Page 92 - 1957-10

Nr. 993 VRUMUL SOtfALtSMULUr Pag. 3

SECRETARUL Prevederile din contractul colectiv *-«*« o • ¦

organizaţiei de bază să fie înfăptuite integral ÎN ADÎNCURI

Se apropie sfîrşitul anului. In tiv. Atît planul producţiei g lo ­ deci şi-au îndeplinit obligaţiile (U rm are din pag. l-a ) Strop ea pom ii ou in secticid e.
m ajoritatea întreprinderilor, 00- bale, cît şi planurile producţiei din contractul colectiv.
P u ţin i m u n c ito ri d e la m in a L u- u n s in g u r orii. I a tă u n e x em p lu g r ă i­ m iletele sindicale şi conducerile marfă, de reducere a preţului de tă pe jum ătate cu o troacă m e­ La Lunca, este recunoscut ca
tehnico-adm inistrative, fac bi­ cost şi ridicarea productivităţii Să vedem în ce m ăsură şi-au talică plină cu cărbune.
pen i nu-l ştiu pe iov. A n drei N a g y. to r în a cea stă p rivin ţă . O rg a n iza ţia m uncii, indicele de calitate, au respectat prevederile contractua­ unul dintre cei mai buni mineri.
d e b a ză a in iţia t o în trecere in tre lanţuri ale realizărilor din con­ fost îndeplinite şi depăşite în fie­ le, conducerea tehnico-adm inis- — Ce-i asta ? — întreb ne­
—B u n d y - b a c i cum îi sp u n cei m a i secto ru l II şi secto ru l IU al m inei. tractele colective. Se analizează care lună. Chiar şi în luna oc­ trativă şi com itetul sindical de du m erit. C îştigă bine. Luna aceasta a
A n a lizin d co n d iţiile locului de m uncă, obligaţiile pe care le au m un­ tombrie, cînd situaţia este mai întreprindere.
tin eri — este bine cu n o scu t şi re s­ citorii faţă de întreprindere şi grea, din cauză că de la S ig h i­ luat 1.050 lei. j
obligaţiile conducerii faţă de şoara s-a primit o cantiate de Realizări importante
p e c ta t d e .toţi. m uncitori. piele necorespunzătoare, mai şi unele lipsuri Tovarăşii m ei zîm bese în g ă ­ Am fost şi-n abatajul lui Za- |
m ulte secţii ale fabricii şi-au d u itori, parcă .ar vrea s ă sp u ­
P rin m unca co n ştiin cio a să ce o secto ru l II s-a a n g a ja t să d ea peste Un asem enea bilanţ s-a făcut depăşit planul la zi, iar num e­ In contractul colectiv încheiat nă : „Te iertăm . Nu eşti din haria Loliş şi-am rămas sur- ?
zilele trecute şi la fabrica de în ­ roşi muncitori au făcut econo­ la începutul anului, conducerea bnanşia noastră" . prins de curăţenia care dom- L
duce in produ cţie ca şe j de brigadă p la n 500 ton e d e cărbune. In focul călţăm inte „A rdeleana" din Alba mii considerabile de piele. De tehnico-adm inistrativă şi-a asu­ neşte aici, de felul îngrijit şi
în sectoru l II, prin felu l cum ştie să Iulia. S-iau constatat atît lu ­ pildă, secţia croi, de la începu­
o rg a n izeze m unca, să în dru m e şi să 'î n t r e c e r i i e r a î n s ă c î t p e - a c i c a s e c cruri îm bucurătoare cît şi unele tul lunii şi pînă în ziua de 22 m at o seam ă de sarcini privind — E ste aşa-num itul „tanc" atent în care este executată ar­
>t o r u l I I I s ă l e - o i a î n a i n te . A tu n c i lipsuri. Să începem mai întîi cu octombrie, îşi realizase planul îm bunătăţirea procesului de pro­ cu oare se coboară cărbunele marea.
felul cum şi-au îndeplinit m un­ de producţie la zi în proporţie ducţie, îm bunătăţirea condiţiilor
aju te pe ceila lţi ortaci d in brigadă, birou l o rg a n iza ţiei d e b a ză a co n vo ­ citorii obligaţiile faţă de între­ de 101,80 la sută. Tot în a cea­ de m uncă şi de viaţă ale m un­
prindere. stă perioadă, num eroşi m unci­ citorilor. M are parte din aceste
iov. N a g y şi-a cîştig a i sim p a tia în ­ cat o şed in ţă cu to ţi com u n iştii şi a- tori, printre care Ana M oldovan, sarcini au fost realizate. D e e- din laibiataj pînă la galerie. — Parc-iar fi în casă !
Rezultate bogate P arasch iva Schiau, Ana B îrs şi xem plu pentru îm bunătăţirea
tregulu i co lectiv. g ita lo rii unde s-au d ezb ă tu t m ăsu ­ în fiecare lună Ioana StanciU au făcut fiecare procesului de producţie, în sec­ M aistrul O prea zîm b eşte. j.
econom ii de piele ce întrec ci­ ţia croi, a fost instalată o m a­ U rcăm de-a lungul fîşiei de — A şa-i place, lui să lucre- i
D esp re m u n ca sa în produ cţie vo r­ rile ce trebu ie luate pen tru a in ten ­ întrecerea socialistă organiza­ fra de 1 .000 decim etri pătraţi. şină de tăiat pînză. De asem e­ cărbune. C onstat cu am ărăciu- ze, atent, cu m igală.
b esc re zu lta tele obţin u te. P e luna au­ sifica m unca politică, în vederea m o ­ tă pe b aze con crete, în că de la nea, s-a pus în funcţiune o m a­ ne că galeriile nu sînt făcute t
g u st, de pildă, brigada ce o condu­ b iliză rii în tregu lu i co lectiv al sec­ începutul anului, a dat posibili­ Din relatările de mai sus, se şină de raglezat cant, s-a insta­ «•
ce şi-a re a liza t plan u l in p roporţie to ru lu i. tate m uncitorilor fabricii „Arde­ poate observa că în ce-i prive­ lat o a doua m aşină de bătut
leana", să-şi îndeplinească lună şte pe m uncitori, aceştia şi-au tocuri, s-a instalat un uscător *ipentru oam enii în a lţi. A jungem La z uă 4
de lună angajam entele pe care cu raze infraroşii etc. S-au rea­
şi le-au luat în contractul colec­ respectat angajam entele luate, lizat şi diferite lucrări pentru în abatajul lui Zaharia M artin. Sîntem sub păm înt, pe p!a- I
îm bunătăţirea condiţiilor de
d e 125 la su lă, pe luna septem brie C în d s-a term in at în trecerea, se c­ muncă. Aşa s-au instalat truse
m edicale în toate secţiile, s-au
ciştig u l m in erilor d in brigadă a fo st toru l II d ădu se nu 500 ton e, ci p este reparat ventilatoarele de con­ Se schimbă oamenii nul în clin at, ha o adîrtcinie de *
diţionat aerul, s-au făcut gră­
d e 117 lei pe post. 2.000 ton e d e cărbun e p e ste plan . L a tare de lem n în locurile unde peste 70 metri. De aici, ziua ?
pardoseala este de cim ent, s-a
C u a cela şi sim ţ d e răspu n dere cu o bţin erea acestu i su cces Un m erit im ­ am enajat o garderobă, s-a în­ Intr-adevăr, s e schimbă'. Ia­ se vede sub forma unui petic î
care m u n ceşte în produ cţie, to t a tît portării revin e ş i m u n cii d ep u se de ceput repararea băii. Ba, mai tă, d e pildă, pe Zaharia M ar­ albastru de oer. încolo, nim ic. J
de con ştiin cios se preocupă ş i d e în­ secretaru l o rg a n iza ţiei d e bază. mult, s-au instalat perdele de tin. în a in te de arm ată a sc h im ­ Curentul d e a er rece şi' n rd ts- J
protecţie la etajul I şi două
deplin irea sarcin ilor ce le are pe li­ E xem plul person al în m uncă a l io v. ventilatoare, în afara prevederi­ bat m ulte slujbe. A fost m iner păt, aleargă cu iuţeală. De cî- J
lor contractului colectiv. la Ţebea şi la Caraci. După ar­ teva ori, în joacă, ne stin g e î
n ie ob ştea scă . C lţiv a an i a a vu t N a g y, d iscip lin a ce d o m n eşte in b ri­ mată a fost pădurar. Dar g la ­ lăm pile.
Cu toate că s-au realizat m a­
m uncă d e răspu n dere în aparatu l de g a d a pe care o conduce, în su fleţirea joritatea sarcinilor prevăzute, to­ 5
tuşi, unele dintre ele au răm as sul pământului, glasul cărbune­ ţLe aprindem d in nou şi por-
sta t, iar du pă ce a reven it la m in ă, cu care se m u n ceşte aici, au in flu en ­ nerezolvate. In contractul co lec­ lui, îl chema m ereu.
tiv se prevedea pentru luna iu­
in scurt tim p , ca urm are a m u n cii ţa t pu tern ic asu p ra a c tiv ită ţii tutu ror nie construirea a trei dulapuri Şi într-o zi ia intrat din nou nim m ai departe. 50...30...25...
pentru păstrarea hainelor. De
sale n eobosite, a fo st a les secretar brig ă zilo r d e m in eri din sector. In asem enea, trebuia pusă la dis­ sub păm înt, pentru ia-i sm u lg e 10 m etri. In sifîrşitj am a ju p s
poziţia m uncitoarelor o cameră
al o rg a n iza ţiei d e ba ză d e p a rtid din a cea stă brig a d ă nu ex istă a b sen ţe ne­ de igienă, trebuia reparat plan- bogăţiile. D e d ata aceasta, la „la ziuă". Din gura planului
şeu l de la etajul I, trebuia in ­
sectorul II. m o tiv a te şi, d a to rită bu n ei o rg a n i­ stalat un lift care să funcţione­ Lunea. Are 31 de a n i. In fie c a ­ în clin a t, în faţa och ilor ni se
ze cu curent electric şi altele.
F iin d m em bru d e p a rtid d in anul ză ri a m uncii, se fo lo seşte din plin Fondul trebuie cheltuit tre zi, d in ab ataju l lui ies 4-5 a ştern e o p riv elişte în eîn tă to a -re.
1944, io v. N a g y şi-a în su şit m u ltă tim p u l d e lucru. F iecare m u n cilo r şi A ceste prevederi contractuale viagonete de cărbune.
experien ţă în m unca d e partid, expe­ m in er ştie ce are de făcu t. nu s-au realizat. Com itetul de
întreprindere (preşedinte tov. Intr-un abataj din orizontul P e drumul de ţară, presărat
Ioan M androsca) şi conducerea
rie n ţă care-l aju tă să în dru m e cu p ri­ D eşi m eritele perso n a le a le to v. derare pomul de iarnă, care ne­ fabricii (director tov. Petru Ha- V, lucrează ca ajutor-m iner cu piatră m ăruntă, se ridică o
cesită .anumite cheltuieli m ai ţeg a n ), m otivează nerealizarea
cepere m unca birou lu i o rg a n iza ţiei de N a g y sin i d estu l d e m ari în obţine Am intrat de-a binelea în cel mari, repartiţia e nejustlfioată. celor am intite m ai sus prin lip ­ D avid Oprişa. A venit la m i­ dîră lungă de praf.
de-ial IV -lea trim estru tal an u lu i. Trim estrele favorabile excursii­ să de fonduri sau prin neîntoc-
bază. rea su cceselor sectorului, a cesta nu Cia m îine, v in e ziua d e 31 d e ­ lor şi recreaţiilor, sînt trim estre­ mirea la timp a devizelor de lu­ nă acum 2 ani. în ain te lucrase V in autocam ioanele după
cembrie, cu bilanţul, cu reporta - le II şi III în special. S-a orga­ crări. In parte, aceste m otivări
Cu to a te că m unca ce o depu n e în v o rb e şte n icio d a tă d esp re el. V o rb in d rea sum elor rtecheltuite, în con­ nizat vreo excursie în aceste sînt adevărate. Dar tot adevărat la B rad, la secţia a g r ic o lă . că rb urle ¦L
produ cţie este d estu l de grea şi că despre succese îţi va spune despre a- tul anului viitor. trim estre ? Nu s-a organizat, este şi faptul că ei n-au depus
m a i are ră sp u n d ere pentru m unca• în ­ portu l tutu ror com u n iştilor, d esp re deşi în uzină am atori sînt d e s­ suficiente eforturi pentru a re­ ' M Ş & M i K . ______________________ ^
treg ii b rig ă zi din tr-u n a b a ta j fro n ­ loan P opa, G avrilă M ureşan şi d es­ D e, unora nu le ajunge, alto­ tui, d eşi regiunea oferă destule aliza în întregim e prevederile
tal, Iov. N a g y nu-şi n eg lijea ză în da­ pre alţii. ra le prisoseşte. C are-s aceştia locuri pitoreşti. Cînd se vor or­ contractului colectiv.
din urmă ? Sînt cei ce se ocupă ganiza ? Acum, toamna ?
toririle ce decu rg d in fun cţia d e se­ M u n citorii din secto r se m în dresc cu adm inistrarea fondului între­ Ne aflăm în ultim ul trimestru
prinderii de la uzina „Victoria" La capitolul „Procurări de al anului. E ste necesar să se
cretar al o rg a n iza ţiei d e partid. In în să că au un asem en ea secreta r d e din Călan (director tov. Adolf cărţi, broşuri, reviste cu carac­ dea atenţie mai mare realizării
D riick er). D e fapt nu poate fi ter cultural, precum şi alte a c ­ tuturor sarcinilor asum ate prin
fiecare zi în a in te sau du pă term in a ­ o rg a n iza ţie de b a ză , care a ştiu t prin vorba de un fond exagerat pe ţiuni culturale şi sportive", su­ contractul colectiv. Aşa cum 5 ard în mijlocul
oare să nu-l poată folosi inte­ ma răm asă la sfîrşitul lunii sep­ m uncitorii şi-iau în d ep lin it a n ­
rea şu tu lu i po a te fi în liln it la C om i­ m unca sa să cîştig e în crederea şi gral, ci de trecerea pe un plan tembrie, depăşeşte cu aproape gajam entele, tot aşa şi condu­ constructorilor comunismului
secundar al problem ei. folosirii 4.500 lei sum a prevăzută a se cerea fabricii via trebui să -şi
tetu l d e p a rtid in teresîn d u -se d e p ro ­ resp ectu l în treg u lu i co lectiv şi d e la lui. Şi iată de ce : cheltui în trim estrul IV. respecte ouvîntul dat.

blem ele noi şi re zo tvin d d iferite lu­ care p rim esc m u lt aju tor în re zo lva ­ D upă oe la afectarea sum elor Punctul culm inant în ce pri­
crări ce se cer sau stîn d d e vo rb ă cu rea p roblem elor ce se ivesc. s-a făcut repartizarea lor pe tri­ veşte nedheltuirea fondurilor îl
m estre şi Capitole, s-a trecut la înregistrează capitolul „D ezvol­
oam enii d in sector. P en tru a c tiv ita te a sa ro d n ică d u să utilizarea lor. Pentru am enaja­ tarea cantinei", • capitol la oare (U rm a re din va g . l-a ) ţa m i-a r p ă rea să ra că şi lip sită
rea clubului, 200.000 lei. Sub din cei 90.000 lei s-au cheltuit de sens.
M unca sa a d a t rezu lta te bune. In în cîm pu l m u n cii, în a c e st an, d e presiunea primei urgenţe, s-a a- 27.550, adică m ai puţin decît era tia k o v ? N u ! H otăf-it nu le voi
secto ru l II o rg a n iza ţia d e b a ză m u n ­ Z iua m in eru lu i, to v . A n d rei N a g y a juns ca În m om entul d e faţă su ­ prevăzut a se cheltui indiferent p u tea uita, to t a şa cum nu voi îm i a m in tesc de îiitlln irile cu
ceşte bine, îşi în d ep lin eşte cu a d e v ă ­ f o s t d e c o l a t Cu „ O r d in u l M u n c ii" c l a ­ m ele -să fie in tegral cheltuite. în care trim estru. D epăşirea u ita n ici m a lu rile de g ra n it ale p ion ierii so v ie tic i din vecin ă ta tea
ra t rolu l de con du cător politic. N ici sa III-a. R ecen ta adu n are g en era lă prevederilor în trimestrul curent, N e v e i 1în n o p ţ i l e a lb e , n a v e l e e i academ iei unde în văţăm , d e d ra ­
Nu acelaşi lucru se poate sp u ­ se cifrează la sum a de peste îm podobite şi lu m in ate de artifi­ g o s t e a c e e i n e - o a r ă t a u , d e -a-
o la tu ră a m u n cii d e p a rtid m i e ne­ a o rg a n iza ţiei de b a ză l-a rea les în ne despre capitolul „Acordarea 54.000 lei. Tărăgănarea lucrări­ cii în serile d e să rb ă to a re, ori ten ţia cu care ne a scu lta u atu n ci
de stim ulente m orale pentru lor începute la cantina uzinei, em oţia şi tran spu n erea pe care ă n d n oi le vo rb ea m d e s p re p a ­
g lija tă . P rim irea in p a rtid , în tă rirea birou l o rg a n iza ţiei d e b a ză în credin - fruntaşi în producţie". După trei schimbarea soluţiilor de execu­ ţi-o p o a te d a „L a cu l lebedelor" tria n o a stră fru m oasă, de b o g ă ­
trim estre, abia s-a reuşit chel­ ţie, au dus la situ a ţia d e fapt. d e C ea ik o vsk i la T ea tru l de O- ţiile ei, de isto ria p o p o ru lu i n o s­
discip lin ei, resp ecta rea d em o cra ţiei in ­ ţîn d u -t-se d in nou m unca d e secre­ tuirea sum ei de 5.600 lei, rămî- De ce oare nu se urgentează peră şi B alet „ K iro v”. tru, d esp re p io n ierii rom âni şi de
nîrtd perltru trim estrul în curs intrcduoerea ihjeotoarelor ? în treb ă rile lor n u m eroase şi m a ­
tern e d e o rg a n iza ţie , sin i tnereu in tar. F ă ră în d o ia lă că ş i d e acu m în a ­ 19.400 lei, deci cu 9.400 lei mai L en in grad — leagăn al revo­ ture, care d e m u lte ori m ă p u ­
mult decîl era prevăzut a se Singurul capitol la oare fon­ lu ţiei şi a l le n in ism u lu i! C ît de neau în în cu rcătură.
cen tru l a ten ţiei o rg a n iza ţiei d e bază. inte tov. N a g y va m unci cu acelaşi cheltui. La capitolul „R ecom pen­ durile au fost integral cheltuite, m u lt im p re sio n e zi tu, p rin fru ­
se pentru fapte excepţionale", şi chiar depăşite, este capitolul m u seţea şi m ă reţia tă clasică, C u n oştin ţele şi experien ţa în ­
In sp ecia l, se d ă a ten ţie m u n cii ca elan, cu a cela şi sim ţ d e ră sp u n d ere, sum a răm asă în plus peste pre­ „Premii băneşti pentru m unci prin b riza răcoroasă şi um edă s u ş i t ă lin. a c e i a n i m ă a j u t ă a z i
vederile trim estrului în curs, es­ excepţionale". a B a lticii, prin an sa m b lu rile tale să con tribu i în m ăsu ra p u terilo r
oam enii, ceea ce face ca la d iferite pentru a d o v e d i că m erită în crederea te d e 1 .000 lei. a r h i t e c t o n i c e a t î t d e u n i t a r şi. m ele la co n stru irea so c ia lism u ­
Situaţia prezentată trebuie m a g istra l con cepute şi realizate! lu i în p a tria d ra g ă .
acţiu n i in iţia te de o rg a n iza ţia de p a r­ ce i s-a acordat. O situ aţie ciudată prezintă să d ea de gîn d it conducerii u- N u a m g ă s it co lţişo r în tin e sau
capitolul „Excursii, recreaţii, zinei. Faptul că m uncitorii sîn t în p re a jm a ta ca re să n u -m i a- Ş i d a că uneori m i-e g reu şi
tid, în treg u l co lectiv să răspu n dă ca P. UNGUR privaţi de anum ite drepturi, m in tea scă de partid, de revolu ­ în tîm pin dificu ltăţi, m ă g în d esc
pom d e iarnă". In trim estru l II impune cheltuirea fondului res­ ţie, d e L enin. L ocu in ţele lui m o ­ ta p o v e s tir ile ¦ p rie te n ilo r d esp re
; » ta «’b era planificat a se cheltui suma pectiv în lunile care au m ai ră­ d este din oraş. coliba să ră că ­ ah ii de b lo ca d ă a i L en in gradu ­
m as pînă la sfîrşitul anului. c io a să d e p e m a lu l lacului. P a z- lui sa u îm i vin în m in te c u v in ­
Vizita delegaţiilor sindicale la Hunedoara de 3.000 lei, în trim estrul III — liv în care g e n ia lu l co n d u că to r te le lui S em io n A n to n o v, p re ­
d e g h iz a t în c o s a ş s c r ia ,,S ta tu l şed in te d e colhoz, şi in va lid din
In cursul după amiezii de 26 oc­ social-culturale. Seara, oaspeţii au a- 4.000 lei, iar în trim estrul IV — şi revo lu ţia ”, g a ra F in lan deză, războiu l civil — ta tă l colegu lu i
tombrie, au sosit la Hunedoara, de­ sistat la un spectacol dat, în cinstea carul b lin d a t de pe care şi-a ro s­ m eu V anea, — care îm i p o ve ste a
legaţiile sindicatelor din Brazilia, 10.000 lei. Chiar luînd în consi­ tit cu vîn tarea. tu n u l bătrîn ei d esp re g re u tă ţile în tâm pin ate de
Indonezia, Siria şi Portugalia, care ne lor, de ansamblul artistic al comi­ ,,A u ro ra ”, S m o ln îi — sta tu l m a ­ tin ăru i s ta t so vietic, de m odu l
vizitează ţara la invitaţia Consiliului tetului de întreprindere al combina­ jo r a l revolu ţiei d e unde acum cum le biruiau com u n iştii. S im t
Central al Sindicatelor. tului. In cursul zilei de duminică, 40 d e a n i u n ită ţile d e m u ncitori a tu n ci în m in e p u teri în d o ite şi
oaspeţii au vizitat noul oraş munci­ şi m atrozi se în dreptau spre P a ­ în vin g m ai uşor greu tăţile.
La Combinatul siderurgic oaspeţii toresc şi au asistat la manifestările la tu l d e iarn ă — cîte locuri, a-
au avut o convorbire prietenească cu sportive ce s-au desfăşurat în oraş. tîtea file de istorie. Ş i toate le­ S c riso rile ce le p rim e sc de ta
conducătorii combinatului şi activiştii g a te de p erso n a lita tea şi gen iu l colegii cu care n-am în cetat să
sindicali, asupra condiţiilor de mun­ Ieri delegaţiile au continuat să vi­ m arelu i con du cător a l p ro leta ­ p ă stre z leg ă tu ra sîn t pen tru m i­
că din întreprindere şi a realizărilor ziteze combinatul. riatulu i, de via ţa şi a ctivita tea ne clipe de să rb ă to a re. D in L e­
lui L enin. P e ste to t în L en in ­ n in grad. d in L isin o, ori d in p ă ­
N. NEGRU g ra d , ca şi în a lte p ă rţi, sim ţi d u rile E xtrem u lu i O rien t ele îm i
p a rcă a p ro p ierea lui L enin, m ă ­ a du c căldu ra p rie te n ilo r m ei.
Instantanee hunedorene doara va deveni tot mai frum oa­ nonitne, şi nu-s doar „o gloată reţia g en iu lu i lui, sim p lita te a şi P rin ele n oi ne îm p ă rtă şim su c­
u m a n ism u l co n d u că to ru lu i de tip cesele şi giîndurile. d e viito r. E le
să şi mal prim itoare, un adevă­ mută", cum obişnuiau să-i nu­ nou. D e L en in îţi v o rb e sc cu m ă le a g ă d e o lu m e în care
sm eren ie veteran ii, pion ierii, lo­ sim t că a răm as o parte a su ­
rat oraş din ţara de marmu-ră. m ească mai m arii zilelor apuse curile istorice, trecu tu l şi p re ­ fletu lu i m eu. D in p a rte a p rie te­
zen tu l, căci faptele şi victoriile n ilor p rim esc d eseo ri că rţi de
(U rm a re din pag. l- a ) cu tonă, cărăm idă cu cărăm idă, scoasă din păm întul „cel fisu- De pe Chizîd ci, toate la un loc, form ează, a- de a zi ale p a rtid u lu i sîn t reali­ specialitate şi sem in ţe d e arbori
s-a înălţat sem eţ, triumfător, ros". La noul club-cinem atograf sem eni unui stup viaţa H unedoa­ za re a p la n u rilo r lu i L enin. A c est pen tru în fru m u seţa rea parcu lu i
trul". Căutaţi cît e „centrul" primul furnal de mare capacitate ce se construieşte în H unedoara, lucru l-am sim ţit şi cîn d a m p ă ­ unde lucrez. Ş tiu că din aceste
de m are şi nu veţi g ă si, cu ex ­ al siderurgiei rom îneşti apoi decum părăseşti treptele largi Să vezi H unedoara în am urg, rei din zilele noastre. D e vei v e ­ şit sfio s trep tele M a u so leu lu i din sem in ţe m ici vo r creşte arbori
cepţia clădirii sfatului raional, încă untll a cărui capacitate în ­ şi te îndrepţi spre hol* în faţă M oscova. m ari, sim b o lu ri v ii ale prieten iei
un edificiu oare să echivaleze trece capacitatea tuturor furna­ ţi se în tin d e un covor de m ar­ seara, noaptea, ori în zori, de dea un om adus puţin de spate, n oastre. Ş tiu că va trebu i n ea­
în m ărim e şi frum useţe cu ori­ lelor existente în ţara noastră mură, aşezată de mîini m ăiestre, Ş tiu că p u ţin e o ra şe din lum e p ă ra t să -m i reîn tîln esc prieten ii,
care din blocurile nou con­ înaintea anului 1944. placă lîngă placă; pe cîteva su ­ pe Chizid, ceva mai sus de „Ciu­ chibzuit parcă şi la m ers, şi v e ş­ se bucură de o via ţă cu ltu rală şi aşa cum am h otărit cu to ţii pe
struite. te de m.p. M armurei însă nu-i ştiin ţifică a tît de b ogată ca L e­ p ero n u l g ă rii, la d esp ă rţire.
Să nu uităm tinerii brigadieri, stă bine singură. De aceea, oa­ perca", ori de pe terasă, să stai nic pus pe gîtiduri, să ştii că a- n in gradu l. C ele trei opere, tea­
M ă poartă gîndul la vrem urile veniţi din toate colţurile ţării menii de bun şi rafinat gust, au trele şi să lile de con certe unde
cînd pe Chizid, s-au ridicat pri­ şi care, la început — trebuie să ornam entat — cu excepţia pic­ „în linişte" să-i asculţi pulsul cesta şi-a îm pletit jum ătate din l-a m a sc u lta t p e G lin ka şi P im -
m ele blocuri. Păreau stinghere şi recunoaştem — au m uncit în turii m urale de la restaurantul nervos, să cotem pli oceanul de viaţă cu viaţa furnalelor. E sk i-K o rsa k o v, unde l-am cu n os­
puţine. Ştiu că la început apar­ condiţii aspre, dar au muncit cel nou, cele două edificii pu­ cu t pe D u n a ev sk i şi G lier, nu­
tam entele se num ărau cu zecile, cu rîvnă, cu elan clocotitor. Ta­ blice la care m ă voi opri, cu lum ini, de o rară feerie, să a s­ Schwartz Arcadie, unul dintre ve­ m eroasele m u zee de a rtă şi teh ­
apoi au în cep u t să intre la n u ­ băra tineretului, instalată sub podoabe alese care să odihnea­ culţi suflul m odulat al furnale­ chii furnalişti, care astăzi con­ n ică, p în z e le d e n e u ita t a le lui
măr sutele şi sutele s-au înm ul­ dealul Chizidului a adăpostit şi scă ochiul şi să creeze o bună duce secţia de recuperări, sec­ R epin şi S işk in din M u zeu l P u s,
ţit odată cu zilele ce treceau. adăposteşte mii de tineri care, dispoziţie om ului muncitor. lor şi să ghiceşti că în dosul ţia care hrăneşte în bună m ăsu­ celebru l E rm ita j cu com orile din
alături de vîrştnioi au înălţat N-am de gînd să fac inventarul aburilor ţîfnoşi şi al fum ului al­ cele p este o p t su te în căperi ale
Mă poartă gîndul la zilele H unedoara. Nu-mi am intesc- lor, ci doar să enunţ în treacăt sale, in stitu tele de cercetări şi
p loioase, cînd, din pricina n o­ în să , să fi v ă zu t pe vrem ea a- cîteva. D e la covorul de pluş bul, ce se înalţă în noapte, în ră furnalele şi cuptoarele S ie ­ în văţăm ân t, la b oratoarele şi u zi­
roiului, indiferent pe care stra­ ceea nici un tînăr cu „creastă roşu ce întretaie parcă în două n ele cele m ai m odern e, sta d io a ­
dă a H u n ed oarei ai fi ap u cat-o de cocoş" şi cu „pantofi cu e- părţi egale treptele largi de m ar­ zori ori în am urg, lucrează cu m ens M artin. Iar dacă se va n ele şi m etro u l nou — ia tă nu­
trebuia să-ţi jertfeşti mîndreţea taj". Nu. A ceştia au venit ceva mură de la intrarea în restau­ m ai cîteva din m in u n ă ţiile pe
de pantofi. mai tîrziu, cînd a trecut greul. rant şi pînă la perdelele sobre, dîrzenie şi isteţim e oam eni m i­ întîmpta ca în pragul unei care am a v u t fericirea să le cu­
Odată cu circurile şi cu precupe­ de la sc a u n e le tap iţate şi pînă la nosc.
Şi, în sfîrşit, îmi am intesc ţii de zarzavaturi şi fructe. paravanele de bronz de la ca ­ nunaţi. Să ghiceşti, cînd vezi porţi să zăreşti un bătrî- O zi de munca
cum într-o toam nă ploioasă, o lorifere, turnate în figuri de noaptea săgetată de flăcări al­ nel ager, cu m ustăţile răsucite C ei cinci an i p etrecu ţi aici au voluntară
echipă de ingineri şi topom etrişti Anii — puţini la num ăr — de bronz, totul vădeşte că la H u­ fecioreşte şi cu un zîm bet — fo st pen tru m in e ani de m uncă
au început să facă prim ele m ă­ cînd s-a pus prima cărăm idă la nedoara, pecetea bunului gust a băstrui că la una d !n m arile şi form are, de în su şire a silv i­ ILIA (de la subredacţia n o a s­
surători şi sondaje pe locul unde tem elia Hunedoarei celei noi, au răzbit. construcţii, sudorii adaugă sau oredeţi-m ă tineresc — oare pri­ cu ltu rii so vietice, d e pătru n dere
se înalţă azi furnalul nr. 6 . adus, pe lîngă m arile agregate, despart o şină în două, ori u- veşte lung după şuvoiul de o a ­ teoretică şi cu n oaştere p ractică
înşirate în toate reportajele, un Dacă priveşti lucrările orna­ a m arxism -len in ism u lu i, de for­
Să vezi ce discuţii se mai în ­ oraş frumos şi de mare întin­ m entale în ipsos de la clubul-ci- nesc două burlane uriaşe în m eni, află că e vorba de m are ca om şi in telectu al, ani tră v o lu n ta ră ). La chem area co­
cin geau pe vrem ea aceea „la dere. nem atograf, ori cupolele decent care poţi să te adăposteşti de moş Suciu N iculiţă, unul de stu diu p erseveren t, ă n d sim ­
o cafeluţă" între cucoane şi „spe­ colorate în ulei, sim ţi acelaşi lu­ ploaie fără să-ţi apleci capul. dintre harnicii şi pricepuţii lu­ ţeam cum a su p ra u m erilor m ei m itetului de construcţii din Ilia,
cialişti" despre „neputinţa" ro- Hunedoara — oraş cru. Să auzi cum şuieră prelung c r ă t o r i de ha p răjitoare ce a ie ­ ap a să răspu n derea de a fi re­
m înilor de a construi asem enea din ţara de marmură p rezen ta n tu l poporu lu i şi trim i­ în ziua de 20 octom brie au fost
furnale, despre faptul că — chi­ M ultă vrem e se părea că în su l p a rtid u lu i n ostru . P e m ă su ­
purile păm întul H unedoarei era Da. Chiar aşa este. Nu depar­ Hunedoara nu se vor mâi ispră­ noaptea locom otiva iar uşile de şit la pensie.D e vei vedea un ră ce an ii trec îm i sin i to t m ai m obilizaţi m ulţi cetăţeni care au
după părerea lor, atît de rar şi te de H unedoara, la Alun sau vi noroaiele. Iată că s-au ispră­ d ra g i a cele clip e şi fără ele v ia ­
fisuros, îneît ei, cu luneta, pu­ la „Bam potoc" păm întul ascun­ vit. Se părea că blocurile uriaşe la cuptoarele S iem en s M artin tînăr înalt, cu părul bătînd în făcut m uncă voluntară la cons­
teau privi prin iaoeste fi­ de bogăţie de frumuseţe, o m ar­ ce se întind pînă aproape de sa ­
suri nu num ai pînă în centrul tul Buituri, vor fi m onotone şi se ridică des, sem n că oţel arii culoarea focului de la oţelărie, trucţia n o ii şco li d e 11 a n i. La
axei planetare, ci chiar mai de­ m ură gă lb u i-ro şia tică cu care au neprim itoare. Confortul lor este
parte, pînă în „continentul v e ­ început să fie îm podobite unele de neschim bat. Iar prin tencui- pregătesc o nouă şarjă. Si, să află că e cel mai tînăr maistru a c e a s tă chem are iau ră sp u n s p e s­
cin". Dar, fisurile acestea gro­ din construcţiile H unedoarei. De rea şi văruirea lor, aşa cum s-a
zave s-au astupat repede, tur- intri în sala m are a resta u ­ proiectat, în scurtă vreme H une­ te 75 cetăţen i care iau rea liza t
n în d u -se In locul p ăm în tu lu i rantului cel nou, păşeşti, e ade­
escavat cîteva sute de mii de m. vărat cu sfială — pe marmură ştii — ţine m inte — că pulsul oţeiar, care, deşi mai face cîte săp ătu ri de 15 m .c. .ş i au pus
c. de beton armat. Apoi, tonă
H unedoarei, bate neîncetat, în o boacănă, răm îne totuşi un tî­ la fundaţie 45 m .c. beton. P ara­

acelaşi ritm. Şi atunci cînd vei năr de nădejde. E Lăbuneţ V a­ lel cu această acţiune au fost

vedea că din m area de lumini ier, care pînă mai acum cîteva săpate două fîntîni pentru a p ă ’

ce se întinde pretutindeni se luni a condus, ca prim topitor care iau fo st p u se în fun cţiu n e

stinge una cîte una, să ştii că un harnic nucleu de tineret. Dar, în aceeaşi zi. La această m un­

oam enii se culcă liniştiţi, fără cîţi oam eni de seam ă nu poţi că voluntară au participat ţăra­

grija zilei de m îine. vedea zilnic în zori, la am iază, nii m uncitori din toate satele a-

In zori... sau în schim bul de noapte, in- parţinătoare com unei Ilia. Pînă
trînd ori ieşind pe poarta m are­
în prezent, d e ş i lu crările iau în ­

...cînd pe fondul liniştit al di­ lui com binat ? D e fiecare dată ceput de num ai două luni, s-au

m ineţii se aprind din nou lum i­ cînd tum ultosul şuvoi se revarsă prestat 365 zile muncă volunta­

nile, află că, peste cîteva m inu­ înspre cetatea oţelului, ori în ­ ră.

te, mii de m uncitori vor îm bră­ spre m arile construcţii, afla că Numai în dum inica sus am in­

ca sa lo p eta şi se vor în toarce la se vor să v îr şi, fie zi fie n oapte, tită s-au efectuat 525 de ore

m uncă. Află că pilcurile de m un­ noi fapte de eroism dem ne de m uncă voluntară. Cu asem enea

citori ce se scurg neîncetat spre cea mai înaltă preţuire. Fapte su ccese întîm pină cetăţenii din

porţile com binatului, ori spre care fac parte din viaţa de fie­ Ilia sărbătoarea M arelui O ctom ­

şa n tierele de co n stru cţii, n u -s a- care zi a H u n edoarei. brie.

ION ZAHARIA