Page 98 - 1957-10

/
Anul IX. Nr. 895
IN CINSTEA PIARELUI
Cu planul lunar îndeplinit înainte de t e r m
C o le c tiv u l uzinei
cocso-chimice
Ou deosebit entuziasm, 'mun­
citorii, inginerii şi tehnicienii
uzinei ooesochimice, luptă să
¦mărească producţia de coos ne­
cesar furnalelor. In cursul zilei
de 29 octombrie ei au reuşit
să îndeplinească saroinile de
producţie pe întreaga lună. Cele
¦mai mari realizări le-a obţinut
schimbul condus de Emeric
Kaba, avînd o depăşire de 12
la sută a sarcinilor de plan.
LamSnaforii
hunedoreni
In întâmpinarea măreţei săr­
bători, colectivul secţiei laminoa­
re a Combinatului siderurgic
Hunedoara, a obţinut o nouă
victorie.
La data de 27 octombrie el
şi-a realizat pe întreaga lună
sarcinile de plan, iar de la a-
ceeaşi. dată şi pînă la 29 oc­
tombrie a laminai în contul lu­
nii noiembrie 460 tone de oţel.
Schimbul maistrului foan Tri-
fu este fruntaş, avînd o reali­
zare a planului de 111,5 la su­
ia. urmat de schimbul tui Petru
Constantin cu 108,9 la sută şi
Gheorghe Andrăşescu cu 110,8
la sută.
De la începutul anului şi pînă
în prezent laminatorii au dat
tării peste plan 11.241 tone la­
minate. La preţul de cost au
fost făcute economii de peste
300.000 lei.
N. NICOLAE
Cocsarii de la Călan
Muncitorii de la semicocseria
Uzinei „Victoria" Călan au ra­
portat că în seara zilei de 28
octombrie planul lunar a fost
realizat, dîncl în plus 91 tone de
semicocs. Comisia de recepţie a
stabilit-că producţia de semicocs
realizată de acest colectiv este
de calitate superioară.
Angajament îndeplinit
Din angajamentul luat de a da pînă
la 7 Noiembrie 1.700 tone fontă ce­
nuşie peste plan, furnaliştii au şi ela­
borat pînă în prezent 1.520,8 -tone. La
zgură granulată, faţă de 4.000 tone,
cît era angajamentul, s-a dat peste
plan 9.606,8 tone. Declasatele au fost
reduse cu 10 la sulă sub angajament
iar productivitatea muncii a crescut
cu 5 Ia sută, faţă de 3,5 la sulă, cît
era angajamentul. Din angajamenfu1
de a se realiza ecqnoinii operative faţă
de anul de bază de 900.000 lei, s-a
realizat pînă acum o economie ope­
rativă de 856.841 lei.
Parcul de cervidee „S livufl-Hafeg:'^ ^ ^ 5 :::iţfJl
Din şoseaua naţională se des­
prinde un . drumeag oe străbate
pădurea tînără de arbuşti. Soa-
reLe e fierbinte. Ai crede că eşti
în toiul verii -clacă brî-nduşele
violete, aceşti mes-ageri ai toam­
nei, nu -te-iar întâmpina peste tot,
in liniştea verde a pădurii şi
.dacă arborii n-ar începe să se
acopere ou podoabe -de aur şi
bronz. Liniştea e străbătută de
ciocănituri al căror ecou cutre­
ieră pădurea şi se întoarce îna­
poi însutit. Inginerul şef al Oco­
lului Haţeg, călăuza mea către
parcul de vînătoare, îmi spune
că -dulgherii lucrează în grabă
la terminarea casei de vînătoare
din incinta parcului. Dar iată şi
parcul... Un gard de sînmă înalt
de 2 metri, o poartă de lemn.
După gardul de sârmă forfot-a u-
nui şantier. O ca-să -din grinzi de
lemn cu etaj e ridicată pînă sub
¦acoperiş. Dulgherii muncesc de
zor. Prin preajmă, oîţiva oameni
în uniformă de pădurari cu -pă­
lăriuţe verzi. Fac cunoştinţă c-u
tehnicianul de vânătoare Ca-ra-
coancea M-oise. Scot caietul de
note şi creionul ascuţit din timp.
— Spune; tovarăşe tehnician,
tot ce ştii despre parc să afle
şi cititorii. Omul, luat repede se
uită mirat la mine.
— Ce vă grăbiţi aşa !
— Să-mi fac „planul".
Lui Caracoancea M-ois-e nu
prea îi păsa de planul meu. S;e
PROLETARI DIN TOATE TARILE,, UNIŢI-VA r MARELE OCTOMBRIE
o răscruce în destinele omenirii
Sute de milioane de oameni ai rioasă a oamenilor muncii, în frunte
muncii din toate ţările întîmpina GH. GHEORGHIU-DEJ cu clasa muncitoare, pentru instaura­
anul acesta cu o însufleţire deosebită prlm-secretar al Comitetului rea regimului de democraţie populară.
ziua de 7 Noiembrie. Central al Partidului Munci­ Fireşte că procesul istoric al instau­
REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA S! AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Oamenii muncii sărbătoresc glo­ toresc Romîn rării puterii politice a clasei muncitoa­
rioasa aniversare a celui mai me re nu s-a desfăşurat şi nici nu s-ar
morabil eveniment din istoria omeni­ mul potrivit noilor condiţii istorice. fi putut desfăşura în mod identic în
Joi 31 octombrie 1957 4 pagini 20 bani rii — Marea Revoluţie Socialistă’ din', Titan al gîndirii revoluţionare, Lenin ţări atît de diferite ca imensa Chină,
Octombrie — făcînd bilanţul trans­ a dus o luptă ideologică neobosită, cu cu structura ei economică şi socială
formărilor care au avut loc. în o intransigenţă de fier, pentru curăţi­ atît de complexă, ca Cehoslovacia,
Uniunea Sovietică şi în lumea întrea­ rea învăţăturii marxiste de rugina re­ dezvoltată din punct de vedere indus­
OCIOHDRIE gă în aceşti 40 de ani. Acesta ieste formismului şi oportunismului şi a lu­ trial, sau ca unele ţări balcanice cu
un bilanţ însufleţitor, care oglindeşte minat clasei muncitoare ruse, prole­ o economie predominant agrară. Ca
trăinicia orînduiri noi, socialiste, tariatului din toate ţările, calea rezol­ rezultat, în fiecare din aceste ţări s-au
superioritatea ei asupra capitalismu­ vării problemelor fundamentale ale re­ manifestat un şir de particularităţi în
lui, dovedind justeţea şi vitalitatea voluţiei socialiste. Leninismul este ceea ce priveşte etapele dezvoltării re­
e n !mbucurâto; ; ; i ideilor marelui Octombrie, ideile le­ marxismul epocii noastre, călăuza si­ voluţiei, formele vieţii politice, am­
ninismului. istorico-mondială a gură. a.luptei oamenilor muncii de pre­ ploarea şi ritmul transformărilor so­
tutindeni pentru socialism. cialiste. Dar experienţa construirii noii
însemnătatea
M i t l C t U d i î l AtliUOCLSCL %de la subredacţia noastră \ Revoluţiei din Octombrie constă toc-' Conduşi de partidul leninist, munci­ orînduiri în toate ţările socialiste a
¦ mai în aceea că a deschis epoca .li­ torii şi ţăranii Rusiei au sfărîmat do­ confirmat încă odată valabilitatea uni­
voluntară din Lupeni chidării expolatării omului de către om minaţia claselor exploatatoare şi su versală a învăţăturii lui Lenin despre
ANINOASA (de la subredacţia noastră voluntară). — In ¦¦¦ şi a trecerii de la capitalism la socia­ făurit un stat de un tip nou, un stat dictatura proletariatului.
fiecare zi, corfele funicularului transportă tot mai mult cărbu­ Cîştîgătorul întrecerii lism, epoca prăbuşirii sistemului colo­ condus de clasa muncitoare în
¦ nial. Revoluţia din Octombrie a vestit frunte cu partidul ei marxist-îenimst, învăţătura marxist-Ieninistă despre
Despre sectorul II al minei Lu­ începutul sfîrşitului tuturor războaie­ un stat bazat pe alianţa dintre clasa căile trecerii de la capitalism la socia­
ne extras peste plan de minerii exploatării Aninoasa. La 29 oc­ ¦¦¦¦¦ peni s-a scris des in ultima vreme, lor, a croit pentru prima oară drumul muncitoare şi ţărănimea muncitoare, lism a fost îmbogăţită de Congresul
tombrie, minerii de la această exploatare, au raportat cu bucu­ ¦¦¦ Dar acest lucru n-a fost intimplă- * către o societate care să nu mai cu­ stat al dictaturii proletariatului. ai XX-lea al P.G.U.S.
rie că planul lunar pe întreprindere, a fost cu succes îndeplinit ¦¦¦¦4 ior. Colectivul sectorului, muncind ¦> noască flagelul agresiunilor şi cotro­
şl depăşit cu 1,8 la sută. Acest rezultat face ca mina Aninoa­ tot mai bine, a luat conducerea in • pirilor. Crearea statului sovietic şi întreaga In condiţiile actuale, cînd există nu­
sa să se situeze pe locul doi pe bazin, în întrecerea pentru în­ experienţă a Uniunii Sovietice au în­ meroase ţări socialiste şi s-a format
tâmpinarea celei de-a 40-a ani versări a Marii Revoluţii So­ Partea cea mai revoluţionară a miş­ semnat confirmarea istorică a tezei puternicul lagăr socialist, cînd larga
cării muncitoreşti, partea cea mai marxist-leniniste potrivit căreia cuce­ mişcare democratică şi socialistă din
cialiste din Octombrie. ?¦4 întrecere şi a clştigat de pe acum « înaintată a oamenilor muncii din rirea puterii politice de către clasa ţările capitaliste creşte şi se dezvol­
In ultimele patru zile, producţia a crescut simţitor în sec­ ¦4* întrecerea ‘in cinstea zilei de 7. No- « toate ţările şi-a dat seama încă de muncitoare şi instaurarea dictaturii tă, se deschid posibilităţi pentru for­
iembrie. Pină la 25 octombrie, s-a\\ % atunci că Revoluţia din Octombrie va proletariatului, este condiţia obligato­ me paşnice de trecere la socialism a
toarele în care în cursul lunii octombrie s-au ivit mai multe avea o importanţă imensă nu numai rie şi fundamentală a trecerii de la ca­ unor ţări. Dar oricare ar fi forma de
în viaţa popoarelor Rusiei, ci şi pen­ pitalism la socialism. trecere la transformarea socialistă a
greutăţi. Astfel, în cel mai mare sector al minei, sectorul I, pro­ 4 scos din abatajele sectorului peste $ tru propriile lor destine, va însemna societăţii, esenţa ei rărnîne în mod
4 o răscruce în mersul istoriei. Revoluţia din Octombrie a însemnat inevitabil aceeaşi: puterea politică a
ducţia a crescut de la 24 !a 29 octombrie, cu 3,3 Ia sută, în ¦ 2.000 tone de cărbune în afara pla- * începutul unui grandios proces revolu­ clasei muncitoare, în frunte cu deta­
„Cetăţeni şi muncitori 1“ — se scria ţionar în întreaga lume, care a dus şamentul ei înaintat — partidul mar­
sectorul II, cu 4,5 la sută, iar în sectorul IV, cu 0,4 la sută. ¦¦¦¦¦¦ nului. X într-un manifest răspîndit de grupu­ într-un şir de ţări din Europa şi Asia xist-leninist.
Un însemnat număr de brigăzi au contribuit pe deplin ia ¦¦ rile revoluţionare din Romînia în 1917 la victoria forţelor socialismului şj. ins­
In vederea obţinerii acestor rezul- « — „Strigaţi şi cîntaţi de bucurie ! Pe taurarea puterii clasei muncitoare. ?
realizarea acestui succes. Numai minerii de la complexul 13, o întindere de mii de kilometri, de la In viaţa întregii mişcări muncito­
complex condus de brigadierii Gheorghe Barz, Petru Borodi şi tate conducerea sectorului a luat o *« Marea Baltică şi pînă la gurile Du­ In aceste ţări clasa muncitoare şi a- reşti internaţiShale are o însemnătate
seamă de măsuri bune, printre care * nării... popoarele nu se mai războiesc, liaţii ei au dus lupta pentru înfăptui­ uriaşă activitatea lui Uenin pentru
omorul fratricid a încetat... Pacea a rea sarcinilor revoluţiei socialiste în crearea unui partid revoluţionar,
Vasile Hodoş, au trimis uzinelor şi fabricilor patriei, 1.015 tone ¦¦ putem enumera o legătură mai strin- « fost cucerită pe baricadele oraşelor condiţiile istorice noi, mai favorabile, avangarda clasei muncitoare.
4 Rusiei, cu sîngele revoluţionarilor, cînd exista de acum un puternic stat Victoria Revoluţiei Socialiste din
cărbune peste prevederile de plan ale acestei luni. Printre cei să intre tehnicienii sectorului şi bri- » muncitori şi ţărani, călăuziţi de lu­ socialist — Uniunea Sovietică — şi Oulombrie a confirmat istoriceşte ne­
¦ mina socialismului!“. cînd acesta obţinuse victoria istorică cesitatea vitală pentru mişcarea mun­
în cel de-al doilea război mondial în citorească revoluţionară, a unui partid
care şi-au adus contribuţia la îndeplinirea şi depăşirea sarci­ 4 găzile de mineri, în vederea bunei ^ Imperialismul internaţional nu a condiţiile noului raport de forţe pe revoluţionar, înarmat cu teoria mar­
oruţat forţe şi mijloace pentru a plan mondial, favorabil socialismului. xist-Ieninistă şi unit printr-o discipli­
¦ zdrobi. primul stat al muncitorilor şi nă de fier
4 ţăranilor, 'pentru a „localiza" revo­ In ţara noastră, în condiţiile create Azi e cu desăvîrşire limpede: că
nilor de plan, se numără şi minerii din brigada de tineret con­ 4 desfăşurări a transportului subteran $ luţia şi a izola lumea capitalistă—-prin prin victoriile eroicei armate sovietice dacă Uniunea Sovietică a reuşit să
„cordoane sanitare", „perdele de fier" împotriva cotropitorilor hitlerişti, a a- reziste tuturor încercărilor şi să
dusă de Remus Cosma, care din abatajul cu front scurt al stra­ 4 şi a aprovizionării cu material lem- * şi „cortine" de calomnii — de ideile vut loc insurecţia armată' pregătită, construiască cu succes societatea s e 1
tului 13 centru, au scos la ziuă peste plan, pînă în dimineaţa nos la timp, extinderea folosirii melo- » dătătoare de viaţă ale marelui Oc­ organizată şi condusă de Partidul Co­ cialistă în condiţiile grele ale încer­
zilei de 29 octombrie, o cantitate de 628 tone cărbune. ¦*¦* dei „ziua şi fîşia", folosirea la ma- ¦ tombrie I munist Romîn care a dus la răstur­ cuirii capitaliste, aceasta s-a datorat
narea dictaturii fasciste antonesciene. faptului că poporul sovietic a fost
¦ Astăzi, după 40 de ani, viaţa confirmă Acest moment de cotitură în viaţa po­ condus de către partidul comunist,
¦¦4 xiinum a utilajelor şi altele. profeticele cuvinte ale lui V .1. Lenin : porului romîn a însemnat începutul forţă conducătoare în opera de cons­
LUCIA LICIU ¦ „Republica noastră socialistă a sovie­ revoluţiei populare. In faţa partidului truire a socialismului, partidul 'în ju ­
telor se va înălţa viguroasă ca o fă­ nostru s-a pus problema fundamentală rul căruia s-au unit strîns masele
Ceferiştii simerieni 4 i Brigăzile de jrontalişti, conduse * clie a socialismului internaţional şi ca a revoluţiei — cucerirea puterii de că­ largi ale poporului.
4 o pildă pentru toate masele munci­ tre oamenii muncii. Pentru partidul Este un merit istoric al P.G.U.S.
de minerii A. Nagrj şi I. Popa, au * toare". Flacăra libertăţii care a pîlpîit nostru a fost limpede că această pro­ în faţa poporului sovietic şi a prole­
preţul de cost la locomotivele de*¦¦ dai peste plan, 407 şi respectiv 387 ¦ atunci biruitoare în bezna asupririi blemă va putea fi rezolvată cu succes, tariatului internaţional acela că, ă-
In seana zilei de 28 octombrie capitaliste luminează astăzi, asemenea numai asigurîrid rolul conducător al părînd ca lumina ochilor unitatea sa,
unlii soare, mersul 'înainte al omenirii. clasei muncitoare în frunte cu partidul şi zdrobind pe troţkişti, buharinişti,
ceferiştii depoului de locomotive curse lungi a fost redus cu 3,5* tone de cărbune. ei marxist-leninist, numai dacă clasa grupurile de naţionalişti burghezi, pe
? muncitoare va închega o trainică toţi aceia care au încercat să submi­
din Simeria au îndeplinit pia­ la sută. A. PAL1F.V1C1 Meritul istoric al lui Lenin constă alianţă cu ţărănimea muncitoare, fău­ neze unitatea sa de monolit, Parti­
tocmai în aceea că el, ca fidel conti­ rind astfel forţa socială capabilă să dul Comunist al Uniunii Sovietice a
nul globa.1'pe luna octombrie in Pe lingă toate aceste succese $ nuator al operei lui Marx, a dezvoltat răstoarne puterea claselor exploata­ reuşit să asigure victoria socialismu­
în mod genial şi a îmbogăţit marxis- toare .
proporţie de 101,70 la -sută. In ei au realizat şi o economie:de* Cu an ga ţameniul lui în U.R.S.S. Experienţa drumului
această perioadă ei au reuşit să depăşit Călăuzindu-se în mod creator după
obţină o creştere a productivi­ 180 tone combustibil co'nvenţio1- * (Continuare in pag. 4-a)
învăţătura marxist-Ieninistă, partidul
¦
nostru a putut organiza lupta victo­
tăţii muncii cu 6,85 la sută, iar nat. ¦¦4¦¦¦ La începutul lunii octombrie, co- ¦
44o¦
La construcţii metalice leciivul sectorului I A se angajase să J
¦
dea peste planul lunar — 100 tone ¦
de cărbune, în cinstea zilei de 7 *
4¦¦o4? Noiembrie. Angajamentul luat era, bi- t
neînţeles, în raport cu capacitatea ¦
de lucru a sectorului. $
¦4<c44> Cu 25 de zile mai .tîrziu, angaja- 4*
4O¦ meniul nu numai că a fost realizai,
4 ci şi depăşit cu peste 200 tone de *
cărbune. Deci minerii sectorului s-au
ţ
*
•v finut de cuvinl.
¦
4
V. SALOM1A
4
4
¦4*¦ Brigăzi fruntaşe
4
4 Majoritatea brigăzilor de la mina +
4¦ Lupeni obţin rezultate frumoase în X ( Articol publicat in ziarul
¦¦O*O4o „PRAVDA" din 29 octombrie
cinstea Marelui Octombrie. Dacă a \
runcăm o privire pe graficul minei. ¦» 1957).
ne vom convinge de acest lucru. *
¦ Brigada condusă de comunistul « 0OXXX5000000CXXXXXXXXXXXîb0000<3000000000CXXXXKXXXXXXXXX«,lXXXX50000003C3CXXXXXX5CC
¦
4 Delegaţia romînă la sărbătorirea gnsămînţările de toamnă
4 Vasile Feher, care lucrează Intr-un «
4¦
¦¦4
¦¦*¦©4A abaiaf-cameră’ nr. 2, stratul 3, din * celei de-a 40-a aniversări a Marii au fost terminate
sectorul I A, şi-a depăşit planul în­
întrecerea socialistă în cinstea zilei de 7 Noiembrie a cuprins nu 4 tre 1--25 octombrie cu peste 15 la * Revoluţii Socialiste din Octombrie Cele două întovărăşiri din sa­
numai secţiile de bază ale Combina (ului siderurgic hunedorean. Muncitorii sută. In cadrul sectorului 1 B, bri- ¦ tul Băc-ia, „Drum nou" şi „O-
din secţiile auxiliare, depun tot atîtea eforturi pentru a întîmpina marea gada condusă de M. Morarii, care
săibătoare cu realizări frumoase. Din secţia construcţii metalice, muncitori 4 La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist al gorul nou", ne anunţă că însă-
ca îoan Papoi, Gh. Furca, Ion Voina, Gheorghe Jurca şi alţii, sînt cunos­ Uniunii Sovietice şi a Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., o mînţările de toamnă au fost ter­
cuţi ca unii dintre cei mai consecvenţi fruntaşi. * delegaţie a Partidului Muncitoresc Romîn şi a guvernului Re­ minate. Anul acesta la întovă­
* publicii Populare Romîne va pleca la Moscova pentru a par­ răşirea „Drum nou", întreaga
IN FOTOGRAFIE: un aspect din secţia construcţii metalice a Com­ muncă pentru în-sămînţarea cu
binatului siderurgic Hunedoara. 4 lucrează la un plan înclinai din slra- X ticipa la sărbătorirea celei de-a 40-a aniversări a Marii Revo­ grîu de toamnă ia celor 40 ha
4 ¦*
40 +
4¦ tul 15, şi-a depăşit planul cu
¦¦ la sulă. Foarte bune rezultate a oh- ¦
4
4 ţinut brigada condusă de Ferenczi X luţii Socialiste din Octombrie. planificate -a fost făcută meca­
4¦ nizat. La întovărăşirea „Ogo-ru-l
4 Balaj de la sectorul investiţii, care nou" s-a însămânţat suprafaţa
4 Delegaţia este alcătuită din tovarăşii : Gheorghe Gheor- de 27 ha.
ghiu-Dej (şeful delegaţiei), Chivu Stoica, Alexandru Moghio-
4 şi-a depăşit planul cu 49 la sută. roş, Ştefan Voitec, Grigore Preoteasa, Leonte Răutu. 'k
4
4 S. VASILE
4
4
(Agerpres) Folosind la maximum capacitatea de
lucru a atelajelor, tractoarelor şi ma­
ZILELE MARELUI O C T O M B R IE şinilor, colectiviştii, întovărăşiţii şi
mută de pe un picior pe altul ne­ glonţul. Pădurarul s-a uitat pe IN SATUL SUSENSKOE ţăranii muncitori cn gospodării indi­
liniştit, parcă ar rupe-o la fugă, urmele lui şi parcă l-a încercat viduale din raioanele ilia, Alba şi
numai politeţea îl reţine. un -regret. Sc obişnuise ou puiul In ţinutul iKrasnoiarsk, a- inai importante opere revoluţio­ Brad au intensificat ritmul însămîn-
de căprioară. După trei ore a ţărilor de toamnă în ultimele zile. Ur­
— C-e ai, frate, parcă nu eşti plecat prin pădure în căutarea proape de vechiul onaş siberian de O. VINOGRADOV nare ale sale, care au luminat mare acestui fapt, in ziua de 29 oc­
in toate -apele ? lui. Din întâmplare avea bom­ tombrie a. c„ raioanele respective an
boane în buzunar. Chemîndu-1 Minusins-k, e-s-te situat satul Şu- mente, fotografii, tablouri — proletariatului şi tuturor o-ainc- raportai realizarea planului de însă-
— Ce să am ?... Am. Trebuie pe nume, fluierând într-un anu­ şens-koe. Aici a trăit timp -de a- dau o imagine clară a activităţii (Continuare in pag. 3-a) mîufări de toamnă.
să înţelegeţi, sînt şi eu... mamă. me fel, pînă la urmă pădurarul proa-pe trei ani Vladiimir Ilici
Nu ştiu unde e Ţiţ. l-a găsit... Iedul a mînoat iar Lenin, -deportai pentru activita­ Gospodăriile colective din Benic, Că-
bomboane din mîna pădurarului te revoluţionară în Siberia de lui Ilici în peri- ....... . pud şi Berghin din raionul Alba, pre­
Şi omul meu îşi face vîn-t, dis­ şi a venit cuminte după ol la către guvernul ţarist în primă- o-ad-a deportării cum şi gospodăriile colective din Bre-
pare pe o cărare, fluieră şi stri­ canton. D-e at-u-noi în fiecare di­ lea Mureşană, Hărău şi I.eşnic, raio­
gă oev-a într-o limbă păsărească mineaţă cînd se crapă de ziuă, . vara anului 1897. în Siberia. nul Ilia, au terminat cele dinţii insă-
ţiţ, ţiţ... Ţiţi vine singur la canton şi pri­ minfările.
meşte din mîna pădurarului ) Tot ce a fost legat de numele La Şuşen-skoe
Nu după multă vreme apare bomboane, cartofi sau pîine, — A doua întovărăşire
urmat de uri pui -de căprioară ce se găseşte. Cînd Caracoancea 1conducătorului este scump şi a- Lenin a termi­
căruia îi vorbeşte 'mîngîios, îl Moise îşi face turul de control \ proape inimii oamenilor sovie- agricolă în Orăştie
duce în baracă, îi dă bomboane prin pădure, puiul de căprioară
diij mână, pe oare puiul de că­ îl însoţeşte cuminte. ; tioi. Fiecare pagină din minu- nal lucrarea sa ORAŞTIE (de la subredacţia noa­
prioară le savurează. stră voluntară). — Numărul întovă-
— E-i bine, hai să facem toţi Inaţia biografie a lui Lenin, lo­ genială „Dez­ răşiţ.ilor din oraşul Orăştie a crescut
Povestea lui Tit -trei un t-ur -de control, să ve­ cu încă 22 familii. Acestea au fost
dem panoul, — i-am z-is eu. curile pe unde a trecut el în di­ voltarea capita­ prezente zilele trecute la inaugurarea
Prin luna mai, soţia unui pă­ celei de-a doua întovărăşiri agricole
durar a bătut la. poarta parcului. — Mergem! — a răspuns ferite perioade ale vieţii sia-le pre­ lismului în Ru­ din oraşul Orăştie, în care au înscris
Venise purtând în braţe un pui bucuros pădurarul. 12,17 ha teren arabil.
de căprioară prins de soţul ei. zintă un interes deosebit pentru sia , in care,
Puiul avea. doar trei luni. Să-i Ţiţ ne însoţeşte. Străbatem întreaga omenire muncitoare, după cum se Primii care şi-au făcut cereri de
dai drumul în parc, moare de păduricea parcului compusă din ştie, el a zdro­ înscriere au fo st: Viorel Dobreanu,
foame, de păscut nu paşte, m a­ esenţe de stejar, car-pe-n, fag, ju­ progresistă. bit definitiv Pavel Inişca, Cornelia Bodişiean, Ana
mă să-l alăpteze nu are. Şi a- gaştrii, plop. Ne aşezăm într-o Chiar în centrul satului Şu- d;n punct de Dobrean şi deputatul Simion Drăg'an.
lunci Caracoancea Moi-s-e s-a an­ poiană. Ţiţ paşte cîte un firicel Exemplul lor a fost urniat de alţi ţă­
gajat să-i ţină el loc de -mamă. -de iarbă şi ochii lui mari şi um­ şenskoe, aproape una lingă alta, rani muncitori La prima sa şedinţă,
L-a -hrănit ou lapte de vacă şi broşi c-a apele unui i-ezer, ne adunarea generală a întovărăşirii „7
ca supliment i-a adus -din pădure privesc din cînd în cînd. La fie­ stiau -două case modeste, cufun­ vedere ideolo­ Noiembrie", a ales ca preşedinte pe
rot felul de frunze şi flo-ri. In care zgomot, trupul lui fin şi date în verdeaţa unor grădini tov. Nicolae Pîrvan, iar în-funcţia de
tot ac-est timp, puiul a 'dormit în nervos vibrează. fructifere. In aceste oase unde gic narodnicis- secretar pe tov. Auguslin Stoica.
cabana pădurarului. După trei •a trăit cîn-dva marele conducă­ mul. In cei trei
luni d-e zile, cînd Ţiţ s-a matu­ — Acum, iput-eţi scrie — îmi ALEXANDRU MUREŞAN
rizat şi pute-a paşle, pădurarul tor şi care au. fost transformate ani de deporta­
i-a dat drumul în parc, ia-r Ţiţ, I. BALAN în.muzee totul s-a păstrat aşa re, V 1a d i m i r
la vederea pădurii a pleciat oa
(Continuare în pag. 11I-a) cum era pe vremea lui Lenin. I l i c i a creat Lenin la Statut Major al Revoluţiei.
Desen de P. V. VAS1L1EV
Numeroase exponate — docu- multe din cele
,;\v vr-w v,