Page 99 - 1957-10

Pag. 2
V I A Ţ A DE P A R T I D
contre! p îndrumare
l a nivelul sarcini lor
Ziua abia începuse cî-nd spre
clubul muncitoresc din Gura-
barza, delegaţii şi invitaţii la
conferinţa pentru darea de sea­
ma şi alegeri a comitetului de
partid Barza se îndreptau pen­
tru a lua parte la analiza ac­
tivităţii comitetului de partid
şi la alegerea noului organ de
conducere.
In sală, ena o linişte deplină.
Delegaţii prezenţi urmăreau cu
atenţie darea de seamă întocmi­
tă de membrii comitetului de
partid. Fiecare pagină amintea
momente din viaţa şi munca
comuniştilor de la întreprinde­
rea minieră Barza, de la Atelie­
rele Centrale, de la Uzina elec­
trică şi din alte organizaţii de
bază, pentru traducerea în via­
ţă a hotărârilor partidului şi gu­
vernului. In darea de seamă s-a
arătat că planul de producţie
pe primele 9 luni din acest an,
la I. M. Barza, a fost realizat
şi depăşit, realizîndu-se în ace­
laşi timp economii în valoare de
3.500.000 lei. La Atelierele Cen­
trale Gurabarza, colectivul de
muncitori, ingineri şi tehnicieni
a reuşit să reducă preţul de cost
al producţiei pe cele 9 luni (ia­
nuarie—septembrie) ou 12,7 la
sută, iar la Uzina electrică cu
0,5 la sută.
Realizările Obţinute sî-nt, fără
îndoială, rodul muncii comuniş­
tilor şi al celorlalţi muncitori
din aceste întreprinderi. Mem­
bri de partid, cum sînt tov. Pe­
tru Cîmpeanu, Nicolae Sturza,
Senafim Vlad şi Petru Oprişa
de la mina Musariu, Aron Me-
drea, Nicolae Gulea, Ioan Sav-u,
Teodor Lupu, Ioan Fărău şi
Ioan Oniciu de la minele Bră-
dişor f, Brădişor II şi Valea
Morii, Gheorghe Fărcaş, Niţă
Vidu şi Gheorghe Bucureştean
de la Atelierele Centrale, Ioan
Bogariu, Octavian Luoa şi Şte­
fan Vasile de la Uzina electrică
şi alţii, muncind neobosit, au
reuşit să-şi depăşească norme­
le între 50—80 la sută.
Succese importante au ob­
ţinut organizaţiile de bază şi
în munca de întărire a rîndu-
rilor partidului. In perioada ca­
re s-a scurs de la ultima con­
ferinţă a comitetului de partid,
au fost primiţi în rîndurile can­
didaţilor de partid, un număr de
peste 218 mineri şi muncitori
fruntaşi, iar peste 100 de can­
didaţi, după expirarea stagiului
de candidat, au devenit membri
de partid.
Realizările puteau fi şi
mai mari
Discuţiile purtate pe margi­
nea dării de seamă au fost con­
crete şi combative. Numeroşi
delegaţi au criticat principial
comitetul de partid, ajutîndu-1
să înţeleagă cauzele lipsurilor
şi urmările lor.
Organizaţiile noastre de par­
tid — a spus tov. Ioan Ciu-
ceanu — au obţinut realizări
deosebite în lupta pentru reali­
zarea planului. Trebuie să ară­
tăm însă deschis că ele puteau
fi şi mai mari. Mai sînt
organizaţii de bază care nu-şi
t v-< & • O -O <5*
Credem că ri­ Este justă interzicerea lecturii
dicarea şi discu­ la elevii slabi la învăţătură?
tarea acestei
probleme este
actuală acum la
începutul anului
şcolar.
Unii pedagogi şi adesea pă­
rinţii, pedepsesc pe elevii slabi
la învăţătură interzicîndu-le să
citească şi să frecventeze biblio­
tecile. Ei nu văd în mod just
legătura organică între lectura
particulară şi munca şcolară.
In astfel de cazuri se crede că
elevul îşi neglijează studiile din
cauză că îşi petrece timpul li­
ber citind. Prin această interzi­
cere de a citi, şcoala sau fami­
lia pedepsesc copilul sperînd că
el îşi va mări sîrguinţa şi îşi
•va îmbunătăţi conduita pentru
a-şi recăpăta dreptul la citit.
A-i interzice copilului citirea
cărţilor Instructive este un lucru
nejust. Această concepţie se în­
ţelege mai bine analizînd efec­
tul psihologic al pedepsei. Inter­
zicerea produce, chiar şi la co­
piii cei mai buni, o antipatie şi
o împotrivire încăpăţînată. Co­
pilul, dacă vrea neapărat să ci­
tească, poate încălca interdic­
ţia, procurându-şi cărţile pe as­
cuns. Aici, este rădăcina unui
alt rău al pedepsei de acest fel :
elevul îşi va procura lecturile
din surse necon-lroiabile şi va
ajunge în contact cu literatura
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 895
O colectivă tînără EPIGRAME
' Z-'i—-/—-r—' i—-
r Unor ospătari de la res- i
care se dezvoltă rapid j- taurantui nr. 1 din Sebeş. ^ "]
(, Serviţi clienţii după ochi,
In drum spre Turdaş d-e ce nu te înscrii şi dumneata ? teria-l-e multe şi felurite, peste tot t Contrar cum scrie pe afiş, 1
— îi zisei eu mai mult în glumă. [• Pin' la pămint vă ploconiţi, -j
există ordine şi curăţenie. ^ Cind vi se dă cite-un bacşiş.
Bătrânului îi dispăru îndată
ducerea administrativă, cît şi Sînt aproape doi ani de cînd zîmbetul de pe buze. S-e vede Cu o îndreptăţită mândrie tov. L Unor frizeri de la coope- 1
am străbătut pe jos drumul oe că-1 supărase întrebarea. După
organizaţia de bază oare nu a duce din gara Turdaş pînă în ce chibzui puţin, îmi răspunse Dumitriu îmi arată pe rînd tot ^ . rativa „Unirea" din Sebeş. 1
controlat acest lucru şi nu a sat. Treburile m-au făcut ca zi­ sincer: I
Conferinţa lele trecute să cialc iarăşi aoest ceea ce terminaseră de construit [ Ne bărbieriţi intr-o clipită, 1
drum. înainte de intrarea în Tur­ — Vezi dumneata cum e o-
comitetului de partid tras la răspundere pe acei Care daş, mă întâmpina din partea mul. E-u .aştept să se înscrie .al­ şi ceea ce urma să construiască. l Dezinfectaţi precum se cade,
mai pierd minute preţioase din stângă Mureşul, cu apa lui liniş­ ţii înainte, salţii poate aşteaptă
Barza procesul de producţie, care în­ tită, mă întî-mpinau aceleaşi să mă înscriu eu, şi ia-c-aşa aş­ Pe la începutul lunii iunie a a- â Dar, alcoolul vostru credem, *i
târzie sau lipsesc nemotivat de case răzleţe, aceeaşi înfăţişare teptăm unii după alţii. Şi timpul
îndeplinesc în suficientă măsu­ la şut. trece. Dar nu te mînce grija, că... cestui an, nici nu începuseră J
ră rolul de conducător politic, pitorească, care cu doi ani în
de organizator al producţiei. La Pe bună dreptate au fost cri­ urmă mi se întipărise bine î-n Am ajuns la sediu L N-are nici şaizeci de grade. 1
mina Valea Morii (secretar Ni­ ticaţi în conferinţă comuniştii memorie.
colae Iovan) există o serioasă oare muncesc pe linie sindicală La sediu n-u l-am găsit decît măcar lucrul. Şi iată că acum [_ Multe s-au schimbat în 4
-rămînere în urmă faţă de ce­ în comitetele de întreprindere şi In partea dreaptă a drumului pe to-v. Dumitriu, preşedintele
lelalte mine. Cauzele acestei ră­ de secţii, care se ocupă spora­ se afla acelaşi cîmp, numai că gospodăriei colective, cercetând magazia pentru cereale, ou o ca­ f. oraşul Sebeş, însă trotuarele -
mâneri în urmă este aceea că dic, mai ales în preajma unor acesta îşi schimbase înfăţişarea. grăbit nişte situaţii. L-am rugat
-atî-t conducerea administrativă, zile mari, de urmărirea întrece­ Acum nu mai ere împărţit în să-mi povestească ceva despre pacitate de 15 vagoane, a fost I au rămas aceleaşi, vechi şi... ^
cît şi organizaţia de bază nu se rii socialiste, de popularizarea sute de parcele mici, oa atunci. activitatea gospodăriei şi mai a-
preocupă îndeaproape de , asi­ rezultatelor obţinute de fruntaşii O mare parte din el era -arat la les despre construcţiile ce le ri­ terminată şi dată în folosinţă. f Şoseaua, hai, e asfaltată,
gurarea locurilor de muncă cu în producţie, de răspîndirea şi un loc, cred că din vară, pe o dică.
cele necesare şi în special cu generalizarea experienţei aces­ altă -parte puteai număra sute Au fost terminate şi cele două 1
„goal-e", pe oare muncitorii sînt tora. de clăi de trifoi. De dincolo de — Ştii oe ? — îmi spuse el. 1
puşi în situaţia să le procure tarlaua cu trifoi, se auzea pă- Să mergem pe cîmp şi la locul pă-tule, cu o oapacitat-e de 20 va­ ţ Dar trotuarele-s de-o şchioapă,
euim pot. Cauza pentru oare Să fie respectat cu cănilul surd al unui tractor. unde construim. Pe drum am
se întâmplă astfel de lucruri, să-ţi povestesc tot ce te intere­ goane acum tixite cu porumb. ¦ Noi circulăm pe dibuite, 1
stricteţe principiul muncii Pînă aici totul îmi păruse o- sează, iar a-colo ai să vezi cu
bişnuit. Desfiinţarea răzoarelor cîtă râvnă muncesc colectiviştii Lucrările de construcţie a u- LŞi călcăm din groapă-n groapă.
colective şi lucrarea în comun a pămân­ pentru înflorirea gospodăriei.
tului cu tractoarele şi maşinile nui grajd, pentru 34 de vite l N. MARGINEANU
Am plecat. Pe dru-m tov. Du-
S.M.T. au devenit în zilele noa­ mi-triu mi-a vorbit despre planu­ ma-ri, sînt pe sfârşite. Nu -departe Tovarăşii de ia I.G.O. Pe- 1
stre ceva obişnuit în viaţa sate­ rile de viitor, sau mai precis troşani au rămas „surprinşi" J
lor. Dar pe măsură ce mă apro­ -despre ceea ce au de gând să în­ de grajd, începuse construcţia u- de faptul că cetăţenii au în- ^
piam de Turdaş, văd tot mai des­ făptuiască în anul viitor.
nu-i ma-re şopron în oare vor fi drăznit să critice lipsa co 1
luşit construcţii noi, altele proas­ — N-am să-ţi spun ce-iam
păt terminate, iar altele în construit în anul acesta, fiindcă adăpostite furaje. şurilor pentru hîrtîi în o ra ş: j
curs de terminare. Casele noi, ai să vezi cînd ajungem acolo.
spaţioase, unele în formă de vilă, Vreau să vorbesc însă -despre — Aici vom construi cocinile
ceea ce nu se vede, dar se pre­
acum sînt lucruri obişnuite la găteşte. pentru porci — mi-a exp-lioat t Ce atita halimeră, ^
sate. Ceea ce vedeam însă ena ^ ce atita jalbă mare, -j
cu totul neobişnuit. Vedeam un In anul viitor — continuă pre­ preşedintele — dincolo, oo-teţel-e j- Cind „Textila” vă oferă... ¦]
adevărat şantier. Ce s-o fi con­ şedintele — vom construi un lo- r Hainele cu buzunare? j
struind aici ? — mă întrebai oal pentru sediu. Acesta va avea, pentru gîşte şi -raţe. I-n partea a-
în sinea mea. Poate vreo fabrică pe lîngă birouri, şi un club fru­
sau mai ştiu eu ce. mos, cu bibliotecă, sală de spec­ ceea via fi amenajat un -mic parc.
tacole etc. Sediul îl vom con­
e aceea că organizaţia de ba­ Sute de individuali nu-s strui tot acolo unde sînt în con­ Ştii, avem şi simţul frumosului. ?]
ză a neglijat problema edu­ strucţie şi celelalte acareturi:
cării muncitorilor, lăsîndu-i Printre alte probleme privind . în stare să facă ce-au magazii, grajduri, remize etc. Printre clădiri şi pe marginea Deşi problema locuinţelor ^
de multe ori să se descurce cum viaţa internă de partid, în oon--
ştiu. De combaterea lipsurilor ce ferînţă s-a discutat şi despre făcut 24 familii Partidul -ne învaţă că pentru a drumurilor ce duc la acestea, pentru noii veniţi în Valea j
există, prin intermediul gazetei felul cum s-au respectat în co­ de colectivişti ne spori belşugul, trebuie să dez­
de perete, organizaţia de bază mitetul de partid normele le­ voltăm ramurile anexe, să spo­ vom planta pomi roditori. Jiului e dintre cele mai ar- j
s-ia ocupat foarte puţin. Să nu niniste ale vieţii de partid. S-a rim mereu avutul, obştesc. Noi zătoare, în comisia pentru )
mai vorbim despre conferinţe arătat că deşi în perioada de la ţinem seamă de această indica­ N-a mai fost nevoie să-i mai
sau despre altfel de acţiuni cu ultimele alegeri, în cadrul co­
caracter educativ, care nu se ţin mitetului s-a respectat mai bine ţie preţioasă. D-e aceea, con­ pun întrebări. Ceea ce văzusem locuinţe din cadrul comite- 1
decît la intervale mari sau a-, struim pentru ca să pu-tem să
democraţia internă de partid,- to­ oreştem animale multe şi pro­ şi auzisem îmi era deajuns oa tului de întreprindere al mi­
tuşi, în această -direcţie, sînt ductive. I-nda-tă ce vom termina
încă o seamă de lipsuri. Mulţi grajdul vom cumpăra, pentru în­ să-mi pot -d-a perfect de bine sea­ nei Petrila, se face multă -j
ceput, un număr de 10 vaci de
rasa Schweitz. Grajdul v-a fi ma că colectiviştii -din Turdaş paradă de vorbe şi prea pu-
gafa. în toamna aceasta şi poa­
te şi vacile le vom cumpăra tot sînt oameni harnici, buni gospo­ ţină treabă: "]
acum. Bani avem. In primăva­
ră vom mai construi cocini pen­ dari, că ei îşi iubesc mai mult l E o zicală pe la rioi
tru porci, c-oteţe °pe-ntru păsări,
ca orice colectiv-a, pe care vor p- Foarte veche şi se ş tie :
ateliere, remize şi altele. Vrem
s-o vadă tot mai puternică şi [• „Cind sînt treburile-n toi,
nea-pănat să înfiinţăm în anul ce [ Vorba multă-i sărăcie".
proape deloc. Lipsa unei acti­ delegaţi, printre care tov. Ioan ma-i înfloritoare.
vine o fermă de porci şi una
vităţi politico-oduoative a fă­ Savu, Ioan Torna şi Petre Dan, T. MARIAN
cut oa la această mină şi mun­ au criticat co-miletul de partid cu 500 gîşte şi raţe. Cam atît
ca de primire de candidaţi şi că nu a muncit colectiv. Ei au OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC-i o o o o o o o o o <
noi membri de partid să se des­ scos în evidenţă că o parte din pentru anu-l viitor. Dar să nu
membrii comitetului au stat Mica publicifafe
credeţi că ne oprim aici.
făşoare slab. nepăsători faţă de sarcinile ce Tanti Iosefina, mătuşa şi gaz­ tur-al din Chimindia. Aci, va a-
Pe şantierul colectivei da gestionarei cooperativei din vea loc î-n curînd, „Balul cio-
O mai atentă preocupare le aveau de îndeplinit, iar tov. Chimindia, anunţă pe această coladei" (al strugurilor a fost)
Gheorghe Duma, complăeîndu- Locul unde se înalţă construc­ cale Uniunea raională a coope­ şi... alte manifestaţii artistice.
faţă de calificarea ţiile impunătoare ale colectivei rativelor de consum din Ilia, că,
se înt-r-o astfel de situaţie, a „6 Martie'1 din Turdaş este îm­ întrucît n-a isprăvit cu scosul Cei care vor să audieze con­
prejmuit cu gard nou d-e sârmă. „cr-umpirilor", îşi declină orice ferinţe, emisiuni muzicale e‘tc.
muncitorilor muncit de unul singur. Acest Am . intrat în viitoarea curte a obligaţie privind orarul de des­ se pot deplasa în comunele la
sediului. Aici, într-o parte erau chidere a cooperativei. ale căror cămine se mai orga­
fel de a munci s-a dovedit a stivuite vagoane de scânduri, în nizează şi alte activităţi, nu
Un loc principal în discuţii fi dăunător, el ducînd .acolo încît alta se ciopilea-u grinzi de brad. Tanti Iosefina mai precizează numai baluri.
l-au ocupat problemele legate unele sarcini sau hotărâri să Privind şantierul, nu mi-am Intr-un şopron era depozitat ci­ că n-a stabilit încă dat-a la oare
mentul. Deşi se lucrează cu mia- nepoata dumneaei, va deschide 'k
de calificarea minerilor, a mun­ nu -fie respectate. dat seama c-a-m încetinit mersul. cooperativa conform programu­ Bună recompensă celui care
Mă ajunge din urmă un bătrînel O ferfe de serviciu 1 lui fixat de susnumita Uni-une. se oferă să schimbe articolele
citorilor şi chiar a maiştrilor. Darea de seamă şi discuţiile mic de statură şi iute la vorbă. gazetei de perete din Hărău şi
întreprinderea regio­ 'k să ţină la zi panoul oglindind
— Rezultate mult superioare au sgos la iveală şi faptul că — Bun ajunsul — îmi spuse nală transport auto Vizitaţi cu încredere cei pa­ desfăşurarea muncilor agricole
— a spus tov. Gristea Văduva în desfăşurarea învăţământului el. tru pereţi ai căminului cui-- de toamnă.
— am fi putut obţine dacă oa- • de partid, s-au manifestat lip­
menii noştri ar avea o califi­ suri serioase de ordin organiza­ — Fii sănătos !
care mai înaltă, ar fi mai stă­ toric, lucru oe a făcut ca mulţi Omul mai făcu cîţiva paşi îna­
intea mea, se uită înapoi şi se
pâni pe tainele meseriei. Dar se cursanţi să nu participe cu re­ opri.
vede treaba că din neglijenţa gularitate la învăţământul de — Se vede că eşti de la
conducerii întreprinderii şi din partid sau ’ să nu se preocupe şi n-ai mai fost pe Ta 'rioi.'
— Ba am fost, '-dia-r mar de'
lipsa de preocupare a organi­ suficient' de ' însuşirea’ materia­ mult — răspunsei eu.
zaţiilor noastre de partid, cali­ lului predat. Deşi membrii co­ — Ei, vezi, ce-s în stare să
facă t-urdăşenii noştri ?
ficarea muncitorilor se desfăşoa­ mitetului de partid şi ai birou­ — Da, tocmai la asta mă ui­ NOTA
ră încă slab. In şcolile de cali­ rilor organizaţiilor de bază au tam. Văd că se ridică clădiri
ficare şi în special în cele de cunoscut aceste lipsuri, ei nu mari, dar nu ştiu cine le ridică. Referentul tehnic
maiştri, sînt încadraţi tovarăşi au luat la timp măsuri, fapt ce — Păi, cine să le ridice ? C-o-
cu o slabă pregătire. Tot oa o a făcut ca în unele organizaţii leotiviştii ăştia ai noştri. Fac
minuni de cînd s-au unit în oo- şi-a dat demisia j
lipsă poate fi amintit şi faptul de bază învăţămîntul de partid leotivă. La însămînţări sînt pri­
că mulţi ingineri şi tehnicieni să se desfăşoare la un nivel mii, recolta şi-au adunat-o de pe
nu ajută pe cei înscrişi în şcoli nesatisfăcător. câmp şi iată-i că-şi ridică şi con­
strucţii mari. SEBEŞ (de La subredacţia sească şi La Draşov, tovarăşul <
să înţeleagă problemele preda­ Omul mai tăcu cîtva timp, a-
? poi începu din nou : noastră voluntară)-. preşedinte al cooperativei, a fă- c
te la cursuri, să ştie cum să După terminarea discuţiilor, — Eu nu-s colectivist şi cînd
le aplice în mod practic în pro­ delegaţii au trecut la alegerea a luat fiinţă gospodăria aceasta Determinat de interese per- out nu mai puţin de 6 com enzi,
n-am prea văzut-o ou ochi buni.
cesul de producţie. Acum însă, începe să-mi placă. sonate, sau alte împrejurări, u- scrise în 10 zile. Comenzile au -
Văd că cei care s-au unit în ea
noului comitet de partid. Ei au fac treabă bună. Chiar aseară, nul din cei trei referenţi tehnici fost acceptate de U.R.C.C.
— Are dreptate tov. Cris- ¦ales în această muncă d-e răs­ cînd am trecut la Simeria, spu­
tea Văduva — a spus tov. Cor­ pundere un n-umăr de 17 mun­ neam ortacului meu de drum că ai U.R.C.C. Sebeş şi-a prezen- Sebeş şi aceasta n-a livrat coo- \
sute de familii de individuali
nel Gulea. Faptul că organiza­ citori mineri, ingineri' şi tehni­ ¦nu-s în stare să facă în zeci de tat demisia. Mare lucru nu s-a perativei din tot ce a cerut, j
ani ce au făcut cele 24 familii
ţiile noastre de bază nu s-au de colectivişti într-un an. înUmplat. N-a plîns nimeni, deăt zahăr şi germisan.
ocupat îndeajuns de califba rea — Dacă-ţi place de colectivă,
cieni, cu prestigiu în rîn-dul Singur referentul şi-a lînchipuit Locuitorii Draşovului aşteap-
muncitorilor şi minerilor, a făcut muncitorilor, majoritatea dintre că de-acum lumea se va opri tă 'în prag de iarnă mărfurile
posibil de multe ori ca la mine aceia care au făcut parte şi din în loc. Ce-i drept, nici U.R.C.C. de sezon, care, în ciuda aştep-
oa Valea Morii să se obţină un vechiul organ şi oare lucrează Sebeş n-a plîns după el. Nu i-a tării lor, nu sosesc, deşi pre­
simţit lipsa. De asta, probabil, şedinţele a făcut multe dru- \
randament scăzut. La acest lu­ direct în producţie. nu s-a interesat nici pînă a- muri la Sebeş. Şi nu sosesc (
cru a contribuit de altfel şi fap­ In prima sa şedinţă noul co­ cum să găsească om în loc. pentru că... „referentul tehnic ^
tul că unii muncitori nu folosesc mitet a ales ca secretar al Co­ Şi, totuşi lipsa acestui om a şi-a dat demisia” şi la depozit,
îndeajuns de.bine cele 480 de mitetului de partid Barza pe simţit-o cineva: ambele maga- fiindcă U.R.C.C.-ul nu l-a înlo- ,
minute. De acest lucru se face tov. Gheorghe Duma. zine din comuna Draşov. cuit pînă acum, nu mai există (
P. VAS1LESCU In prag de iarnă, la maga- referent,
vinovată, fără îndoială, atît con­ zinul nr. 1 din Draşov aprovi- Iată una din metodele origi-
- O O *Q > <S> <$>-<S^ O - O < 3 > <&¦ «O ţ' <€> <0 O <$&*•' zionarea este foarte slabă. Lip- nale ale U.R.C.C. Sebeş de a,
seşte încălţămintea, îmbrăcă- rezolva cerinţele cooperativelor j
oare o predau şi Deva mintea de sezon, mărfurile a- de consum din raza sa de acti- ,
să ceară biblio­
angajează de urgenţă: limeniare etc., deşi ta depozitul vitate.
tecilor cărţile
necesare. Acea-s- — mecanici auto din Sebeş se găsesc suficiente. Draşovenii aşteaptă, doar,
tă alegere şi îm- — conducători auto
iprumiutiarea căr­ — taxatori Aci se găsesc şi alimente c a : doar s-o găsi un nou referent. |
zahăr, ulei etc. Ca să se gă- L IULIAN
uşoară din trecut, literatură ce punctele de interferenţă dintre ţilor es-te, îm primul rî-nd, sarcina Noi avantaje acordate posesorilor
bibliotecilor şcolare. Bibliotecarul de obligaţiuni C.E.C.
i-ar putea influenţa negativ for­ cărţile pe care le citesc şi ma­ şcolii să se străduiască să diri­
jeze interesul copilului spre căr­ î Incepînd cu luna octombrie 1957, Casa de Economii şi
marea caracterului. teria de studiu şcolar. Aşa de ţile corespunzătoare. El poate a- LA RESTAURANTUL Consemnaţiuni C.E.C. acordă noi avantaje posesorilor de obli­
vea un succes educativ şi în ca­ gaţiuni C.E.C.
O altă consecinţă a interzi­ exemplu, elevului căruia îi plac zul cînd este clar că elevul în ­ „CRIŞUL“ Brad Astfel, la tragerile la sorţi, de bază şi suplimentare, în afa-
vaţă prost datorită lecturilor
cerii poate fi şi aceea, că ele­ cărţile lui Jules Verne să i se prea încărcate. In locul obiceiu­ se găsesc zilnic 12 sorti­ | ră de cîştigurile între 1.000 şi 50.000 lei, se vor mai acorda
lui de a citi mult şi superfi­ mente preparate de bucătărie. » cîştiguri de 75.000 şi 100.000 Iei.
vul, din încăpăţînare, va învăţa atragă atenţia asupra îmbogă­ cial, e-1 îl poate convinge pe e-
lev despre utilitatea unei lec­ Mîncare caldă şi bere la Prima tragere la sorţi în condiţiunile noilor avantaje, va
şi mai puţin. ţirii cunoştinţelor de geografie, turi adîncite şi atente. pahar toată ziua; vin de ma } avea loc la 31 octombrie 1957.
să cu 8 lei kg.
Ce să facă prin urmare şcoa­ istorie, zoologie şi botanică. Ce­ Nu este o frază goală ci o Cumpăraţi din timp obligaţiuni C.E.C. şi participaţi la tra-
realitate confirmată faptul că o In fiecare seară muzică. + gerile la sorţi a obligaţiunilor C.E.C. în condiţiunile noilor a-
la şi părinţii cu elevii slabi la lui căruia îi plac operele literare Restaurantul angajează şi j vantaje.
carie bună instruieşte şi educă. serveşte la domiciliu: mese
învăţătură, ne- - îi putem mai u- Efectele ei multilaterale de dez­ comune, reuniuni. întruniri,
disciplinaţi, dar voltare completează şi aprofun­ baluri şi chermeze.
p.as-iomaţii citito­ Consultaţie §§ şor crea deprin- dează munca educativă a şco­
ri ? Rezolvarea 1 dere-a de -a se
justă a proble­ lii.
mei o vedem în pedagogică fj ¦:p:ima corect,
felul următor : .1 de .a-şi dezvolta Dezvoltarea multilaterală, e-
ducaţia morală a tineretului
un simţ deose­ nostru, precum şi formarea con­
cepţiei lui despre lume, nu se
bit de stil şi de a-şi îmbogăţi poale imagina înafara materiei
şcolare, fără utilizarea sistema­
Elevii slabi la învăţătură sau cunoştinţele de istorie literară, tică şi planificată a literaturii.
De aceea, una din aspiraţiile
cu purtare rea, au un bun în ei etc. principale ale muncii cultural-
atunci cînd sînt pasionaţi citi­ In orele de lecţii între ascul­ educaiive a şcolii, trebuie să îie
tori. Acesta este punctul de ple­ trezirea gustuiui pentru lectură.
care care poate fi folosit în e- tare şi explicaţie, trebuie să li
ducarea lor. Greşeaia e atunci se dea elevilor ocazia să vor­ iMICOLAE KISS
cînd elevii citesc nesistematic, bească despre lecturile lor în
iacoin, şi superficial. legătură cu subiectul tratat. profesor *
Pedagogii să trateze cu aceşti Un factor important al mun­
copii în mod individual şi să cii educative, este coloborarea
se ocupe de ei separat prin con­ care trebuie să fie între şcoală,
şi bibliotecă. Ambele instituţii
vorbiri prietenoase şi să-i con­ trebuie să fie orientate una a-
vingă de importanţa învăţătu­ supra muncii celeilalte. Din par­
rii, lămurindu-le legătura strîn- tea şcolii, pedagogii trebuie să
să ce trebuie să existe între 'lec­ cunoască stocul de cărţi al bi­
tură şi munca şcolară. Să ară­ bliotecii şi mai ales literatura
tăm copiilor exemple concrete, în legătură cu specialitatea pe