Page 95 - 1957-10

Pag. 2
1 pregătimtenie alegerile
organelor de« te reaorganizaţiilor II.TJL!
Au început alegerile organelor de U.T.M. ceea ce a dat posibilitatea să cută cu cea mai mare grijă. Utemiştii
iconducere a organizaţiilor U. T. M. se comită unele abateri de la instruc­ să fie ajutaţi pentru a se pregăti în
Cu prilejul acestui eveniment deo­ ţiunile G.C. al U.T.M.
sebit de important în viaţa organiza­ lată de ce, acum cînd se desfăşoa­ de seamă. Ei trebuie să fie puşi la cese în m uncă. A stfel, produc­
ţiilor U.T.M:, utemiştii vor putea ana­ ră alegerile în organizaţiile U.T.M. co­ curent cu unele deficienţe ce frămîn- ţia bunurilor de consum pe cele
liza felul cum s-a desfăşurat viaţa dc mitetele raionale şi orăşeneşti U.T.M. tă mai mult organizaţia de bază în trei trim estre ale anului 1957 ani de cînd o m înă de oam eni, pătu iască pe fiecare la vatra sa. pentru ei şi gospodăria lor. In
organizaţie, felul cum au muncit biro­ trebuie să supravegheze ca astfel de scopul de a face propuneri noului or­ este cu 50 la sută m ai m are după m ulte frământări, după ş o ­ Şi o face ! D oar num ai în ca- cei cinci ani valoarea m ijloace-
urile organizaţiilor de bază pentru în­ lipsuri să nu se mai repete.
deplinirea sarcinilor.
Experienţa alegerilor trecute a •do­ este necesar ca comitetele raionale şi U.T.M. sînt obligate ca în termen de folosirea din plin a utilajului, nerală de constituire, unul —- an, a prim it sum a de 3.608 lei. tită în să valoarea m a g a ziei de
vedit că acolo unde ele au fost bine orăşeneşti U.T.M. să asigure o pregă­ cel mult 15 zile de la terminarea unei dotarea secţiilor cu u tilaje noi, mai citit se vede - - s-a ridicat Tot pentru hărnicia lor, drept a- cereale şi a grajdului ce se află
pregătite, s-au obţinut rezultate bune tire temeinică a cadrelor cu probleme­ adunări de alegeri să o confirme, să folosirea m etodelor înaintate şi şi a propus să-i zică g o sp o d ă ­ van s de 40 la sută, văduva în construcţie şi pentru care au
în întărirea vieţii interne de organi­ le specifice fiecărui raion, oraş sau instruiască noul organ ales chiar la
zaţie, în creşterea puterii de mobili­ întreprindere.
zare a tineretului pentru îndeplinirea Comitetele raionale U.T.M. trebuie tea cunoaşte mai concret problemele
planului în producţie.
Numeroase organizaţii U.T.M. au
ţinut să cinstească alegerea noilor or­
gane cu importante succese în pro­
ducţie. Astfel, în cinstea alegerilor din
anul trecut tinerii de la mina Lonea,
au dat peste plan peste 380 tone căr­
bune, tinerii de la Combinatul side­
rurgic Hunedoara au realizat de ase­
menea economii în valoare de peste
2 milioane lei, iar tinerii de pe şan­
tierul laminorului Bluming, au obţinut
de asemenea însemnate economii de
materiale.
Cu ocazia alegerilor din anul tre­
cut, s-a văzut o creştere serioasă a
combativităţii membrilor U.T.M. şi a
orientării lor, asupra cadrelor celor
mai corespunzătoare care să fie a-
lese în organele de' conducere.
Trebuie însă spus, că, pe lîngă suc­
cesele obţinute au existat şi serioase
lipsuri în activitatea unor comitete ra­
ionale şi orăşeneşti de U.T.M., lip­
suri despre care trebuie să se ţină
seama. Acestea s-au manifestat în mod
deosebit în ceea ce priveşte asigurarea
unei instrujri temeinice a tuturor ca­
drelor U.T.M La mult timp după în­
ceperea pregătirii alegerilor se mai gă­
seau în regiunea noastră cadre care
nu erau înşiruite asupra felului cum
‘rebuie să se desfăşoare alegerile de
în teh
Curăţitor mecanic pentru
războaiele de ţesut
Pentru curăţirea războaielor de
ţesut s-a construit un nou cură­
ţitor, care foloseşte jeturi de
aer de mare viteză produse cu
ajutorul unui ventilator cen­
trifug. A ceste jeturi fac ca pu­
ful, praful de bumbac şi im ­
purităţile, să capete o serie de
m işcări de ridicare şi cobo-
rîre.
Jetul descrie o traiectorie în
formă de cercuri care se între­
taie pe suprafaţa războiului şi
a ţesăturii, producînd astfel o
serie d e vîrtejuri ou efect de
curăţire. D ispozitivul trece pe
deasupra războaielor la inter­
vale de timp determ inate.
Suportul curăţitorului este
suspendat de tavan şi nu are
stîlpi de susţinere sau piese
de legătură cu scheletul răz­
boaielor. In consecinţă, el nu
îm piedică vederea din sala ţe-
sătoriei.
A cest dispozitiv poate fi fo­
lo sit şi la curăţirea plafonului.
Curăţitorul lucrează cu cu­
rent alternativ trifazic de 55 v.
Procedeu de fabricare
a ţesăturilor impermea­
bile pentru apă
şi permeabile pentru aer
D e curînd s-a elaborat un
procedeu nou de im perm eabili-
zare a ţesăturilor (brevet fran­
cez 1128290), care constă în
aplicarea unor benzi din pelicu­
le de m asă plastică pe o ţesă ­
tură textilă. B enzile sînt d is­
puse în formă de solzi, astfel
îneît m arginea unei benzi este
acoperită de m arginea liberă
a benzii urm ătoare.
M arginea acoperită a fiecărei
benzi este sudată electric cu cu­
rent de înaltă frecvenţă, de su ­
portul textil. Pentru menţinerea
benzilor pe ţesătură, ele sînt
sudate din nou pe linii tran s­
versale, la intervale egale.
Această nouă operaţie poate
fi efectu ată după acoperirea b e n ­
zilor cu o a doua ţesătură, a st­
fel că cele două ţesături sînt
prinse între ele prin sudurile
transversale.
Ţesătura astfel tratată este
absolut im perm eabilă la apă, ea
răm îne însă permeabilă pentru
aer prin inierstiţiile nesudate ale
benzilor de acoperire.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 894
De la subredasţia noastră
voluntară din Sebeş
Mai multe bunuri
de larg consum
M eşteşugarii de la coopera­ 5 ANIDE ROD BOGAT
tiva „U nirea“ Sebeş, întîm pină
ziua de 7 Noiem brie cu noi suc­
vederea discuţiilor pe marginea dării
Nu de m ult s-au îm plinit cinci Are om ul copii şi vrea să-i că- ca lor, au lucrat zi şi noapte
gan pentru îmbunătăţirea muncii. faţă de anul 1956. văiri şi îndoieli, au pornit pe drul celor trei avansuri băneşti, lor de bază a crescut la 148.000
Pentru a preveni însă apariţia lor Comitetele raionale şi orăşeneşti A cest lucru a fost posibil prin calea colectivei. In adunarea g e ­ acordate de gosp od ărie în acest lei. In această sum ă nu e soco-
ap rovizionarea l>a tim p cu m a ­ riei „Păm înt d ezţelen it“. P roba­ Zamfira Todoni, fiica sa Reza şi fost confecţionate şi arse 25.000
faţa locului de producţie pentru a pu­ terialele necesare. bil că evenim entele descrise în soţul acesteia Titi Iosivoni, au cărăm izi, cum părîndu-se în ace-
rom anul lui Şolobov i se păru­ luat 1.161 kg. grîu -secară, 1.359 laşi timp 10.000 kg. cim ent,
Pe lîngă m obilă şi alte pro­ seră cum va asem ănătoare celor kg. porum b, 13 kg. lîn ă, iar ca L660 kg. var şi alte materiale,
să efectueze un control mai calificat ce le are de rezolvat. Este necesar
asupra felului cum se desfăşoară adu­ de asemenea ca în tot timpul desfă­ duse, cooperativa a dat şi sorti­ prem ergătoare închegării colecti­ avans pentru zilele-m uncă efec- co n stru cţie ce va fi ridicată- în
nările de dări de seamă şi alegeri şi şurării alegerilor, organizaţiile U.T.M. m ente noi ca : som iere, dorme­ vei lor. A propus, şi adunarea a tuate, suma de 2.652 lei. Asem e- roşu şi acoperită încă în toam-
să nu permită ţinerea de adunări slab să informeze în permanenţă organiza­ ze, paturi pentru copii, binale. aprobat. A stăzi, pe frontispiciul nea acestora, colectivistul Petru na acestui, an.
pregătite. ţiile de partid despre mersul alegeri­ De curînd a fost înfiinţată o clădirii sediului, pe o firmă vop­ M oisescu a primit şi el 1.205
lor cerîndu-le sprijin pentru asigura­ nouă secţie — secţia electroteh­ sită în roşu se poate citi : „G os­ kg. grîu-secară, 1.398 kg. po- D eşi m ică în raport cu alte
In noile organe de conducere U.T.M. rea succesului deplin în această ac­ nică. podăria agricola colectivă „P ă­ rumb, 13 kg. lîn ă, iar pe d easu - gospodării colective din regiu-
trebuie aleşi tineri care lucrează di­ ţiune. mînt dezţelenit“, Ostrov, raionul pra şi 2.554 lei. P înă la sfîrşitul nea noastră — gospodăria din
rect în procesul de producţie, tineri In producerea bunurilor de H aţeg. anului, colectiviştii vor mai pri- O strov are la ora actuală 8 vaci
care iau măsuri practice pentru apli­ Munca de pregătire şi desfăşurare ..consum s-au folosit cu pricepe­ mi cartofi, coceni, fîn, hani, cu lapte, o junincă, 3 viţei, 6
carea în viaţă a hotărîrilor partidului, a alegerilor U.T.M. trebuie împletită re unele resurse locale. Din re­ Belşug restul de 60 la sută din cereale cai, 2 m înji, 240 oi şi 11 stu p i
care luptă cu hotărîre împotriva lipsu­ cu îndeplinirea în bune condiţiuni a tezările de buşteni de la fabrica şi 40 la sută din porumb, pre­ de albine. Jn inventarul acesteia
rile/, tineri strîns legaţi de masa ti­ tuturor sarcinilor ce stau în faţa or­ de cherestea s-au confecţionat S-au scurs cinci ani de cînd cum şi alte m ulte produse. se mai găsesc de asem enea : m a­
neretului. ganizaţiilor U.T.M. In acest scop tre­ funduri la dulapuri, econom isin- ostrovenii au pus tem elia g o s­ şini pentru sem ănatul griului,
buie discutată munca de mobilizare a du-se 80 m.c. cherestea. podăriei lor. La început oam e­ Şirul celor care au obţinut re­ m aşini pentru sem ănatul porum­
Este bine ca în noile organe să fie tineretului în întrecerea socialistă por­ nii n-au adus cu ei mari bogă­ zultate frum oase nu se term ină. bului, care şi căruţe, pluguri,
alese cu încredere şi curaj cît mai nită în cinstea zilei de 7 Noiembrie, Angajamente îndeplinite ţii, în schim b au adus hărnicia Toţi colectiviştii au prosperat. grape, prăşitori şi alte unelte.
multe fete. care pot să aducă o con­ să se creeze cît mai multe brigăzi de palm elor, care le-a asigurat bel­ Clep Sim ion şi-a cum părat ra­
tribuţie serioasă la îmbunătăţirea tineret şi posturi utemiste de control La fabrica de hîrtie „1 M ai“ şu g u l de azi. Ia tă -1 pe Iovu Io- dio. V ictoria Todoni, Solom on Contractările — mijloc
muncii de organizaţie. Paralel cu a- şi să se extindă în toate întreprinde­ Petreşti pînă în prezent s-au rea­ sivoni, de pildă, odinioară slugă Daj, Ştefan Bojin şi alţii, şi-au ce asigură veniturile
ceasta trebuie să se dea atenţia nece­ rile regiunii noastre, iniţiativa tine­ lizat peste angajam entele luate la cei b ogaţi, ducînd anul acesta făcut case noi, şure ori grajduri,
105 to n e hîrtie şi 31 tone ca ie ­ acasă, ca rod al m uncii sale şi m agazii, iar Traian Sitnedroni şi An de an gospodăria încheie
sară maturităţii cadrelor ce vor fi a- rilor de la uzinele „Progresul“-Brăila te. Productivitatea m uncii faţă al fam iliei, 1700 kg. grîu-secară, Titi Iosivoni şi-au procurat m a­ cu statul tot mai m ulte contrac­
de angajam ente a fost depăşită 1.956 kg. porum b, 16 kg. lîn ă, terialele necesare. te, lucru ce-i asigură pe lîngă
lese, pentru ca tinerii să poată conta şi „Tudor Vladimirescu“-Bucureşti. cu 3 la sută, iar beneficiul rea­ brînză şi altele. Toate acestea alte m ulte avantaje, un im portant
venit bănesc. N um ai de la în cep u ­
pe o desfăşurare mai corespunzătoare In agricultură este necesară intensi­ tul acestui an, pe bază de con­
tract gospodăria h livrat statu­
a vieţii de organizaţie. De asemenea, ficarea mobilizării tineretului la coope­ lui 5.200 litri lapte, 1.500 kg. s e ­
cară', 180 kg. lîn ă, 100 de m iel
trebuie să se aleagă în noile organe rativizarea agriculturii, să se organi- i lizat peste plan este de 387.000 num ai în contul avan su lu i de Creşte avutul obştesc în prim ăvară şi 47 de oi ce-au
zeze mai multe întîlniri ale tinerilor J lei. In întrecerea so cia listă tov. 40 la su tă, restul urmînd să le fost predate zilele trecute. In
un număr corespunzător de tineri din din sectorul socialist al agriculturii cu j N icolae Borca, conductor de prim ească la sfîrşitu l anului. total contractările predate pînă
m aşini, a depăşit norma cu 25 D e cînd omul e în colectivă ln 1952, cînd au pornit la acum le-au adus un venit net
rîndul naţionalităţilor conlocuitoare. In tinerii ţărani individuali, pentru ntra a sută, iar Gh. B asarabă, con- şi-a făcut casă nouă, ba între drum, aveau ca m ijloace de ba­ de 35.883 lei.
ză, bunuri a căror valoare se
adunările de dări de seamă şi alegeri, gerea lor pe drumul gospodăriei co- j riuctor de calandru, cu 40 la timp şi-a procurat şi m aterialul evalua doar la 13.993 lei. O a­ P e ste puţine zile vor fi pre­
lective şi al întovărăşirii agricole. m enii au pus însă suflet în mun- date cele 300 kg, porumb boa­
tinerii trebuie să dezbată problemele sută. A sem enea rezultate fru- j necesar pentru alt rînd de case, be şi 5.000 kg. cartofi, iar în
p erioada 30 n o ie m b r ie -15 d ecem ­
specifice organizaţiei de bază respecti­ Alegerile lî.T.M. vor trebui să iducă j m oaşe au obţinut şi alţi m unci­ brie se vor preda de asem enea
ve. In întreprinderi trebuie să se ana­ la creşterea influenţei organizaţiilor i tori. Mo$
lizeze cu tărie participarea tineretului jU.T.M. în rîndurile tineretului pentru
în procesul de producţie, iar la sate ca un număr tot mai mare de tineri , —— — v
să nu fie organizaţie de bază care să să ceară a deveni membri ai orga- i
nu dezbată cu tărie problema partici­ nizaţiilor U.T.M. N. S. S T Ă N E S C U : Despre tractoristul Ion David
Asigurîndu-se un ajutor calificat fie- j
pării utemiştilor la transformarea so­
cialistă a agriculturii.
De asemenea, dărilor de seamă tre­
buie să li se dea un caracter intere­ cărei organizaţii în parte, alegerile or­ „Cooperativizarea Pe drumul Bradului, val vîr- bustibil este bine aprovizionat. cele 8 vaci contractate. Toate
sant, să nu aibă un conţinut sărac ca­ ganelor de conducere locale U.T.M... agriculturii în R.P.R.“ tej, trecea un tractor de la SM T Păcatul mare, este însă că trac­ acestea vor aduce colectiviştilor
re să nu-i intereseze pe tineri. vc-r duce la o îmbunătăţire continuă a p ra ştie. A mers cît a mers, apoi torul nu poate m erge decît rare­ un alt venit de seam ă. In cu-
activităţii tuturor organizaţiilor U.T.M. După ce prezintă în .lin ii s-a oprit la m arginea tarlalei în­ ori acolo unde ar avea tractoris­ rînjd, eu o r g a n e le I.C .I.L. vor fi
Mobilizarea tineretului la adunările din regiunea Hunedoara. mari, dizolvarea capitalism ului tovărăşirii din Baia de Criş. tul „treabă". Şi anum e : pe la încheiate contracte pentru canti­
de dări de seamă şi alegeri să fie fă­ în agricultura Rom îniei şi si­ nunţi, în vizită la rude, şi, cîte- tatea de 4 ,0 0 0 litri lapte, care
Tractoristul Ion David a eo-
tuaţia nouă, creată în urma re­ borît de pe „fotoliu", a făcut cîţi- odată la baza S.M .T. — spune socotit la 2 ,2 0 lei litrul, le a si­
Cei mai buni, în biroul formei agrare (din 1945) şi a va paşi pe ogor, şi-a dat şapca el, după piese, şuruburi, să ascu- gură un alt venit de 8.800 tei.
a v a n ta jele acordate de., reg i­ pe ceafă, a în g h iţit în sec şi, tă fierul pentru p lu g şi cîte a l­
tele. Că nu rezolvă tractoristul i*
organizaţiei de bază mul demoorat-popular ţărănim ii după ce-a tras o înjurătură, s-a
m u n citoare — iautorul se o- urcat din nou lîngă m aneta trac­ Năzuinţe
torului.
p.reşte asupra form elor coopera­ D avid nici pe una din cele de pe C olectiviştii nu se laudă. Ei
C e o fi g în d it om u l atunci, mu se urmă, e clar. A ltfel n-ar sta la tac şi fac. Intr-o zi şi-au făcut
Zilele trecute la I.T.C. Petroşani s-a lor economice, de producţie, organiza­ ţiei a gricole de producţie din ştie precis. D estu l că s-ia pornit pe m arginea drumului, din lipsă de socoteala : şi au hotărît să cum ­
lucru. Cu m înie. A lucrat.., mult piese. pere un cam ion. Din ziua cînd
ţinut adunarea generală a organizaţiei ţia de bază a neglijat într-un mod cu j j,aipa noastră. timp. Din calendar au fost rupte au luat această hotărîre a trecut
21 file. Cum a lucrat ? S ă v.-o Din toată treaba asta, eu sînt un oarecare timp. Acum, valoa­
de bază, cu prilejul căreia s-a dez­ totul nepermis munca de îndrumare şi Capitolul d e bază al lucrării spună întovărăşiţi! din Baia de de acord cu un sin g u r lucru : a- rea bunurilor din contractări se
bătut pe larg faptul cum a muncit or­ control asupra activităţii organizaţiilor este consacrat analizării rela­ Criş. Cît a arat ? Să v-o spun cum în plină cam panie, nici un apropie de valoarea cam ionului.
ganizaţia de bază şi biroul acesteia ÎP de masă — U.T.M. şi sindicat — în ţiilor de producţie d in diferite e u : 7 ha. Cifră record ! îm păr­ alt tractorist să nu ia exem plu Pentru anul ce vine e prevăzut
perioada de la 1.IX.1956 şi pînă în direcţia felului cum se ocupă acestea forme ale cooperaţiei d e produc­ ţiţi pe 7 la 21 şi vă ie se aproape lui Ion D avid care fa ce v izite, un venit lunar suplim entar de
de educarea utemiştilor şi a nemem­ ţie agricolă. P e baza unui a m ­ exact 0,33 ha la zi. Adică ceva se plimbă şi din cînd în cînd...
prezent. mai mult decît ar ara cu o pe­
Darea de seamă prezentată a scos brilor de sindicat, de întărirea muncii plu m aterial d ocu m en ta/ este reche de vaci slabe, un ţăran in­
în evidenţă faptul că, această perioa­ culturale şi sportive din întreprinde­ analizată m aturizarea relaţiilor d ividual. Tractorul ar fi m ers şi
rnai m ult. U n ii spun că într-ade-
dă se caracterizează printr-o muncă re etc. socialiste pe diferite trepte ale văr a m ers mai m ult, dar pe o- duce zestrea m iresei, remorcată 7.— 8.000 Iei, ceea ce în se a m n ă
goarele a diferiţi cetăţeni din peste 90.000 lei anual. A sta pre­
susţinută de îndrumare şi mobilizare a Ca urmare a faptului că în munca cooperaţiei a gricole şi superio­ M esteacăn, Ţebea, etc. încolo, la tractorul său. supune că la 1 ianuarie 1958,
tractorul e bun, nu are nici o între m ijloacele de bază ale g o s­
tuturor salariaţilor acestei întreprin­ organizaţiei de bază unii tovarăşi, cum ritatea acesteia faţă de m ica defecţiune m ecanică. Cu corn- Poate, conducerea S.M .T. Oră- podăriei inventarul va cuprinde
şi un cam ion. N im eni din cei
deri, în vederea îndeplinirii şi depă­ sînt Ştefan Cozmin, Nicolae Nistor, gospodărie ţărănească. ştie să se intereseze mai îndea­ care cunosc progresul făcut de
şirii sarcinilor de producţie, lucru ce Csilla Rădermacher au muncit cu simţ In partea finală sînt în făţi­ colectiviştii din O strov în cei
proape de această metodă de a
a dus la ridicarea nivelului de trai de răspundere şi pricepere, adunarea şate perspectivele dezvoltării a- realiza... hantri, şi, dacă o g ă ­
al muncitorilor din minele şi întreprin­ generală i-a ales în noul birou, în- griculturii romaneşti în perioada seşte bună, să aplice drepturile
derile Văii Jiului. credinţîndu-le conducerea organizaţiei celui de-al doilea plan cincinal, de inovator lui Ion D avid, iar
Darea de seamă şi discuţiile au criti­ de bază. rolul ei în făurirea econom iei dacă nu, să-i aplice cele cuve­ cinci ani de existenţă, nu se în ­
CSILLA RĂDERMACHER socialiste.
cat însă faptul că orientîndu-şi acti­ corespondent nite. doiesc de realizarea acestei nă­
vitatea numai spre rezolvarea sarcini­
334 pagini 16 lei Să. •auzim dî e'' bine ! I,
OOOOOOOOOOOOOOOOOOO00000000000000000000000000000000000000OJOO00000000G'O0000O000000000000OO00000000000000000000000000000000000000000000o zuinţe. PETRE FARCAŞ1U
o
8 IN Z I L E L E MARELUI OCTOMBRIE OOOOOOOOVwJvWOOOWOOOOOOOOWOVOOOOWOOi ooooooocxx
8
8 S-a reparat căminul cultural
8 Ultim a locuinţă conspirativă a lui V. I. L enin M ultă vreme tineretul din co- s-ia şi a p u ca t de lucru. In m a i
8 puţin de două luni căm inul a
muma B alşa n-a avu t unde du­ fost g ata cu întreaga reparaţie
8 S tă p în a acestei p ită in vederea n a rea in su re c ţie i e ste e c h iv a le n tă cu 8 generală şi sala de spectacole
m oartea". 8 ce activitate culturală. Zilnic, cu 2 0 0 d e locuri a fo st diată în
8 In tre locu rile m em orabile leg a le de locuinţe era pe vre­ de O. NECEAEV iernii. C a a ltă m ă ­ se duceau tinerii la com itetul folosinţă.
m ea aceea V. M. sură de precau ţie I n a c e a z i V . 1. L e n in a t r i m i s in 8 executiv al sfatului popular şi-i
Ş viaţa şi a ctivita tea revolu ţion ară a trei rîn du ri prin M . V. F ofanova 8 rugau pe tovarăşii de aici să Iniţiativa a fost a deputatu­
8 lui V. I. L enin d in o cto m b rie 1917 F ojanova, p a rtici­ L en in a ru g a t ca sc riso ri la C om itetu l C entral al p a r­ 8 lui Dum itru Sturza şi a m em ­
g e ste bin e c u n o scu tă şi ultim a, lu i lo- tidu lu i, in sisiin d ca el, L enin, să se 8 repare căminul cultural. brilor com itetului de cetăţeni,
o cu in ţă co n sp ira tivă d in L en in grad. p a n tă la m işcarea revo lu ţio n a ră din in g a rd u l d e scin du ri care despărţea 8 Intr-o zi comitetul de cetă­ Constantin Cîndea, Aron Mo-
§ E ste vorba de casa cu num ăru l 1/92 ,m u ie la S m o l i ţ i i u n d e s e g ă s e a s t a ­ 8 ga, Aron Mihuţ şi Aron Pîrva.
Ş de pe strada S erdobolskaia din car­ R u sia. L ocu in ţa a fo s t a m en a ja tă din clă d irea d e lo cu l vira n să se fa că o 8 ţeni a luat în discuţie problem a
8 tieru l V iborg. V ladim ir llic i a locuit lul m ajor a l in su recţiei arm aie. C o ­ 8
tim p în vederea so sirii lu i V ladim ir d esch izătu ră... m itetu l C entral nu era de acord, d e­ 8 sezisată şi în zilele următoare
7a ic i d e la ( 2 0 ) p î n ă l a 2 4 o c to m - 8
g brie (6 n oiem brie) 1917. S e ştie că llici. A fo st în to cm it plan u l clădirii D in a cea stă u ltim ă locu in ţă co n sp i­ oarece copoii G u vern ulu i P rovizoriu 8
g fiin d n evo it să se ascu n dă de u rm ă­ il căutau p este lo t. în a in te de a p le­
şi al lo cu in ţei, s-au co n fecţio n a i chei ra tiv ă V . I. L enin a co n d u s d irect ca F ojan ova pentru a treia oară, L e­ 8
r ir ile g u v e r n u lu i p r o v iz o r iu , V . 1. L e­ nin i-a sp u s că d a c ă nu se v a în ­ 8
pen tru cam era lui L enin şi pen tru p re g ă tirile in ved erea in su recţiei a r­ toarce p iu ă la o ra 11 se a ra el va 8 Clocote sub munţi
nin în a in te de a ven i la P etro g ra d a
u şa d e la in tra re. T o a te a c e ste a i-au m a te d in O cto m b rie. A ici el a sc ris
locu it în o ra şu l V ib o rg . D at fiin d
fo st p red a te lui V la d im ir llic i în că o serie d e lu crări in care sin i expuse (U rm a re din pag. D a ) scă în ain te de term en an gajam en tul
în să că se în trevedeau even im en tele lu at. In aceste zile în trecerea conti-
de pe vrem ea citu l se ascu n dea in pro b lem ele prin cipale ale stra teg iei şi ——-— ¦--- rr
g h olărîtoare ale revo lu ţiei, C om itetu l
3 C entral al P artidu lu i B oişevic a ho- F inlanda. ta cticii lu ptei revolu ţion are a pro leta ­ v ife z a il d u c e a u p e C s ik i şi p e cei nUfi cu a c e la ş i a v in t, a n iv e r sa re a a
5P8 t ă r î t în z i u a d e 3 ( 1 6 o c to m b r ie A ju n g în d in fa ţa clă d irii, L enin s-a riatu lu i şi pla n u l con cret al în fă p tu ­ proceda aşa cum crede de cu viin ţă. m ai h arn ici o rtaci a i să i sp re ră să- 40 d e ani d e la M area R evo lu ţie S o ­
1917) să -l rech em e p e L en in la Ue-
urcat pe o scară în tu n eco a să la e ta ­ irii in su recţiei arm ate. P rin tre a ces­ Ea nu reuşise încă să se în toarcă rit, m ereu sp re ră să riţ, sp re M o sco va c.ialistă îi v a g ă s i pe o rta cii lui
8 Irograd. In ziu a d e 7 o cto m b rie V la-
jul III şi a d esch is sin g u r uşa lo ­ tea trebuie m en ţion ată rezo lu ţia isto ­ cin d L en in a şi p ă ră sit locu in ţa. R es- m u lt d o rită . Au făcu i u n p o p a s in C sik i cu le g ă m în lu l în fă p tu it,
d im ir llic i a p lecat din V ib o rg cu un p ectîn d pîn ă la ca p ă t reg u lile co n sp i­
cuinţei. F ără a d a ochi cu g a zd a , el rică cu p rivire la in su recţia arm ată, oraşu l erou L en in grad, A ici au vizi- U ltim a g a u ră e perforată, scu lele j
- tren lo ca l ş i a a ju n s în g a ra Rai-
g vota (in prezen t R o şcin o). In aceeaşi a in tra t direct in cam era sa. adoptată în şedin ţa d in 10 (2 3 ) oc­ ra tiv e , el a lă sa t g a zd e i urm ătorii! < \l a t c r u c i ş ă t o r u l „ A u r o r a " , a u v ă z u t cu s i l i t a d u n a t e i n p r e a b a t a j, a r l i j i c i e -
g zi, d eg h iza t în haine d e foch ist, el
g a p leca i d e a co lo cu lo co m o tiva nr, In tim p u l zile i g a zd a se d u cea la to m b rie 1917 a C o m itetu lu i C en tra l al b ile t: „M -am d u s aco lo unde nu aţi ochii lor locul de unde com isaru l rul în carcă g ă u rile pen lru a dou a oa- )
8 293 şi a aju n s ta g a ra U delnaia, De lucru şi L enin ră m in ea sin g u r in ca ­ P a rtid u lu i B o lşevic. C u to a tă p rim ej­ —v o i t s ă m ă d u c . L a r e v e d e r e l l i c i " . \( A . V . B e li a ş e v a c o m a n d a i „ f o c " , râ , in s c h i m b , le b u r e a z ă i n g r a b ă ,
/ (d iiu t a s t f e l p r im u l s e m n a l a l in c e - o r t a c ii s - a u r e t r a s i a r l e g ă t u r a c u
8 aici în so ţit d e E, R ahia, om u l d e le- să. S -a u în ţe le s că o ricin e ar suna d ia care îl am en in ţa, L enin ieşea a- E ra seara tirziu cin d io t cartieru l L( p e r ii M a r ii R e v o l u ţ i i S o c i a l i s t e d in e x p l o z o r u l e s l e g a i a . C s i k i d ă s e m n e
g ă tu ră al C om itetu lu i C entral al la u şă, L enin nu v a d esch id e. P e n ­ d esea d in lo cu in ţa sa co n sp ira tivă , V ib o rg ş i p odu l L iiein ii se aflau d eja
in m îin ile g ă rzilo r roşii. A şa a p ă ­
p a rtid u lu i, V. I. L enin a p o rn it pe tru a p ă şiră pe d ep lin caracteru l co n ­ du cin d u -se in d iferite p ă rţi ale P etro- ră sit L en in u ltim a sa lo cu in ţă co n sp i­ 8 O cto m b rie 1917. A poi, au p le c a t la d e n eră b d a re, vrea să au d ă c it m ai
ra tivă . în so ţit de E. R ahia el a p o r­ 8
g jos spre slrada S erdobolskaia. sp ira tiv al locu in ţei, aici nu se o rg a ­ gra d u lu i unde sub conducerea lu i a- n it sp re S m oln ii. D e aici co n d u că to ­ 8 M o scova. Z ilele p etrecu te în cap iia - rep ed e cu m suncf p tişcă lu ra , m a i silit
rul R evo lu ţiei din O cto m b rie a în ­ 8
8 C asa de pe stra d a S erdobolskaia nizau nici un fel d e şedin ţe. veau loc şed in ţe ale C o m itetu lu i C e n ­ dru m ai d irect in su recţia arm ată v ic ­ 8 ,l a lu m ii n o i n u v o r f i n i c i o d a t ă u i- d o a r c i t e v a z i l e ş i c e le 1 5 .0 0 0 i o n e
to rio a să . 8
8 prezen ta a va n ta je prin faptu l că pe L ocu in ţa nu a vea o a do u a ieşire, tral al P artidu lui B olşevic, con sfătu ­ 8 laie. Au v izita t M ausoleul, acolo Dau de cărbune d a le piu ă acum patriei
de aceea V ladim ir llic i a exam inat iri şi M ilu ir i cu m em brii C o m itetu ­ -k 8
acea vrem e se afla la m a rg in ea ora­ d e în d a tă b alcon u l uneia d in cam ere lui C en tra l ş i a i C o m itetu lu i m ilila r- 8 v ă zu t pe m a rele L enin. Ş i-a u a d u s p e ste p la n de b rig a d a sa tre b u ie de-
B alconul şi ferestrele locu in ţii d ă ­ revolu ţion ar. Iii o c to m b rie 1938 in ca sa d e pe 8
şului, U n gă lin ia d e cale fera tă . In strada S erdobolskaia a jo şi desch isă 8 ,a m in ie d e p a t r i a s c u m p ă , a z i ş i e a p ă ş i t e cu c i t m a i m u ll A c e a s t a v a
c a s a -m u z e u „ V . 1. L e n in " , u n d e io ­ 8
-a c e a c a s ă lo c u ia u m u n c ito r i d i n c a r 8 liberă ca şi ţara în care a tră it şi fi recu noştin ţa n eţărm u rită fa ţă de
fierul V ib o rg . Ea nu a vea lu m in ă e- deau in tr-u n loc vira n pe care creş­ La 24 octom brie (6 n oiem brie) m u n cii L enin. Ş i-a u a d u s a m in te d e a cei ca re acum 40 d e a n i au d a t sein-
’c c i r i c ă , n ic i s t r a d a n u e r a lu m in a tă . teau tu fişu ri. In d re p tu l balcon u lu i V. I. L en in a sc ris şi a trim is „ S cri­ V alea Jiului, de clo co tele v ie ţii noi n aiul unei pieţi noi. A rtificieru l a bă-
era un burlan, sin gu ru l m ijloc pe soarea către m em brii C om itetu lu i C en ­ care răbu fn esc ca un iu reş n ăvaln ic g a t cheia în ex p lo zo r, o in ioarce,
care l-ar fi pu lu l fo lo si pentru p ă ­ tral" in care cerea să se în ceapă d e sub m u n ţi, şi-au a d u s am in te de scîn ieia a porn it şi C sik i E m eric d e j
ră sitei, lo cu in ţei in ca z de prim ejdie. im ediat in su recţia arm ată. In scri­ tul s-a p ă stra t apro a p e in ta ct, ca in ja p ţu l c ă to a te a c e ste a s in i ro d u l !a V u lca n , d e s to in ic m in er a l p a triei
acele zile d e n eu itat ale glo rio su lu i
V ladim ir llic i a ru g a t ca uşa spre soare el in dica cu o persp ica cita te m in u n at a l re vo lu ţiei so c ia liste con- n o a stre îm p reu n ă cu o rta cii să i im -
balcon să nu fie în cu iată iar o fe­ gen ia lă m om en tu l izbu cn irii in su rec­ octom brie 1917. d u se d e L enin. pleieşte arm on ios clocotele de sub
rea stră din su fragerie să nu fie li- ţiei, a vertizin d pa rtid u l că „ tă ră g ă ­ (Agerpres). ^C u a c e s t p r i l e j , e i a u f ă c u t u n le - m u n ţ i cu c o m a n d a c o m is a r u lu i d e p e
g ă m in t. Fi Şi-au p ro p u s să d ep ă şea - „A u rora" : fo c I
O00 00 00 00 00 op 00 00 00 00 00 00 00 op 00 00 00 00 09 00 po QD00 flO00 00 00 00 co p 00 po op 00 QO09 00 91O00 00 00 90 PO09 90 00 00 00 00 00 00 00 00 00 0.000.00po 00 009.0 00 00 00 00 op 00