Page 94 - 1957-10

Biblioteca Cenirala ţ
Anul IX. Nr. 894
IN CINSTEA M A R E L U I OCTOMBRIE
C efafea metalului, în preajm a
eeeeeeeeez M a rii sărbători ;
H U N E D O A R A (d e la su b-
redacţia n o a stră vo lu n ta ră ).
In cetatea h u n edorean ă a m e­
talu lu i, e ste m are în su fleţire.
F u rn aliştii, oţelarii, lam in atorii,
ca şi ceila lţi m u n citori, se stră ­
d u iesc să în d ep lin e a scă la tim p
şi în bune con diţiu n i a n g a ja ­
m en tele lu ate. O a m en ii sîn t m ai
veseli, m ai h o tâ rîţi şi folosesc
d in p lin fieca re m in u t. O rice
realizare pe g ra fic obţin u tă de
fu rn alişti, o ţela ri şi lam in atori,
a rată că ei sp o resc m ereu can­
tită ţile d a te p e s te plan . In p e ­
rioada 1-25 o cto m b rie, ju rn a liş­
tii d e la se c ţia I fu rn ale au d a t
p este p lan 325 ton e fontă, la m i­
n a to rii 1.620 ton e la m in a te, coc-
sa rii 2.665 ton e cocs, ia r a g lo -
m e ra to rii 2.296 ton e a g lo m e ra t.
D ar, în trecerea a cu prin s şi a l­
te s e c ţii a le co m b in a tu lu i, in ca­ din plin a capacităţii de produc­
re se m u n ceşte cu aceeaşi în su ­
fleţire pen tru sporirea p ro d u cti­
v ită ţii m uncii, pen tru creşterea
produ cţiei.
Cu 4 zile înainte de
termen
Pe măsură ce se apropie ziua
de 7 Noiembrie, cea de-a 40-a
aniversare a Marii Revoluţii So­
cialiste din Octombrie, siderur-
giştii din Hunedoara îşi sporesc
eforturile în întrecerea socialistă,
pentru îndeplinirea angajamen­
telor reînnoite. La oţelăria Sie­
mens Martin, întrecerea este în
toi. Oţelarii luptă cu hotărîre
In Bretea Strei—
achiziţiile sînt
In comunele unde acţiunea de con­
tractări şi achiziţii s-a bucurat de a-
tenţia cuvenită din partea organizaţi­
ilor de partid, sfaturilor populare co­
munale şi a lucrătorilor din coopera­
ţia de consum, s-au obţinut rezultatele
scontate. Nu acelaşi lucru se poate
spune însă despre activitatea Sfatului
popular al comunei Bretea Strei şi a
lucrătorilor cooperativei de aci.
Cu toate că producţia medie de grîu
la hectar realizată de ţăranii munci­
tori din comună a fost bună, (peste
1.500 kg), pînă la data de 25 octom­
brie s-a realizat numai 39 la sută din
planul de contractări şi achiziţii; la
porumb, unde producţia obţinută trece
de 2.000 kg boabe la hectar, s-a con­
tractat şi achiziţionat abia 20 la sută
din cantitatea planificată, iar la car­
tofi doar 4 la sută.
In satul Ruşi, din cele 98 familii
de ţărani muncitori existente în sat,
numai 13 familii au încheiat con­
tracte pentru vînzarea de cartofi prin
cooperativă. Cam aceeaşi situaţie e-
xistă şi în satele Bretea Strei şi
Plopi. De fapt, rămînerea în urmă a
comunei Bretea Strei în ceea ce pri­
veşte contractarea şi achiziţionarea
produselor, nu este întîmplătoare. Sa­
lariaţii sfatului popular, în frunte cu
Remus Moise, preşedinte, şi Mircea
Albu, secretar, s-au ocupat într-un
mod cu totul nesatisfăcător, de aceas­
tă acţiune. Nici lucrătorii cooperativei
n-au făcut mai mult.
Toamna
V în tu l—-şarpe printre ram u ri-
Şuieră în agonie
P loaia — pium bi în bătălie —
Ciocane nebună-n geamuri
I Popă peste prund pîrîul
Se tot um flă-n cingătoare,
Dornic de viaţă griul
Scoate colţul sub răzoare.
Scheaună Grivei-n cale
Gătind locul să se culce...
Ţuruie spum os şi dulce
Vinul roşu în pocale...
Să-nchinăm ! Ce-ţi pasă ţie
Că-i noroi şi frig afară ?
Au fost struguri mulţi în vie
Şi e mult rod în căm ară.
IULIAN IONAS
PROLETARI DIN TOATE ŢARII E. VN1ŢI-VA / Din viata ACUM 41© DE ANI!
p
R eg'ona.ă J |
internaţională
Miercuri 30 octombrie 1957 4 pagini 20 bani ° în şedinţa din după a-
miaza zilei de 28 octombrie
Adunarea Generală a Orga­
nizaţiei Naţiunilor Unite a
continuat examinarea plînge-
rii împotriva uneltirilor impe­
rialiste. In cadrul şedinţei au
luat cuvîntul, printre alţii,
reprezentanţii Greciei, Iugo­
slaviei şi Uniunii Sovietice.
° Corespondentul din Rio
de Janeiro al ziarului „New
Cărbune peste York Times" anunţă că în ur­
plan ma unei conferinţe dintre pre­
şedintele Juscelino Kubii-
•*• *»'*0-**fl In în trecerea so cia listă ce se schek şi un grup de experţi
şi consilieri ai săi, s-a hotă-
d esfă şo a ră la m in a A n in o a sa s-a rît să se ceară guvernului a-
merican revizuirea acordului
pentru a da patriei tot mai mult tate. De asem enea, tov. Rudolf evid en ţia t brigada con du să de încheiat între S.U.A. şi Brazi­ V. I. Lemn în drum spre P etro g r a d în 1917
oţel de bună calitate. Szabo, care lucrează la turna­ m in eru l M ih ai T ucaciuc d in se c ­ lia pe baza căruia Statele U-
rea unor cupe pentru banda de toru l III, care p în ă la d a ta de nite vor furniza Braziliei o D esen de P. VASILIEV
Un eveniment însemnat, pe turnat fontă, prin eforturi spori­ 2 6 o cto m b rie a d a t 206 tone cantitate de 1.800.000 tone
care oţelarii l-au înscris în gra­ te, a realizat cupele la timp şi cărbu n e p e ste plan . D e a se m e ­ grîu din surplusul american. /W \A N (VV'iVV^AAAAAAAA/W ^VW VV AA A V W W V S
fic este elaborarea celei de-a de bună calitate. nea, co m plexu l 13 din secto ru l
1.100 şarjă rapidă dată în acest IV , con du s d e m in erii G heorglie 0 La 28 octombrie au înce­
an. Această cinste, a revenit e- In atelierul de bobinaj B orzu şi G rigore Ilo d o ş a extras put Ia Washington tratativele
chipei prim-topitorului Avram O- în a ceea şi p erio a d ă 976 tone
priş de la cuptorul nr. 5, în ziua Din cadrul sectorului reparaţii cărbu n e p e s te plan. sovieto-americane în problema
de 26 octombrie, orele 15,50. Din al atelierului electric, s-a lansat
numărul total, 420 şarje rapide lozinca: „Să dăm lunar 100 mo­ 1. CĂTĂLIN dezvoltării contactelor şi legă­
sînt date de schimbul tineretului, toare electrice rebobinate". corespondent
condus de maistrul Tiberiu Sir- turilor dintre U.R.S.S. şi
ca, fiind fruntaş. Continuînd bă­ In cinstea zilei de 7 Noiem­ Cu planul anual S.U.A., G. N. Zarubin, condu­
tălia pentru a da patriei produc­ brie, utemistul I. Ştefănescu, îndeplinii ce delegaţia sovietică iar W.
ţie sporită de oţel, oţelarii au re­ lucrînd la rebobinarea motoare­ Lacy pe cea americană.
purtat un nou succes. Ei şi-au lor electrice, a reuşit să rebobi- In urma eforturilor depuse de
realizat planul lunar de produc­ neze în plus 4 motoare pentru către m uncitorii de la coopera­ CONTRIBUŢIA MEA
ţie în dimineaţa zilei de 28 oc­ macaraua de la oţelărie. E. Pa- tiva „Partizanul" din Petroşani,
tombrie, adică cu 4 zile mai de­ pay, care în 24 octombrie a fost s-a reuşit ca la data de 24 oc­ D ragi prieteni sovietici, iubiţii MIRCEA TOTARU zei de aburi, pentru term oficare
vreme. Luna aceasta marchează primit candidat de partid, depu- tom brie a. c. să se realizeze pla­ mei profesori şi colegi 1 inginer metrolog de la 1,2 la 0,7 atm osfere a b so ­
un nou pas înainte în obţinerea nînd eforturi deosebite, a reuşit nul valoric al producţiei globale, ia Combinatul siderurgic lute. A cest lucru, după experi­
de indici mai buni, în folosirea atît la ram ura industrială, cît şi La plecarea mea din m inuna­ mentare, am să-l popularizez
cu echipa sa, să rebobineze la la ram ura neindustrială a co o ­ tul oraş Kiev, după term inarea Hunedoara în întreaga ţară.
ţie a cuptoarelor Martin, obţi- timp un agregat de provenienţă perativei pe anul 1957. facultăţii, eraţi curioşi să ştiţi
nîndu-se cea mai înaltă produc­ sovietică, foarte complicat, pen­ unde voi lucra. Iată că acum am plinind m isiunea de inginer mc- Alături de întregul nostru po­
ţie de cînd există oţelăria. Fă- tru curent continuu la cuptoarele I. MOROŞAN minunata ocazie de a vă răs­ tro lo g , mă stră d u iesc să fiu la por, care îm preună cu toţi oa­
cînd un mic bilanţ, reiese că o- electrice. Antal Zoltan, cu echi­ corespondent punde la întrebare. Eu am fost înălţim ea sarcinilor, după sfa ­ menii cinstiţi din întreaga lume
ţelarii au dat în acest an peste pa sa, a executat de asemenea repartizat la puternicul C om bi­ turile date de m inunaţii mei se pregătesc pentru întîm pinarea
plan, 7.101 tone oţel de bună ca­ 7 bobine ce sînt folosite la sec­ încă o întovărăşire nat siderurgic „G heorghe Gheor- profesori sovietici. Cinstea in sti­ celei de-a 40-a aniversări a M a­
litate şi au făcut economii Ia ţiile furnale şi oţelărie, peste an­ în raionul ghiu-D ej” din H unedoara, pe ca­ tutului P olitehnic din Kiev şi a rii R evolu ţii din O ctom brie cu
preţul de cost de peste 3.400.000 gajamentul luat. Hunedoara re noi îl mai numim şi cetatea profesorilor pe care i-am avut, noi realizări, şi eu caut să-ini
lei. Fruntaşi în întrecere pe oţe- m etalului. Aici, am fost îndru­ m i-e tot atît de scum pă ca şi aduc modestia contribuţie. Iar
lărie sînt echipele prim-topitori- La montat de motoare N um ărul în to vă ră şirilo r a g ri­ m at la secţia term otehnică, unde vouă, dragi colegi sovietici. acum, perm iteţi-m i să vă feli­
lor Traian Bîriea, Aurel Stanciu cole din raion u l H u n edoara a lucrez în calitate de inginer me- cit pe toţi cu ocazia zilei de 7
şi Axente Marian de la cuptorul In cadrul aceleiaşi secţii, în ­ crescu t cu în că una. A cea sta a trolog, avînd în directă răspun­ D eşi am num ai două luni de Noiem brie şi să urez atît tova­
nr. 4, care în luna aceasta au trecerea so c ia listă continuă şi la fo st in au gu rată, du m in ica trecu ­ dere aparatele termotehnioe. cînd am început să lucrez, to­ răşilor noştri profesori, cît şi
dat cu 19,3 mai mult oţel peste tă în s a tu l G rid, co m u n a S tre i tuşi, în acest timp am reuşit să vouă, noi su ccese în dezvoltarea
normă. celelalte faze de producţie. Tov. S în georgiu . D e la bun început, m i-am dat aduc şi eu aportul meu m odest tehnicii, pentru binele omenirii.
D ezideriu O dog şi tovarăşii F ie ­ seam a că acest lucru nu e prea la punerea la punct a unei staţii
Aportul turnătorilor rea D avid, Ioan Tică, Ştefan Se- In în to vă ră şirea din G rid s-au uşor, dar e foarte interesant. In pentru verificarea debi tenebrelor Instantaneu de toamnă
beşteanu, au m uncit cu rîvnă în scris 24 fa m ilii cu o în sem ­ com binatul nostru sînt mii de de păcură. In afară de aceasta
In cin stea zilei de 7 N oiem ­ la dem ontarea, repararea şi m on­ n a tă su p ra fa ţă d e teren arabil. aparate term otehnice, ca : debit- eu am să mă ocup şi de proble­ S ă fie in tr-a d evă r o vară ne­
o b işn u ită ? M erg p e stra d ă şi
brie, turnătorii desfăşoară o tarea cu d ouă zile m ai devrem e In to vă ră şiţii au ales p reşe­ metre, pirometre, potenţiom etre, m ele centralei electrice. In acest toate, d ar a b so lu t to a te — co p a ­
a m otorului tip „R eşiţa", de 270 d in te pe to v a ră şu l Ioan Jurj, analizatoare de gaz şi altele. sens, vreau să încerc să aplic cii d esfru n ziţi, cerul m ohoN t,
muncă susţinută, obţinînd noi kw. A nton K lsnitz, în cursul a- care a du s o m uncă in ten să pen ­ Sarcina mea constă nu numai la noi, una din lucrările ilustru­ ceaţa, bu rn iţa care se cerne n e­
cestei luni, a m ontat 6 m agneţi tru în fiin ţa rea în to vă ră şirii. în a verifica aceste aparate, dar lui meu profesor, B. P. Tard- în ceta t, îm b ră că m in tea o a m en i­
su ccese. In prim ele 25 zile ale de ridicat fontă, pe care tot el şi în a analiza schem ele de in­ nov, care constă în scăderea li­ lor — îm i c o n firm ă p r e z e n ţa i-
stalare şi de a da consultaţii mitei inferioare a presiunii pri­
lunii octom brie, echipele condu­ i-ia d em on tat în vederea rebobi- tehnice în legătură cu ele. Inde-
nării şi a m ontat 6 m otoare m a­
se de Ladislau Ferencz, Em iiian ri, a g r e g a te d eo seb ite prin im ­
portanţa lor, la se c ţiile oţelărie,
H alam a şi Adrian Speriosu, lu- furnale şi în special lam inoare.
crînd cu însufleţire, au reuşit N. NEGRU
să -şi d ep ă şea scă norm a cu 9 la
sută, dînd piese de bună cali­
Ş E FU L D E S E C ŢIE Program artistic rem ed ia b ilă a toam n ei. O to a m ­
nă veritabilă, ă n d g în d u l îţi
Lăcătuşul Trifan Pleşa, în 1952 s-a angajat la între­ 220 la sută. In ultimul timp, secţia a început să lucreze In seara zilei de 27 octom brie M unadeli, „V alsul prieteniei şi s tă m a i m u lt la p a lto n , la fular,
prinderea „Horia" din Alba-luiia. A fost repartizat la sec­ la un nou tip de vestiare pentru muncitorii de la Combi­ a. c., elevii şcolii m edii m ixte a l păcii", „ S tea g u l partidului" şi la bocan ci, cîn d din to a te p ă r­
ţia I-a lăcătuşerie, secţie nu prea mare, dar vestită pen­ nr. 1 din D eva, au prezentat, alte bucăţi m uzicale. ţile te p în d eşte răceala, g ripa.
tru realizările ei. Din primele zile de k' venirea lui, micul natul siderurgic Hunedoara. La început, abia făcea cîte cu prilejul concursului ce s-a A tu n c i? A tu n ci, de unde titlu l
colectiv al secţiei şi-a dat seama că Trifan Pleşa este un 20-30 de bucăţi pe lună. Acum a ajuns să confecţioneze organ izat de către com itetul o- D e asem enea, s-a prezentat a c e a s ta d e „ v a r ă n e o b iş n u ită ?"
lăcătuş priceput. Lucrînd cu dispozitivele create de el, răşenesc A .R.L.U.S. în cinstea un sim bol al prieteniei romîno- S ă v ă spu n ...
secţia a ajuns să-şi întreacă realizările an de an. Despre lunar 50 de vestiare. La aceasta, a contribuit în special zilei de 7 N oiem brie, un frum os
munca inventivă a şefului de secţie. Prin dispozitive di­ program artistic. sovietice însoţit de recitarea
priceperea lui Trifan Pleşa a aflat şi conducerea între­
prinderii, şi cînd maistrul secţiei a fost scos la pensie, ferite el a grăbit timpul de execuţie la diferite piese. Au asistat la prezentarea pro­ „Cîntec de dragoste pentru ţara M ă p lim b a m in tr-o zi pe str a ­
în locul lui, prin 1954 a fost numit Pleşa. Desigur că alături de Trifan Pleşa şi-a adus contri­ gram ului num eroşi elevi şi pă­ sovietică", iar elevele au recital
rinţi ai acestora. Corul şcolii a da K a rl M arx din D eva şi, d eşi
Ca şi înainte, secţia a continuat să se menţină în buţia întreg colectivul. Ioan Nicoară, Vasile Crişan, Mau- executat „Cîntecul tinereţii" de
frunte pe întreprindere, lată cîteva cifre care ilustrează rice Zaidfel, Ioan Şuvaina şi toţi ceilalţi membri ai sec­ poezii. sim ţea m toam n a pîn ă-n oase,
ţiei, lucrează cu dragoste înţelegîndu-se foarte bine în m ă opream d es în faţa vitrin e­
realizările mai recente ale secţiei, condusă de Trifan Ple­ muncă. De altfel în afară de organizarea bună a locului I. ROŞIANU
şa. Pe luna iulie, secţia şi-a îndeplinit planul în proporţie corespondentă lor şi-m i făceam to t felu l de
de 103 la sută, pe august 203 la sută, iar pe septembrie de muncă şi de perfecţionarea diferitelor faze de lucru,
înţelegerea care domneşte între muncitorii secţiei, a con­ pla n u ri cu p riv ire la cu m pără­
tribuit în mare măsură la realizările obţinute.
tu rile d e iarnă. A şa s-a fă cu t că
m -am o p rit şi-n fa ţa vitrin ei
m a gazin u lu i d e în călţăm in te.
CI o cot e s a b mu nţ F rum os aran jată, n im ic de zis.
D ar, p riv in d m ai aten t, obiecte­
le ex p u se tn i-au tre z it a m in tiri
care m -au făcu t d in tr-o d a tă să
F oc I A rtificieru l a făcu i con tactu l de ortaci atacă fron tu l de cărbune. s o c ia lis tă in în tre a g a V ale a Jiului. o ftez d u p ă vrem ea 6în d afară
şi seîn teia a porn it. P este cltcva cli­
pe, tro tilu l va exploda. T o ţi m inerii v>7A b a ta ju l d e s u b m u n te , In c a r e n e rodu l m uncii a v ln ta le n -a intir- era so a re şi cald. E rau n işte
din a b a ta j s-au retra s. A cum , stau
în cordaţi a şiep tin d , d a r num ai cîteva aflăm , clo co teşte, cra terele, ciocan ele zia t să se va d ă . In p rim ele opt luni, p a n to fi de to a tă fru m u seţea , cu
secunde, căci o bubuitură în ăbu şită
ră b u fn eşte p in ă -n d ep ă rtă ri. F eţele ş i p e r fo r a to ru l nil sta u o c lip ă . planul pe în tregu l bazin a fo st d e ­
lo r în co rd a te în cep să se d estin d ă .
U nii zâm besc sa tisfă cu ţi, a lţii răsuflă P e C sik i, C ibi, T ocaci şi a lţii din p ă ş i t cu p e s t e 4 0 .0 0 0 to n e ş i c ifra m u lte, m u lte gău rele, du pă care,
u şu raţi, in im ile îşi reiau pu lsu l n o r­ acea sta este doar în cepu tu l.
m a l, b a t ca ş i în a in te, ia r o rta c ii lui —b r i g a d a t i n e r e ţ i i cum au b o teza i-o d re p t să vă spu n, am u m blat
C s ik i în c e p s ă m ă riin ce In tih n ă . F rontul e a p roape perforat, iar lo ­
—m i n e r i i m a i b ă t r l n i li fră m ln lă m u lt astă-vară. Trem urau şi ei
P e C siki îl fră m ln lă Insă ceva, e
m ereu iăcu i. P lan u l pe anul a cesta g h id u l să p u ste în că o d a tă în a ce­ cui p en tru a rm ă tu ră g a ta O rta cii a- în vitrin ă , a şa cum trem u ram eu
l-a d ep ă şit de m u lt deşi an gajam en tul
b rig ă z ii a fo st ca a c e st lucru să se la şi sch im b şi a c e st g ln d le d ă m ai d u c lem n , m ă so a ră , taie, fac icuri afară. Iată, m i-am zis, ne-a p rin s
in tim p le p ln ă ta 7 n oiem b rie. U n
g in d de n epătru n s a pu s in să stăpl- m u lt sp o r în m u n ca lor. P erfo ra to ru l zd ra v e n e , p re g ă te sc p u şcarea şi... g in - iarn a n ep reg ă tiţi. S au poate...
nire pe vu ltu ru l cel m ai în d ră zn eţ al
b rig ă z ii. b a te n e în c e ta t, cio ca n u l p n eu m a tic in d u rile lo r se d e a p ă n ă m ereu , m e ­
—C siki, ai tain e faţă de n o i? ii m iin i h arn ice şi p ricep u te în d rea p tă re u : M ai sîn t în că tre i luni p în ă la g în d u l care m -a străfu lgerai,
în treabă un ortac din brigadă. cu rep eziciu n e fro n tu l p re g ă tin d lo ­ fe stiv a l scrin zia rele iar pe clm - m -a făcu t să -m i eon iro tez facu l­
C sik i în să nti-i ră sp u n se. D u pă ce
cul pentru arm ătură. pul în trecerii so cia liste apar noi par­ tă ţile m in tale. A şa că am in tra t
fum ul a ieşit din abataj, orla cii p o r­
n esc să rein cea p ă lucrul. A ju n s în T o ţi m u n cesc zâm bind. Cu sig u ra n ­ tic ip a n ţi. î ş i ¦a d u c a m in te c ă C s ik i re p e d e în m a g a z in , s ă în tre b
abataj C siki, m u lţum it de ceea ce ve­ ţă că vor reuşi, vo r în vin g e. M ai n-a vo rb it m u lt, d a r ce a sp u s, a
de, zim b eşle. D a, îşi spu n e in g ln d , s î n t d o a r p a tr u .o re p în ă v in e s c h im ­ sp u s h o tă rit şi ei, o rta c ii lu i l-au d a c ă nu c u m v a eu a m ră m a s în­
au ru p t bine. S e în to a rce că tre ai bul. ş i c io c a n u l m u şc ă p a rc ă m a i în ­ în ţeles. E ra la o con sfătu ire de p ro ­
d ră c it d in fro n tu l d e cărbun e iar, du cţie a b rig ă zii unde el le-a sp u s: a rm a e v e n im e n telo r ş i că: în loc
,s ă i ş i p a r c ă a r fi p o r n i i l a u n a - gln d u rile celor ce stlrn esc clocote „N u m a i este m ult şi se va an aliza
sub m unţi se deapăn ă m ereu, m ereu. cine a d a t m ai m u lt cărbune de un de toam n ă, să se fi p la n ifica t
sa ll d ă c o m a n d a : ortaci, pe el I an în coace. D rept ră sp la tă aceia vor
O rtacii, bucuroşi de în dem n , p o r­ E ra lu n a aprilie, va ra In a cest an pleca la fe stiv a l, la M o sco va . V reau vreo vară n eobişn u ită. R ăspu n ­
p re v e ste a să fie ca ld ă şi sen in ă, p li­ să ieşim p rim ii p e V a lea Jiului şi a-
nesc craţercle şi s-a vîn iă asupra căr­ nă d e bucurii cum n-au fo st m u lte c e s t lucru treb u ie în fă p tu it, p u tem da su l gestion aru lu i a ven it prom pt:
bunelui ru pt de pu şcătu ră, să -l tri- veri. în trecerea în tre cele p este 250 p în ă ta 7 N o ie m b r ie 1 5 .0 0 0 to n e d e
m ea tă la ziu ă m ai repede, cit m ai b rig ă zi d e tin eri m in eri p o rn ită încă cărbune m ai m u lt d ecit prevede pla­ — N u, tovarăşe. Nu s-a p la ­
r e p e d e . C s ik i, ia p e r fo r a to r u l, iI u n ­ d in ia rn ă era In to i. C ei d e la Lu- n u l d in ca re 12.000 p în ă la d e s c h i­
g e, pu n e un burgh iu in el şi a lă tu ri derea festiva lu lu i. C ine-i h otărit să n ificat nici o vară. A m fo st noi
p en i în fru n te cu Furo A lexandru co n tin u ie în tre c e re a ? „T oţi", ră sp u n ­
erau h o tă rlţi să ia să prim ii. O rtacii su l a ven it in cor din partea tuturor plan ificaţi cu pan tofi de vară.
iu i P eter M oise d e la P etrila au- ră sp u n s p e ca re C sik i l-a p rim it cu
!uat-o ra zn a , în do u ă luni au d a t a- căldu ră şi zîm b et pe buze. F iii lin iştit...
p r o a p e 3 .0 0 0 to n e d e c ă r b u n e p e s te
plan. La U rica n i, Lonea ş i A n in oasa P erforatorul începe ultim a gaură, Ş i m -am lin iştit. V asăzică
arm ătura e rid ica tă , p u ţea lo veşte
m itin g u rile în su fleţite dovedeau pu l­ g rin d ă şi ştem pi, p reg ă tesc bara­ rea, pe a cei ce v o r m erg e Ia fe stiv a l. sîn t norm al. A n o rm a lâ -i n um ai
ju l şi... N u le ven ea să .c re a d ă că v is u l le
era re a liza t. B rig a d a lo r a fo st în p la n ific a re a celo r d e la O .C .L .
...G ln du rile lo r d in nou se d ea ­ fru n te, i-a în trecu t pe ioţi.
p ă n ă m ereu, m ereu. L unile au trecut P ro d u se in du striale.
repede, filele calen daru lu i au răm as A fară era ca ld şi trenul, cu ioală
In urm ă cîn d zia rele d in iu lie au a- A m p le ca t din m a g a zin com ­
DELEANU VICTOR
p lect restabilit. N um ai vitrin a
m a g a zin u lu i m ă p riv e a rece prin
n u n ţa t p e cei ce au c lş iig a t în tre c e ­ (C o n tin u a r e în p a g . 3 -a ) g ă u relele pan tofilor, trezin d u -m i
su l viu pe care l-a lu at în trecerea icurile vln jo s, o rta cii p rin d sco a b e de
a m in tiri calde...
P. GINDURI