participat corespondenţi din în ­
treprinderi, in stitu ţii şi de la
sate, colaboratori, reprezentanţi
ai ziarelor raionale şi ai ziarului
„U zin a noastră" din Hunedoara.
In cadrul acestei consfătuiri
s-a prezentat un referat cu pri­
vire la m unca redacţiei cu co­
respondenţii şl scrisorile lor.
Num eroşi corespondenţi au luat
apoi cuvîntul facînd propuneri
preţioase m enite să contribuie
Ia îm b u n ă tă ţirea m u n cii red ac­
ţiei.
Cu acest prilej, colectivului
subredacţiel voluntare din H a­
ţeg i s-a decernat steagul de
„Subredacţie voluntară fruntaşă
pe regiune".
(Intr-im ul' din num erele v ii­
toare ale ziarului vom publica
un m aterial m ai larg privind
desfăşurarea lucrărilor consfă­
tuirii).
T O A M N A C O B O A R Ă ÎN C R A M E
M ărturisesc că pînă-n anul
acesta n-am lu at în că parte la
un cules de vii. Toam na aceasta
m -am nim erit la Cricău şi-am
urcat cale de 5 km. într-o di­
m ineaţă ceţoasă pe dealul M ă­
gura unde se g ăseşte o parcelă
a secţiei Galda de Jos a gosp o­
dăriei de stat Alba. Vreo 20 de
lucrători din satul Tibru, în m a­
joritate fete tinere, culeg cior­
chinii, pe care :apoi îi d u c la v a le
în cada încăpătoare, cu o capa­
citate de 1.000— 1.200 kg. Un
car cu boi voinici îi va duce
apoi în cramă unde strugurii
vor fi tesc u iţi şi m u stu l dulce
se va scu rge în butoaie pînte-
coase. M unca aceasta nu se face
la întîm plare. Am sta t de vorbă
în vie cu Şandru leronim din
satul Tibru, un om în vârsta,
vinţăler din tată în fiu. Pe vre­
muri, vinţălerii lucrau şi cu­
legeau viile acestea pentru des­
fătările grofilor stăp.îni prin par­
tea locului. A stăzi, ei culeg
ronda b o g a tă a v iilo r pentru ei
şi pentru fraţii lor din uzine şi
fabrici. Şi de aceea m unca a-
ceasta o fac azi cu o grijă deo­
s e b it ă ... S o iu rile s in i c u le se Se­ la întîm plare, ci după o m ă su ­
parat. Azi se culege fetească,
varietate pură. R egiunea Alba e
renum ită în ţara noastră pentru
vinurile sale. D e curând vinurile
m m «EVOLUŢIESOCIALISMi i ICI
R idicarea bunăstării m ateriale
a p o p o ru lu i sovietic
Sporirea venitului n aţional în
ţara noastră stă la baza ridi­
cării bunăstării m ateriale a po­
porului. In anul 1956 venitul
naţional al U .R .S.S. a sporit de
19,1 ori în co m p a ra ţie cu anul
1913. Calculând pe cap de lo ­
cuitor venitul naţional al ţării
noastre a sporit în această pe­
rioadă de 13 ori. N ici o ţară c a ­
p italistă .nu cu n oaşte un a sem e­
nea ritm al sporirii venitului n a­
ţional. In S.U .A ., de pildă, ve­
nitul naţional pe cap de locuitor
a sporit în acest răstim p cu
mal puţin de două ori, iar în
A nglia şi în Franţa ceva mai
m ult decît de 1,6 ori.
Salariile reale ale m uncitori­
lor din industrie şi construcţii
(scăzînd im pozitele, ţinînd sea ­
ma de pensiile, ajutoarele, învă-
ţăm întul gratuit, asistenţă m edi­
cală şi alte plăţi şi ajutoare în
contul statului, ţinînd seam a de
lichidarea şom ajului şi reducerea
duratei zilei de m uncă) au sp o­
rit în anul 1956 de 4,8 ori în
com paraţie cu anul 1913.
V eniturile în bani şi în n a ­
tură ale ţăranilor m uncitori de
pe urma agriculturii obşteşti şi
individuale (excluzînd im pozite­
le şi ţinîndu-se seam a de învă-
ţărtîîntul şi asisten ţa m edicală
gratuite, pensii, ajutoare şi alte
plăţi ţi avantăjii în contul sta lu ­
lui) au sporit în anul 1956 ca l­
O seară ia repetiţie
...Se lăsase seara. Pe m alul
V olgăi Inferioare, o corabie
pescărească se afla într-un lu­
m iniş. Anton şi GLaşenka se
priveau lung, îşi spuneau în
şoaptă vorfbe d u lci. S e în d ră g i­
seră. Gliaşenka, fata unui p es­
car sărac, nu cunoştea inten­
ţiile lui A nton, unul dintre
duşm anii revoluţiei. Era sin ce­
ră, îl iubea din adîncul inim ii.
In m o m en te g rele când v a su l
pescăresc trebuia dat locuitori­
lor din sa t şi Anton se opuse,
ea îl uită, şi-l rupse din inim ă
şi chiar luptă contra lui din
toate puterile. G laşenka era a-
lături de m ecanicul D im itri şi
de m oş . Egor Ivanovici. A ces­
tea slnt Cîteva scen e din piesa
într-un act „Pescăriţia de pe
V o lg a 11 pe care o p r e g ă te şte
pentru 7 Noiem brie, Casa de
cultură raională din Orăştie.
Acţiunea piesei se petrece în
vara anului 1919.
Pe scenă se face repetiţie.
M aria Jelea in terp retează cu
pasiune rolul GLaşenkăi. Şi-a
sfîrşit ziua de m uncă la între­
prindere, iar acum a venit la
repetiţie. Ceilalţi o urmăresc.
Ioan Petrescu, de profesie elec­
trician, aici în rolul lui D im i­
tri, îşi spune în gînd rolul.
D ar nu num ai cei din ech i­
pa d e teatru ci şi corul, so liştii
şi orchestra se p regătesc intens
rom îneşti au câştigat la un con­
curs internaţional 7 m edalii de
aur şi multe altele de argint şi
bronz. Vinţălerul nu ştie acest
lucru, dar ştie că vinurile din
regiunea Alba sînt printre cele
mai bune din ţara noastră şi de
aceea el învaţă pe tinerii lu­
crători cum să culeagă ciorchi­
nii pentru a nu se pierde nici
un bob din p reţioasa recoltă.
Nu numai dealurile sem ănate
cu păduri de araci se însufleţesc
în aceste zile de toam nă. Şi de
vale, în cram e, e forfotă, m un­
că şi veselie. Tehnicienii, m a­
gicieni) vinului, pivnicerii, oa­
m enii care m înuiesc agregatele
sîn t la posturi. în că din 5 o c­
tombrie a început culesul viei
la trapul Cricău aparţinător de
secţia G alda de Jos. La această
dată însă, nu se putea vorbi în ­
că de urt c u le s m a siv . R ecoltarea
a început totuşi mai devrem e'pe
parcelele mai m ici, mai perife­
rice, sau acolo unde, din cauza
ploilor din septem brie, a apărui
m ucegaiul. C ulesul viei într-o
gospodărie de stat nu se face
rătoare m etodică a zahărului din
struguri, care se extinde pe o
perioadă ce depăşeşte 30 de zi­
le. La Cricău, m ăsurătorile a-
oestea au început încă de ia 3
culînd pe cap de m uncitor în
preturi com parabile de 5,4 ori în
com paraţie cu anul 1913, iar ţi­
nîndu-se seam a de veniturile fo­
losite pentru sporirea fondurilor
şi rezervelor indivizibile — de
6 ori.
Dreptul la muncă
şi odihnă
C etăţenii U .R .S.S. au dreptul
la m u n că , a d ică dreptul La o b ­
ţinerea lucrului garantat plălin-
du-li-se mumoa în conform itate
cu can titatea şi calitatea ei.
In U .R .S.S. şom ajul a fost li­
chidat în întregim e către sfîrşi-
tul anului 1930. C reşterea ne­
contenită a producţiei în so cia ­
lism este însoţită de sporirea
perm anentă a efectivului m unci­
torilor şi funcţionarilor. In anul
1957 numărul m uncitorilor şi
funcţionarilor este de 52,6 m i­
lioane oam eni, adică cu 40 m i­
lioane mai m ult în com paraţie
cu anul 1913, sau de peste patru
ori mai m ult decît în anul 1913.
Puterea sovietică a creat condi­
ţii pentru participarea activă a
fem eilor la toate ram urile e c o ­
nom iei naţionale.
Durata m edie a zilei de muncă
în m area industrie a R usiei din
anul 1913 era de 9,9 ore, iar în
unele ramuri cu de peste zece
ore, fără să m ai vorbim de orele
DRUMUL SOCIAUSMULUt
pentru festiv a lu l- pe oare-1 vor
da la Casa de cultură şi la că­
m inele culturale ale siatelor din
jur.
D in sala de m uzică răzbat
m elodii cunoscute. Se 'deslu­
şesc încet sunetele acordeonu­
lui, a viorilor sau a le pianului.
Orchestra pregăteşte un pro­
gram de m uzică populară şi
uşoară de com pozitori romîni
şi sovieticii Urm ează apoi un
solo. Anuţa Vulcu repetă „Ne-a
tr im is mamia la vie".*
Nici echipa d e dansuri a Ca­
sei de cultură nu stă de o par­
te. Ş i ea va prezenta ceva la
festivalul artistic. Acum pregă­
teşte dansurile „Bănăţeană",
„Lunca de pe M ureş" şi „Bor-
deiaşul".
Pînă acum tovarăşii de aici
au dat festivaluri la căm inul
oultttnail d in C ioara, au p rezen ­
tat un concert de m uzică s o ­
vietică şi au organizat şi seri
l'terare. Este dem n de rem ar­
cat felul în oare sprijină activi­
tatea culturală în mod volu n ­
tar tovarăşii D um itru G rădina­
ra, Ioan M irlaa, E lisabeta Chi-
riţă, Elena Luchini şi alţii care
după ce îşi sfîrşesc ziua de
m uncă în diferite fabrici şi in ­
stitu ţii din O răştie, v ;n a ic i ore
în şir, la repetiţii sau dum ini­
ca m erg să. dea program e a r ­
tistice la sate.
septem brie. Iată cum : s-a în ­
sem nă t cu vopsea un bu­
tuc din fiecare varietate,
căreia urma să i se m ă­
soare creşterea zahărului în
m ust. Apoi tot la 2 zile se re­
coltau struguri şi se făceau m ă­
surătorile zahărului cu aparate
speciale, gradate. De regulă, re­
coltarea pe mari suprafeţe se în ­
cepe doar atunci cînd se observă
încetarea creşterii zahărului în
m ust.
In vederea vinificaţiei, crama
'din C ricău, are ia d isp o z iţie 2
prese hidraulice cu o capacitate
de prelucrare zilnică de 6.500
kg., struguri, 2 desbrobonitoare
şi un brobonitor de m ină.
Pivnicerul Petrinjan Iulius
şi-;a luat to a te m ă su r ile pentru
a găzd u i în cram ă recolta a c e s­
tei to a m n e b o g a te. B u to a iele au
fost spălate şi pregătite din
timp. P ivniţa e curată şi aşter­
nută- -c u 'nisip fin;; care e g re­
blat în fiecare'"’Zi. In câteva b u ­
tii m ustul a şi început să fer­
m enteze... Şi de pe dealurile
scăldate în lum ina blondă a
toam nei, căzile pline de cior­
chini galbeni şi roşii coboară
fără întrerupere odată cu toam ­
na de pe dealuri, jo s la crama
din Cricău. ION BALAN
suplim entare. In anul 1956 du­
rata m edie a zilei de m uncă în
industria U .R .S.S. a fost de 7,96
ore, iar ţinîndu-se seam a de re­
ducerea zilei de m uncă în zilele
din ajunul sărbătorilor, durata
zilei de m uncă a fost 7,6 ore.
P otrivit hotărîrilor C ongresului
a,l X X -lea al P .C .U .S . în cursul
celui de al şaselea cincinal m un­
citorii şi funcţionarii de la toate
întreprinderile şi instituţiile vor
fi trecu ţi La ziu a d e m u n că d e 7
ore iar m uncitorii cu profesiuni
principale în industria cărbune­
lui şi extractivă, care lucrează
în subteran — la ziua de m uncă
de 6 ore. Trecerea la ziua redu­
să de. m uncă se va face fără
reducerea salariilor m uncitorilor
şi funcţionarilor.
M uncitorii şi funcţionarii din
U .R .S.S. obţin anual concedii
plătite. In anul 1956 în san ato­
rii şi case de odihnă şi-au urmat
tratam entul şi s-au odihnit pes­
te 5.000.000 oam eni ai m uncii.
Uriaşa amploare a
construcţiilor de locuinţe
Partidul C om unist şi guvernul
sovietic au m anifestat întotdeau­
na şi m anifestă o m are grijă
pentru îm bunătăţirea condiţiilor
de locuit ale oam enilor sovietici,
în tregu l fond locativ al o ra şe’or
a sporit de la 180.000.000 metri
pătraţi cit era în anul 1913 la
Din H ărău şi satele
învecinate
D e d im in ea ţă şi p în ă seara tin a tă b ib lio tecii şi n ici sa la d e {
lîrziu , a şe ză rile p a r p u stii, g o ­ lectu ră.
lite d e to a tă su flarea om enea­
scă. D oar cîte o bătrânică se b lio teca d in H ărău treb u ie s ă ,
m a i iv e ş te la ră scru cile d e d ru ­ fie bin e p u să la p u n ct, se v a 1
m uri, cercetîn d d ru m ea g u rile g ră b i cin eva să p recizeze.
tă ia te d e roţi.
— M aică, cit să fie cea su l ? tecii, au fo st în g h e su ite în tr-o
— U n sfe rt la zece.
— S ă a i s ă n ă ta te ! G ră b esc d a te în p rim irea ... şo a recilo r,
că a i m ei îs la holdă. O r zis în că p e rea m ai e şi ig ra sio a să <
să răm ân a casă, d a r cine p o a ­ şi m u lte d in că rţi — a şe za te l a 1
te sta la cu ptor pe o vrem e ca p erete, — s-au cam d esco to ro
a sta ?
Şi grăbi pasul spre ăm p.
De la om la om
Ş tefan N icoară, p reşed in tele
cooperativei din H ărău, s-a
sc u la t cu n o a p tea în cap. L a 6
a p le c a t sp re B îrsă u , la 8 era
în V ă rm a g a ş i p e la 9 ju m ă ­
ta te a p o p o sit în C h im in dia
T am an la casa d ep u ta tu lu i Voi-
ca.
— M ergem ?
— Eu zic că da.
— în ce p em d e la
num ărul
1...
In ju ru l a m iezii, la lista in i­
ţia lă cu prin zân d ca n tită ţile de
cartofi co n tra cta te d e ch im in di-
n en i, se m a i a d ă u g a seră 2.000
k g . I n t o t a l a p r o a p e 5.000. N u ­
m a i lo sif K iss se sc rise se cu
700 d e k g , G h e o r g h e O îzu cu
500 ş i în c ă c î ţ i v a c u c î te 150-
300 ’k g .
C h im in dia se n u m ără p rin tre
sa te le raion u lu i Ilia, fru n taşe
la con tractări.
Baie sau depozit
de tărîţe ?
L a H ă ră u a flă m că b a ia tiu
m ai fu n cţio n ea ză d e vreo cinci
a n i.
— N u -s lem ne ?
— S în t.
— L ipseşte apa ?
— A p ă e berechet.
— A tu n ci ?
In în căperile băii au fo st d e ­
p o zita te , p e rînd, g rîu , poru m b,
cartofi. In u ltim a vrem e b a ia a
s e r v it ca d e p o z it-d e ... dăriîţe:
[Bibliotecă — 1ă discreţia
şoarecilor
La H ărău a fo st co n stru it un
căm in cu ltu ral de to a tă fru m u ­
seţea. P u ţin e com une din re­
giu n ea n oastră au a şa ceva.
B in eîn ţeles, n oii co n stru cţii
n u -i lip sesc nici în că p erea d es-
6 6 8 .0 0 0 .0 0 0 m etri pătraţi in a-
nul 1956.
In perioada puterii sovietice
au fost construite şi refăcute de
către organizaţii de stat şi coo­
peratiste (în afară de colhozuri),
precum şi de către populaţia o-
ră şe n e a sc ă p e cont propriu, şi cu
ajutorul creditului de stat case
de locuit pe o suprafaţă totală
de 507.000.000 m etri pătraţi. In
u ltim ii 11. a n i (1 9 4 6 — 1956) co l­
hoznicii şi intelectualii de la sa ­
te au construit 5,6 m ilioane ca­
se de locuit.
H otărîrea C.C. al P .C .U .S . şi
C o n siliu lu i de M in iştri al
U .R .S .S . „Cu privire la d ezvol­
tarea construcţiilor de locuinţe
în U .R .S.S." prevede sporirea
continuă a volum ului construcţii­
lor de locuinţe pentru ca în ur­
mătorii 10— 12 ani să fie lichi­
dată lipsa de locuinţe pentru
oam enii m uncii.
Sporirea desfacerii
mărfurilor
Sporirea veniturilor reale ale
oam enilor m uncii din U .R .S .S . a
dus la îm bunătăţirea considera­
bilă a alim en taţiei populaţiei, la
sporirea consum ului mărfurilor
industriale (îm brăcăm inte, încăl­
ţăm inte etc.). A sporit conside­
rabil desfacerea către populaţie
a m ărfurilor principale de con­
sum popular prin com erţul de
stat şi cooperatist.
în anul 1956 s-a vîndut către
populaţie, prin com erţul de stat
şi cooperatist de 2,9 ori mai
m ulte produse de carne, 2,1 ori
produse de peşte, 8,7 ori grăsim i
a n im a le, de 8,"8 ori lap te şi pro­
duse lactate decît în anul 1932.
A sporit considerabil desfacerea
către populaţie a m ărfurilor in­
dustriale, şi printre care ţesături
de m ătase — de 22 ori, ţe să ­
turi de lină — de 8,1 ori, arti­
cole de tricotaj — de 10,3 ori.
— A s ta în sea m n ă că şi bi­
D ar n u -i aşa. C ărţile b ib lio ­
ca m eră d e la sfa tu l p o p u la r ş i { cadre didactice. Şl atît 1 D e ia
s it d e coperte.
C ică din cau ză că localu l bi-\
bliotecii, în că n-a fo st podit.
Ce zici tov. p reşed in te P e tr e '
G îţu ? N u c u m v a d in c a u ză ca
în sa la d e lectu ră a b ib lio tecii t
căm in u lu i cu ltu ral d in H ărău,
a fo st m o n ta t g ru p u l electrogen \
a l aparatu lu i de film a t?
N-are, nu-i!
In sfîrşit s-a desch is coope­
ra tiva d in C h im india.
—- U n k i l o g r a m d e
— N -avem .
p etro l...
— O ţet...
— L ipseşte
— Z ahăr...
— N u-i.
— S are...
— A m a vu t... d a r s-a ter­
m in at.
P lea că oam en ii. La ă m p , la
treburi. R ă m în în p ră v ă lie n u -{
m ai gestio n a ra şi o fetişca n ă t
d e v r e o 1 6 a n i, cu u n g h iile lă-<
c u ite .
— D u m n eata eşti din C h i-{
m in dia 9
— D e aci.
— Ş i cu ce te ocu pi 7
— S în t re sp o n sa b ilă cu tim -y
p u l lib er la C h im in dia. N oi-
sîn te m un co m itet... ( forţele şi priceperea sa la rea­ să cunoască şi alte m etode cârd
O las şi d a u fu ga p în ă la ^
g a zd ă . îm i iau h lrtiite şi scriu ţ
de g ra b ă un b ilet con du cerii (
co o p era tivei din H ărău.
„ R og lu aţi m ăsu rile cores-i
p u n ză to a re, în tru cît ta f ilia la ;
d u m n e a vo a stră din sa tu l C hi-\
m in dia lip sesc de m ai m u ltă
vrem e articole im portan te c a : (
zah ă r, p etro l, o ţet, sa re etc. In- j
suşi"'„G ehm isănul" trim is p b h -[
tru tra ta rea g riu lu i de să m în -i
ţâ, e in su ficien t..."
B iletu l n u a a ju n s, d in u nele \ ducerea întreprinderii de gospodărie o-
m o tive, la con du cerea coopera- 1
tivei, d a r n ici a cea sta nu s - a ;
o b o sit cu lu area d e m ăsu ri.
L. ZAMFIR
Pensiile şi ajutoarele
In U .R .S.S. se exercită drep­
tul la asig u ra rea m aterială !a
bătrâneţe, precum şi în caz de
boală sau pierderea capacităţii
de m uncă. In ţara noastră pen­
siile sînt plătite în întregim e din
fondurile statului şi fondurile
sociale. In total 18.000.000 per­
soane prim esc pensii de stat.
In conform itate cu leg ea cu pri­
vire la pensiile de stat adoptată
în anul 1956 pensiile unor ca ­
tegorii de pensionari, au sporit
de două ori şi chiar mai mult.
Din fondurile statului se plă­
tesc populaţiei ajutoare în ca­
drul asigurărilor sociale ale
m uncitorilor şi fu n cţion arilor, a-
ju toare m am elor sin g u re şi cu
mulţi copii, burse pentru elevi,
se acordă asistenţa m edicală
gratuită, bilete de odihnă în sa ­
natorii şi case de odihnă gra­
tuite sau cu preţ redus, se acor­
dă posibilitatea învăţăm întului.
g ra tu it şi o se r ie >de a lte plăţi şi
avantaje. In anul 1957 în leg ă ­
tură cu sporirea pensiilor (în ­
cep îod de la 1 octom brie 1957)
plăţile şi 'avantajele vor spori
la cel puţin 192 m iliarde ruble.
Ocrotirea sănătăţii
publice
In perioada puterii sovietice
s-a îm b u n ă tă ţit con sid erab il a-
sistenţa m edicală pentru popu­
laţie. In R usia ţaristă la 10.000
de locuitori revenea un singur
m edic, în prezent în U .R .S.S.
la 10.000 de locu itori revin 15
m edici, la 10 .0 0 0 de locuitori re­
veneau 13 paturi de sp ital, iar
în prezent num ărul lor este 70
(în S .U .A . în anul 1954 la
10.000 de lo cu ito ri erau 13 m e­
d ici). N um ărul m edicilor (în a-
fară de m edici dentişti şi m ili­
tari) a sporit d e'la 23,1 m ii cit
era în anul 1913, la 346 inii în
anul 1957, iar num ărul paturi­
lor (fără sp ita le ) —* de ia
207,3 m ii la 1.432.000.
(Articol apărut în „Pravda" din
13 octombrie 1957).
Nt. 893
D e ee atîfa nepăsare
Trecusem nu de m ult prin co­ la C îlnic ca în ziua de 23 sep ­
muna Cîlnfc din raionul Sebeş. tembrie să se convoace com itetul
Comună frumoasă şi bogată. căm inului cultural, cadrele di­
dactice, reprezentanţii organe­
Faţă de m ărimea şi frum use­ lor com unale şi ai organizaţiilor
ţea ei îm i închipuiam că aici şi de m asa, pentru reorganizarea
viaţa culturală este frum oasă şi com itetului căm inului cultural şi
că cei 40 de salariaţi de la sfat, repartizarea sarcinilor pe resoar-
cooperativă, şcoală, gospodăria tele de activitate. La această
de stat şi dispensarul m edical, convocare, s-au prezentat mem­
depun eforturi com une în acea­ brii corpului didactic. P este c î­
stă direcţie. teva zile, s-a făcut o nouă con ­
vocare ; aceeaşi prezenţă ! De
Că nu există interes faţă de data aceasta, cei prezenţi —
munca culturală, nu s-ar putea dascălii — şi-au îm părţit sarci­
spune. Există suficientă dragoste nile între ei.
şi se încearcă a se realiza cîte
ceva, rău este însă că acest in­ Comuna Cîlnic, mare şi fru­
teres îl g ă s e ş ti n-umai la cele 13 m oasă, cu un sector socialist a-
gricol dezvoltat, nu are cor, de­
cei 13, pîn ă la cei 40 de s a la ­
riaţi ai com unei, ar m ai fi 27 şi are un învăţător (pe tov. Mi-
de tovarăşi, care s p u n : „Să hai D um bravă) priceput dirijor
cînte învăţătorii, să joace în şi plin de dorinţa înfiinţării co­
rului1. S -a g în d it în v ă ţă to ru l să
piesele de teatru învăţătorii, să procedeze în felul urm ător: să
conferenţieze învăţătorii, că doar
de aia sînt plătiţi". A ceasta este m obilizeze întîi pe salariaţii din
părerea celor 27 de sa la r ia ţi din com u n ă (în num ăr de 40) să a-»
C îlnic în legătură cu desfăşura­ leagă din ei pe cei cu voce şi
rea m uncii culturale şi sarcinile auz m uzical, să înceapă cu ei
in telectualităţii la sate. Cam aşa repetiţiile şi, pe lingă nucleul
văd problem ele şi tov. C ons­ astfel format, să recruteze şi ce­
tantin B eîigan, preşedintele sfa ­ tăţenii com unei. Zicea dirijorul
tului popular com unal, Gheorghe că exem plul personal al salaria­
D an, secretaru l sfatu lu i, G heor­ ţilor va fi cel m ai potrivit m ij­
ghe Ţiroga secretarul organ iza­ loc de atragere spre cor a unui
ţiei de partid. Cu acelaşi „zel" mare număr de cântăreţi. D a sc ă ­
privesc m unca culturală şi cei­ lul D um bravă nu s-a gîndit rău,
lalţi salariaţi între c a r e : Emil dar prim ele rezultate obţinute,
Gândea, contabil şef al coopera­ au fost potrivnice intenţiilor s a ­
tivei, M arina Nitehifor, contabilă le frum oase. La primul con voca­
la aceeaşi instituţie, Ioan Bia, tor, făcut' pe la începutul lunii
contabil la G.A.C., referenţii şi octom brie şi sem nat de toţi sa ­
tehnicienii sfatului popular. lariaţii Cîînicului, s-au prezentat
„In m unca culturală, dascălii!" cei 13 d ascăli. La al doilea co n ­
— susţin aceşti tovarăşi, dar nu vocator sem nat şi acesta, s-au
uită să so lic ite sp rijin u l d a s c ă li­ p rezen ta t... tot cei 13 d a sc ă li.
lor în contractări, achiziţii, cam ­ C eilalţi parcă îşi râdeau în
panii agricole şi alte sarcini ce pum ni de sforţările făcute în
revin organelor com unale. Şi, constituirea corului.
fiindcă aceste sarcini sînt ob liga­ învăţătorul Dumbravă a în ­
ţii patriotice, dascălii nu uită cercat toate m etodele pe care le
să contribuie la realizarea lor. ştia pentru înjghebarea corului.
O are aportul în culturalizarea S-ar putea întâmpla ca tovarăşii
m aselor nu este o sarcin ă p a ­ din o rgan izaţia de partid, de la
triotică ce revine fiecărui m un­ sfatul popular, cooperativă şi or­
citor capabil să contribuie prin g a n iza ţiile de m asă din C îlnic
lizarea ei ? Nu ştiu în ce m ă­ ar da re z u lta te m ai bune. Ar Ii
sură şi-au pus această întrebare aazul şi tim pul oa să le fo lo sea ­
cei 27 de salariaţi răm aşi în a- scă şi să privească m unca cul­
fara m uncii culturale din co­ turală a com unei ca pe o sar­
muna Cîlnic. cină de cinste ce le revine în
părţi eg a le tuturor, nu num ai
După consfătuirea raională a cadrelor didactice.
cadrelor didactice, s-a stabilit şi
A. GHEORGHE
0 0 0 0 '0 <P><X>0 0 0 0 0 <XX>0 0 0 0 0 0 0 0 <XXXXXX>0 0 0 0 0 0 0 <X>1<xxxx>ooov<
Gospodari doar cu numele
Măsuri pe hîrtie ctt gunoiul a fost depozitat chiar de
Pe la începutul lunii octombrie, con­ întreprinderea de gospodărie orăşe­
nească. Asemenea grămezi mai pot fi
răşenească din Orăştie, a convocat o văzute şi în piaţa Republicii şi în pia­
şedinţă fulger cu toţi salariaţii. La or­ ţa de desfacere a produselor alimen­
dinea de zi figura un singur punct: tare. Ele provin din maturatul străzilor,
discutarea planului de măsuri al în­ care de altfel niciodată nu se termi­
treprinderii privind buna gospodărire nă mai devreme de orele 15. Gît des­
a oraşului, în cinstea zilei de 7 Noiem­ pre căratul lui, nu mai vorbim, întru­
brie. Cu mare. pompă, s-a dat citire cît el se face numai la zile mari. To­
celor 37 de puncte ale planului de varăşii de la I.G.O. invocă motivul că
măsuri. Apoi s-au luat angajamente, nu au măturători. Cu această ocazie
iar o copie a planului s-a afişat la vrem să amintim tovarăşului contabil
loc vizibil. Pînă aici, toate bune. Lu­ care ne-a furnizat datele, că noi le-am
mea era mulţumită. verificat pe teren şi nu corespund. Spre
Să trecem însă pe teren. exemplu, în ziua de 15 octombrie tov.
contabil aspus că nu are peteren decît
Grămezi de gunoaie doi măturători. Noi însă am găsit pe
O astfel de grămadă de gunoi poate străzile oraşului patru măturători, dar
fi văzută chiar în curtea sfatului popu­ care nu puteau da randamentul cerut,
lar orăşenesc, unde-şi are reşedinţa şi pentru că nu aveau mături şi cărucioa­
I.G.O. Cîteva aspecte întîlnite pe stră­ re. Locul măturilor îl ţineau nişte
zile oraşului sînt destul de edificatoare. cioate, iar al cărucioarelor, o roabă.
Şi să luăm în primul rînd înfundă­ Trebuie menţionat că unul din
tura dintre străzile Elena Pavel şi Ilie punctele planului de măsuri despre
Pintilie. Aici, lîngă un gard există o care am amintit, este şi verificarea
grămadă de gunoi înecată în apă. Ve­ tuturor gurilor de apă, pentru a se
chimea gunoiului nu o putem cunoaş­ evita pierderile. Cum a fost respectat
te. In orice caz putem spune că el a acest angajament, se poate vedea pe
intrat deja în putrefacţie. Aşa că vă strada Ilie Pintilie unde la o astfel
închipuiţi. Mai mult, pe zidul de vis-a-
vis străjuieşte un afiş — desigur pus de gură, apa curge nestingherită, for-
de sfatul popular — care sună în fe­
lul următor: „Depunerea gunoaielor mînd adevărate bălţi.
interzisă. Contravenienţii vor fi amen­
daţi". Dacă este aşa, atunci Sanepidul Deocamdată atît. Restul interesează
trebuie să se conforme afişului, întru-
organele competente care sînt obliga­
te să ia măsuri împotriva celor ce
neglijează gospodărirea oraşului.
La o adunare de alegeri
Ziuia 'alegerilor activelor p io ­ pograf ie. Am v izita t anul trecut
niereşti pe unitate. Pionierii, îm ­ şi M uzeul regional, am făcut ex­
brăcaţi în haine de sărbătoare, cursii în îm prejurim ile comunei
a ştea p tă începerea ad u n ă rii. In şi a m fost şi La peştera din B oiu
ropotul tobelor şi sunetul g o a r­ de Sus. Şi schimbul de scrisori
nei, ise în cep e cerem on ialu l p io ­ cu e le v ii d in c la sa V l-a d e La
nieresc. După cerem onial, preşe­ şcoala d e 7 ani din Turda, re­
dinta 'de u n itate prezintă darea g iu n e a C luj, ia fo st o preocupare
de seam ă asupra activităţii din ia co lectiv u lu i de conducere a l
anul şcolar trecut. unităţii. Pentru ca să ne cunoaş­
tem m ai bine regiunea, am strâns
Fiecare realizare o retrăim ... o sum edenie de vederi din care
C ulegeam m elodii populare ob iş­ am' co n fecţio n a t alb u m u l („ S ă
n u ite num ai La n oi în com ună n e cu n o a ştem p a t r ia ! " ) , iam fă ­
şi cream dansuri, păstrînd speci­ cut de asem enea şi un album fi­
ficul local. Tot aşa avem de latelic...
gînd să procedăm şi de-a cum
înainte în cadrul cercului dra- Au urmat după darea de sea­
miatic-Literar, să dram atizăm mă discuţii şi propuneri pentru
basm e pentru cei m ici, să cule­ noul colectiv de conducere al
gem cântece vechi populare, să unităţii, în oare au fost aleşi I.
întocm im m onografia satului Hubei, Stela Dan, S. Fărcaş şi
nostru. M. Tacob.
Ne-iam m ai am intit şi alte lu ­ In continuare s-a desfăşurat
cruri... despre vizita pe oare am programul artistic prezentat de
făcu t-o La F ab rica d e tera co tă cercul d e a r tişti am atori a-1 u n i­
din D eva, unde am văzut cum tăţii noastre.
se transform ă . m aterialele pînă
ajung gata pentru construirea DOINA CERTEJAN
sobelor; despre vizita d e la ti- învăţătoare
comuna Gurasada, raionul Ilia