Page 96 - 1957-10

Nr. 894 DRUMUL SOCIAUSMVL UI Pag, 3

Acum 10 an i, oraşu l H un ed oara era cu n o scu t ca un orăşel DE PE ÎNĂLŢIMEA SCHELELOR
din A rdeal în care pot fi v ă zu te c a ste lu l lui lo a n C orvin şi o u-
zină de fier. Deci, intîi castelul şi apoi uzina. Chiar şi unele gbi- ‘nun.... iuiiiiiyiitiiiiiiipiiiiiitiiiiiiiiiijiiijiiiuiiiiiiijiiiiiiiii!^ii^ibiyiiiii(i.iiiii>,,î,^iiiijiîiiiiiiiiii!iiiiiîiji^jyii!)iiiii!iiijiiiiiiiiiiiiiiiiii}iiii
duri şi reviste de turism — apărute cu mulţi ani în urmă — in ­
dicau turiştilor locurile şi m onum entele mai interesante din acest Acolo unde altă dată concertau broaştele (d&m lim eioizl
oraş în următoarea o rd in e: Castelul Huniazilor, Biserica Unită
Rom înă şi uzina de fier. Cam atîta se putea vedea atunci. în cîte- Vino, citito ru le, p e m a lu l Cer- crescu t m ereu p în ă a zi, cîn d aici stru cto rii au părăsit-o. A u m ai m eni. U n u l e ste to v a ră şu l P a s- t liilii
va ore puteai colinda tot o r a şu l! nei, să p r iv e ş ti şi p riv in d să te unde a ltă d a lă con certau b ro a ş­ răm as doar cîţiva , care fac fi­ calovlci. M ăsoară, d irijea ză lu ­
u im eşti d e ce-ţi este d a t să vezi. tele, ni se în fă ţişea ză un a d e v ă ­ n isarea in terioru lu i şi exterioru ­ crările, a ra tă unde trebu ie pu s ş? i S
Au trecut zece ani. V ino a ic i pe m a lu l stin g , ros de ra t clocot a l m u ncii, unde om u l lui. In lo c u l c o n stru c to rilo r au fiecare prefabricat. L ucrarea e
Perioada acestor ani — scurtă, dacă ne gîndim că a trebuit apa tu lbu re şi în vo lb u ra tă . D ar co n stru ieşte p en tru el un blu- ven it m on torii. P iesele m aşin ilor destu l de gin gaşă. Nu a dm ite wMmmmmm
să luăm toiul de la capăt — a făcut ca Hunedoara să devină de p o a te n -ai tim p. E ş ti ocu pat. In m in g uriaş. In ch ip u ieşte-ţi un sîn t d estu l de grele. N um ai o n ici un m ilim e tru to le ra n ţă la
nereconoscuf. Adică nu, nu este bine spus. Oraşul Hunedoara a lafa o g lin zii, te a ra n jezi poate, şa n tier, cum rar în tîln e şti, în­ p ie să de la foarfecă lam in oru lu i stin g ă sau la dreapta. O g re ­ GHEORGHE CROITORU
devenit cunoscut în toată lum ea. L-au vizitat oaspeţi din Uniunea pen tru că p e ste cin ci m inute, tin s pe a proape 40 de iu găre. cîn tă reşte 10.000 de kg. N ici 50 şeală cîţ de m ică p o a te să a d u ­ şef de brigadă complexă, pe şaniie-
Sovietică, G erm ania, U ngaria, Polonia, Iugoslavia, B elgia, din p e b an ca din fu n d u l p a rcu lu i, te A u tocam ioan e, su te de a u toca­ de oam en i n-ar p u tea -o urni din că pagu be n eaşteptate. A şa ceva rui noulpi stadion din Hunedoara.
îndepărtata Chină şi Coree. D elegaţi din aproape toate ţările. ve i în tîln i cu a le a sa in im ii tale. m ioan e, bascu lan te şi carosate, loc m ăcar un cen tim etru . Ş i m a­
Stăteau o zi-două şi regretau că pleacă. Voiau să cunoască toate g o n e sc g r ă b ite în to a te d irecţiile. caraua p o rta l, m are apro a p e cit nu se va în tîm pla. C ei doi sp e­ IOAN CHIRCOLESCU
pod oab ele n o a stre de preţ, dar p e n tr u a sta spuneau ei, le-ar trebui^ O ri ai ie şit la p lim b a re cu fa ­ U nele adu c m a teria lele de con ­ un p o d , in sta la tă în hală, o poar- cia lişti, P a sc a lo v lc i şt R afiroiu,. şeful unei brig'ăzi de betonişti la
m ilia şi pe aleile din p a rc îm ­
săptăm îni... stru c ţii, a lte le cară păm ânt. Cî- care acum a şea ză alte prefabri­ întreprinderea 409
La drept vorbind, avem cu ce ne m îndri. De fiecare dată, în ­ p in g i căru cioru l, în care co p ilu l te va m acarale-tu rn rid ică colo-
tău , în fo fo lit în scu tece, zîm b eş- cate pe m ortar, ştiu să previn ă
cepeam să le arătăm com binatul, cu toate secţiile sale puternice. te la m a im u ţo iu l sp în zu ra t de
U zinele şi fabricile pe care le-am construit, Oraşul M uncitoresc p a rb riz. In ca zu l acesta, cînd ai un a stfel de p e r ic o l: con trolea­
şi pe urmă castelul. tim p , citeşte cele ce u rm ează...
A i să m a i faci cu n o ştin ţă încă Laminorul 1000 în cîteva cifre\ ză cu a p a ra te sp ecia le fiecare
Avem o uzină cocso-chim ică, o fabrică de aglom erare, o ter­ o d a tă cu om u l zilelor, n oastre, b u că ţică de coş lu crată.
m ocentrală. doi giganţi — furnalele 5 şi 6 — adevărate bijuterii cu fa p te le lui.
!ale industriei grele şi apoi Oraşul M uncitoresc, cu m iile sale de In fundaţiile lam inorului 1000 s-au turnat 8.840 m .c. beton Pe d ep o zitu l in term ediar se
, apartam ente. Le arătam cu m îndrie. fiindcă sînt ale noastre, ...C în d va , aici era p u stiu . Nu arm at. ză re sc câţiva m u n citori. S în t
| construite de noi, în anii noştri, sub înţeleaptă conducere a par- pu tea i vedea d ecît o m laştin ă m u n c ito r ii, d i n b r i g a d a lui. O p r e a
im en să, g a zd ă bună a broaşte- Pentru confecţionarea cofrajelor necesare turnării betoane- 1 O heorghe. P rin tre ei dou ă fe­
:tidului. lor, care tu lbu rau lin iştea serii lor, s-au folosit 8.466 m.p. de seîndură. m ei : B orşan E lena şi B ăjănaru
Despre cei ce au construit toate acestea într-un timp aşa de cu con certele lor zg o m o to a se. C ristin a. C u rajoase fe m e i! U m ­
D ar, în tr-o bună zi — şi a sta Fierul beton folosit ia betoane arm ate se ridică !a 289.771 b lă p e s c h e le tu l m e ta lic în a lt ele
!scurt, vrem să vă vorbim în acest reportaj. D espre constructorii 30 de m etri ca pe bu levard. A-
jcare pe timp de ploaie, ger, sau arşiţă, au stat mereu sus, pe s-a în tîm p la t în to a m n a lu i 55 kg. I m în dou ă vor să cu n oască tain e­
'schelele înalte ale furnalelor, sau ale blocurilor m uncitoreşti. — ă n d s-a în fipt p rim u l ţăru ş le zid ă rie i. D e o c a m d a tă , s în t n u ­
JD espre a ceşti bravi con stru ctori, care n-au cu n o scu t şi nu cu n osc în m la ş tin a v ir g in ă , b r o a ş te le Numai buloanele pentru ancorajul m aşinilor cîntărese 58.953 5 m a i ucenice. U cen icele bra vu lu i
kg. )
¦oboseala. au dispăru t. P robabil, vădin d
Pe unii dintre ei îi ştiţi. Va fi su ficien t să pom enim de nu- Pentru ancorajul m aşinilor lafoarfecă s-au folosit buloane ?
cum zecile de pom pe sorbeau
[m ele lui A lexandru G hcdeon, F.mil M old ovan, G heorghc C uşm ir, de 6 metri lungim e şi 175mm. grosim e. i
;si vă veţi am inti că fotografiile lor au apărut în toate ziarele. lacom e apa şi cum zeci d e ex­
Fundaţia regiunii caje a în gh iţit 3655 m.c. beton arm at şi \
;P e alţii îi veţi cu n oaşte din rîndurMe ce vor urma. ca vatoare răscoleau m la ştin a fă­
147.000 kg. fier-beton. V
ră m ilă, au fo st cu prin se de
Oraşul muncitoresc ş ii d e fier, îi a ş e a z ă la locu l lor. tâ ca p e un fulg. Ş i ă te p iese z id a r O p rea O h eo rg h e. In cinând,
in cifre s p a im a m o r ţii ş i au p o rn it în Z eci d e betoniere p lă m ă d esc be­ n-are a cea stă greu tate. o să so se a scă ziu a ..exam en e­
l o r ’'. P r o b a b i l c ă ş i O p r e a o s ă
cău tarea a ltu i a zil.
Hunedorenii îi spun prescurtat 960 de elevi, un bloc căm in, 564 tonul, p e care apoi îl în gh it m a ­ Omul e totul facă p a rte din com isie. A tu n ci
de apartam ente. In acest an a Cu fieca re zi ce trecea, nu­ rile fu n d a ţii pen tru h ale şi m a ­ ce o să sp u n ă ?
0 M. S-a vorbit aşa de m ult început să se lucreze mai intens m ărul m u n citorilor se m ărea, şin i. L in g ă h ala lam in oru lu i 1000,
despre el încît şi străinii care la refacerea şi construirea de şa n tieru l creştea. Ş i u ite-aşa, a cinci coşuri în a lte de aproape 50 — M erită... au m u n cit ă t p a ­
vin cu diferite treburi pe la noi H ala lam in oru lu i 1000, care de m etri, parcă să ru tă b olta ce­ tru .
s-au obişnuit să spună sc u r t: p în ă a cu m d îteva lu n i în u rm ă rului. U n g ă ele s e m a i co n stru ­
se profila num ai, e g a ta . Con- ie şte unul, a l şa selea . E lu crat D in co lo ele h a la d e p o z itu lu i
— Unde este Omeul ? aproape p e ju m ătate. Ş i num ai in term ediar, dou ă excavatoare.
din prefabricate. Ce m in te iscu­ M ari excavatoare! A proape 2
La început, ne-am gîndif că s i t ă , c e m im ă a ş a d e d i b a c e a m .c. d e p ă m în t p rin d în cu p ele
ar fi bine să scriem d esp re O ra­ cu teza t să facă o lu crare a tît de lor. S a p ă fu n d a ţia la m in o ru lu i
şul M uncitoresc un reportaj, dar p reten ţioasă ? 650. F u ndaţia o să fie adîncă.
pe urmă am renunţat, doarece
...S u s, p e co şu l care se m ai In a n u m ite locu ri se sa p ă p în ă
con stru ieşte, se ză resc d o i oa­ la 8 m . adâncim e.

într-un reportaj nu poţi da prea Şeful de
m ulte cifre. Ori noi, ca sa vă
convingem cît de harnici au fost Intr-o deplasare pe şantierul Intr-adevăr, în urm ătoarele
şi sînt constructorii, trebuie să
vă dăm cifre şi fotografii. Este blum ing, la începutul lui august, patru ceasuri, cît am um blat pe
adevărat că şi o im agine a ora­
un funcţionar cum secade ne-a şantier cu tovarăşul G heorghe
şului redată cam aşa : „...la poa­
lele pădurii bătrîne Chizid s-a pus la îndem înă statele de sa ­ Arm eanca şi l-am iscodit, n-am
ridicat un frum os oraş cu nenu­
m ărate b l o c u r i . a r fi c o n v in ­ lariu din luna p reced en tă. Şi b ă gat de sea m ă să fi făcu t ceva
gătoare, deşi cam şablon, dar tot
mai sa tisfă cu t vei fi dum neata, la rubrica : „Salariu brut“ ne-a deosebit. A dică... e şeful unei

cititorule, cînd îţi vom spune că izbit c ifr a : 2.987. Cine să fie brigăzi de 45 de fierari-betonişti,
în anii aceştia s-au con stru it a-
tîtea şi atîtea blocuri. Nu-i aşa ? w M a cest is c u s it .m u n citor, care în ­ ¦pe care îi în d r u m ă ^ şi su p r a v e ­

Pentru a vă reda întreaga is ­ tr-o singură lună realizează un ghează. B rigada produce în fie­ IOAN OPREA
torie a O raşului nou — nu vă
speriaţi, este foarte scu rtă — am c îştig atît de frum os ? Am aflat care zi ob işn u ită de lucru aproa­ conduce o brigadă de betonişti p?
recurs la cei mai intim i prieteni
ai noştri, care ne însoţesc pretu­ cu rîn d : Gheorghe Arm eanca. pe de trei ori mai mult ca nor­ şantierul A 1 — locuinţe, din
tindeni : carnetele de nete. In
ele avem în sem n ă ri fă cu te cu ani A şa va a ră ta com p lex u l sp o rtiv a l oraşu lu i H u nedoara. In a fa ră de teren u l central, com ­ M eseria : fierar-betonist. m ele stabilite. Cei 45 sînt aici Oraşul Muncitoresc.
în urmă cînd consem nam vreo
victorie a constructorilor. Pe pri­ p lex u l sp o rtiv m ai cu prin de un b a zin de în n o t, teren u ri d e volei, d e basch et, ten is de cîm p. H ar­ E ste lesne de înţeles nerăbda­ cam de la deschiderea şantieru­
m ele file ale unui carnet era
scris : n icii con stru ctori, dau b ă tă lia să term in e în ain te de term en a cea stă con stru cţie, n esp u s de rea şi curiozitatea noastră de lui şi m ulte zeci de mii de m e­

1947. Se conturează prima u tilă . a-1 cu n o a şte. C el dîntîi m u n ci­ tri de fier beton au trecut prin
stradă în livada aceasta de pru­
ni care este undeva dincolo de tor pe care l-am întrebat unde m îinile şi uneltele acestor m un­
oraşul vechi. Constructorii au
şosele, precum şi la asfaltarea Tineri iscusiţi îl putem întîlni pe G heorghe A r­ citori destoinici. Iar G heorghe
botezat-o strada A. Pe partea lor. m eanca, ne-a răspuns, făcînd un Armeanca e cel mai priceput
stin gă se lucrează la nişte clă ­ cerc larg cu m îna : dintre ei.
diri foarte drăguţe. P înă la sfîr- 1955. Se dă în folosinţă blo­
şitul anului au fost date în folo­ cul poştei şi tele-com unicaţiei. Plouă. O ploaie depsă, rece Plouă mereu. Ifrim, cu pufoai­ n— Acj, La întrebarea noastră cum fo­ ¦ ;ţ #
sinţă 40 de apartamente. Aici este instalată şi centrala ca oricare altă ploaie de toam ­ ca umflată de apă ca un burete, Indicaţia era oarecum vagă. loseşte atîta bănet, Gheorghe
telefonică automată. Apartam en­ nă. Pe şantierul haldei de zg u ­ ţine cu putere în m ină sfredelul Altă întrebare, ţinui t în ă r : Arm eanca ne-a răspuns rîzînd : m4 ,\m¦ m m
Răsfoim un alt carnet cu în­ te predate 102. ră, cîţiva tineri, udaţi leoarcă, care se înfige lacom în traver­ — II ştii pe G h eorghe A r­
sem nări făcute în 1948-49. C on­ nu sim t acest capriciu al toam ­ se. A trei suta gaură perforată. meanca ? — Ii cheltui. ff
structorii şi-au întins sectoarele 1956-57. In aceşti ani numărul nei. M uncesc de zor. In urma De azi de dim ineaţă, au trecui —- Iii ştiu.
apartam entelor predate a fost lor se în tin d cîţiv a zeci de ine- aproape patru ore. Norma-i g a ­ — Ce face el ca să cîştige Şi ne-a mai spus că are trei ¦0
d e lucru. Acum se lucrează la
alte blocuri de pe străzile B şi n
C. Parcă şi ritmul de lucru a
copii,
mai crescut. E ste şi normal, ex­
perienţa devine un prieten de m ai m ic... D ar au fost predate tri de lin ie ferată, con stru iţi în ta. P în ă cînd trebuie să plece a- 3.000 lei pe lună ? ...C onstrucţia blum ingului e pe
nădejde pentru con stru ctori. La
com plexul alim entar şi spitalul a doua jum ătate a lunii octom ­ casă, cu siguranţă că are să Tînărul a săltat din umeri, şi a sfîrşite. G heorghe A rm eanca este
1 M ai şi 23 A ugust, constructorii
au predat „la ch ee“ 152 de a- de contagioşi. brie, A cesta este angajam entul mai realizeze una. Poate şi mai răspuns sem nificativ : unul dintre acela care prin cu­
p artam en te, dar pînă !a 3 0 D e­
cembrie, numărul apartam ente­ Au trecut zece ani. V eniţi azi lor cu care vor să cinstească mult. — N im ic deosebit... Ne îndru­ noştinţele sale a grăbit term i­ MARCEL' DOI3RESCU
lor predate sid eru rg iştilo r <;> a- şi faceţi o plim bare prin H une­ cea de-a 40--a an iversare a M a ­ Păm întu-i m oale. Se lipeşte mă, ne ajută, m ai pune şi el narea halelor, a îndrum at în fie­ lăcătuş, şantierul 5 montaj.
ju n s la 294. doara noastră, oraşul eu trei o- rii R evoluţii S o c ia liste din O c­ mîna cînd ni-e greu. care clipă munca fierar-betoniş-
raşe. Da, da, nu vă m iraţi, a- tombrie. L-au realizat. Şi acum, de lop ată. Fruntea lui M- Rich- tilor, bucurîndu-se îm preună cu
vem oraşul vechi, Oraşul M un­ ei înfruntă năravurile toam nei cu ter e plină de broboane de su ­ C uriozitatea •noastră a crescut. ei de fiecare succes. Cîndva,
După vreo două ceasuri de

citoresc şi Oraşul Tineretului. elanul lor, cu voinţa de a depă­ doare. Aruncă păm întul dintr-un căutare l-am găsit. cînd printre cilindrii uriaşului la­ 1 Paqină r e ta ta tă de: i
Veţi vedea case în .şir, în străzile şi angajam entul, A stăzi, numai loc într-altul, netezind drumul Gheorghe Armeanca are vreo minor, vor şerpui barele de m e­
cu trei metri de linie ferată. pentru montorii de linie. Restul tal incandescent, Gheorghe Ar­ Q. B R A D E A N U
A, B, C, D, E, grădinile cu flo­ M îine, cu siguranţă, mai mult. tinerilor seam ănă cu Riciiter. douăzeci şi opt de ani. In ziua m eanca îşi va putea alătura cu M. E N E SC U
ri din faţa lor, b locu rile mari cu H unedoara-i floarea primăverii M uncesc de rup păm întul, parcă aceea purta ochelari de soare. fruntea sus, mîndri a sa, la mîn- M. NEAG U
etaje din cartierul nou, şoselele noastre. Tinerii aceştia din bri­ sînt făcuţi de-o mamă. Incet-încet, ne-am format con­ dria mare a întregului colectiv
gada lui Ifrim M ihai sînt unii vingerea că tînărul dinainte a- de constructori.
largi asfaltate, sau ce vreţi dum­ vusese dreptate.

neavoastră. Vă asigurăm că a- dintre cei mai iscusiţi construc­ y < .w ^ v u O V « v o w .i()y '.)y o O O y O O < X / -.W O O O O O \ > \ / W w v v v . O O O O O O OOOOOOOO ,O O O O O O O O O O O V O O V O O O O \K >O O O O O O O O V O O O O O O O <
veţi ce vedea. tori.
o

llllllll!!llllllllllllll!llllll!l!llllllll!!!lir"!!ll|li;ii!|||!lll||||||||||!| i! ! ||ii|ii||||||||||||| Ut J SPITAL

Lucrările se apropie de sfîrşit

1950-51. Apartamente predate Un şantier către care privirile M îini m eştere au ridicat clu- C are hunedorean nu cu n oaşte a- f* - NOU
518, iar în lucru sînt alte zeci trecătorilor se îndreaptă cu stă ­ bul-cinema şi acum harnicii con­ ţ c e a s l ă c lă d ir e ? E s te o c o n str u c ţie cu fi
de blocuri. A ceste locuri par a- ruinţă şi nerăbdare este şantie­ structori ai Trustului 4 se pre­ şc a re fău ritorii ei — colectivu l Trus- ? •*>
cum de nerecunoscut. Nici nu-ţi rul noului club-cinem a. In cu- gătesc pentru ultim ele operaţii. o tu tu i 4 c o n stru c ţii se p o t m în dri. C ele .......#
vine să crezi că mai înainte rind, sc h elele vor fi dem ontate In prezent se finisează faţada şi o două im a g in i rep rezin tă clădirea sp i­
erau cum se spune virane, pe ici şi acest frumos lăcaş de cultură se efectuează ultim ele lucrări de n a lu lu i de con tagioşi şi parcu l aces- Iii!
va ti dat în folosinţa oam enilor yopsitorie. O iscusinţă deosebită ^ teia. N ou l sp ita l e ste co n stru it în a fa ra
colo presărate cu cîte un pom. muncii din Hunedoara. şi sîrguinţă perm anentă au ară­ o oraşului, lin gă p ă du rea C hizidului. fI I
Se ridică alte blocuri. Cartierul tat-o ipsosarii Ciripan N icolae,
nou, devine acum un oraş. A în­ Ciubui-cinem a din oraşul no­ Voinea G heorghe şi Ghiţă Cos- rO O O O O O O O O O O O O O O O C OOOOOOO>
ceput construcţia a trei m aga­ stru, va fi una din construcţiile tacbe, zugravii — vopsitori Cîm-
zin e. In anul v iitor vor fi p re­ cele mai frum oase de acest gen peanu Nicolae, Petraş Petru şi
date. de pe întreg cuprinsul ţării. El Ivan N icolae, pictorii-marnmrari
cuprinde două săli suprapuse. Botar loan şi Botar Iuliu şi
1952. A cest an a fost cel mai Cea de sus, pentru spectacole ar­ maistrul Laszlo Anton. Aceştia
rodnic pentru constructori. Ei tistice, cu o capacitate de 800 — şi cu toţi tovarăşii lor, vor
au predat 223 de apartam ente, locuri, iar jos, clubul propriu- putea privi peste puţină vrem e
cele trei m agazine, creşa şi că ­ zîs, unde va funcţiona o bliblio- cu mîndrie la adm irabila con s­
minul de zi cu cîte 110 locuri tecă, o sa lă de lectură, vor fi trucţie. pe care au ridicat-o. Iar
fiecare. In acest an au început instalate m ese de şah, de tenis locuitorii Hunedoarei — siderur-
lucrările şi la com plexul şcolar de m asă, etc. gi-şti, constructori, m edici şi
profesional. Constructorii spun d ascăli, oam eni ai m uncii din a-
că va fi un fel de oraş al u cen i­ Arhitectura acestei construcţii cest mare centru industrial, vor
cilor. este sim plă şi graţioasă. Lucrări­ veni aici seară de seară, să pe­
le de ornam entare, în piatră şi treacă m om entele de plăcută
1953. An tot aşa de rodnic. ipsos, de asem enea frescele şi d esfătare a rtistică, la care le
370 de apartam ente date în fo­ picturile care vor împodobi pe­ dă dreptul efortul lor continuu
losinţă, două căm ine pentru e- reţii, vor crea un cadru m inu­ în cadrul muncii de construcţie
levi şi fabrica de pîjne. Ce, este nat pentru viitoarele m anifesta­ socialistă.
puţin ? ţii artistice care vor fi o rg a n i­
zate aici,
1954. A fost terminată Şcoala
medie tehnică, unde pot învăţa